Medicul de familie Elena Caraiani din Constanța a anunțat că nu va mai primi, cel puțin pentru moment, pacienți ucraineni noi pe lista cabinetului. Doctorița spune că va reevalua și situația persoanelor deja înscrise, invocând volumul mare de solicitări, dificultățile administrative și problemele de comunicare.

Medicul afirmă că s-a numărat printre doctorii de familie din Constanța care au preluat pacienți veniți din Ucraina și le-au oferit consultații și îndrumare medicală. Potrivit acesteia, numărul cererilor a crescut considerabil, iar unele solicitări au depășit atribuțiile unui cabinet de medicină de familie.

Nemulțumiri privind serviciile medicale

Una dintre problemele semnalate de Elena Caraiani este așteptarea ca medicamentele, analizele și documentele medicale să fie furnizate gratuit. Doctorița a explicat că nu toate medicamentele sunt compensate sau gratuite în România, iar anumite tratamente pot fi prescrise doar după îndeplinirea unor condiții și protocoale medicale.

În cazul analizelor și investigațiilor, medicul susține că acestea nu pot fi eliberate doar la cererea pacientului, ci trebuie recomandate în urma unei consultații și pe baza unei justificări medicale. „Nu, nu lucrez la tarabă în piață, nu puteți să îmi cereți analize sau investigații pe care le doriți, pe care le-ați descoperit dumneavoastră pe net”, a transmis Elena Caraiani.

Doctorița a precizat și că anumite documente solicitate la cabinet sunt contra cost, deoarece nu sunt decontate de Casa de Asigurări de Sănătate. Ea a criticat inclusiv cererile bazate pe informații găsite pe internet sau generate cu ajutorul inteligenței artificiale, afirmând: „Sunt medic, nu informatician”.

Dificultăți administrative și informatice

Elena Caraiani susține că înscrierea unui pacient ucrainean pe lista sa nu presupune preluarea tuturor problemelor administrative apărute în sistemul de asigurări. În opinia sa, responsabilitatea medicului de familie este să ofere consultații, tratament, monitorizare, consiliere medicală și vaccinare, nu să rezolve defecțiuni informatice sau proceduri care țin de alte instituții.

Medicul a reclamat și funcționarea defectuoasă, pentru o perioadă îndelungată, a platformei utilizate pentru pacienții ucraineni. Problemele ar fi îngreunat obținerea codurilor QR necesare accesului la alți specialiști, situație pe care doctorița spune că nu ar trebui să i-o reproșeze pacienții.

Totodată, aceasta a precizat că nu poate prescrie automat medicamente recomandate de medici din Ucraina sau de specialiști din clinici private. Continuarea anumitor tratamente necesită documente medicale și respectarea regulilor de prescriere aplicabile în România.

Decizia, după un conflict telefonic

Doctorița spune că primește între 50 și 70 de mesaje pe zi de la pacienți ucraineni, în română, engleză sau ucraineană. Mesajele conțin întrebări medicale, rezultate ale analizelor și solicitări de îndrumare, iar volumul acestora nu îi permite să răspundă imediat tuturor.

Decizia de a nu mai înscrie pacienți noi a fost luată după un apel telefonic primit de la un bărbat, care i-ar fi reproșat că nu a răspuns timp de trei zile la mesajul unui pacient ucrainean. Elena Caraiani afirmă că nu a reușit să identifice persoana menționată, iar discuția a continuat pe un ton considerat nepotrivit.

În urma incidentului, medicul a anunțat că va reevalua lista actuală de pacienți și că nu va mai răspunde mesajelor primite în weekend. Ea le cere celor înscriși să respecte programul cabinetului, regulile de programare și limitele comunicării prin mesaje.

Elena Caraiani a mai solicitat ca pacienții să prezinte documentele primite după consultații de specialitate sau după externarea din spital, pentru ca tratamentele să poată fi urmărite corect. Doctorița consideră că nu trebuie să preia atribuțiile altor specialiști și nici să transforme cabinetul într-un serviciu medical disponibil permanent, la orice oră.

Nivelul Dunării a coborât la Cernavodă până la –259 de centimetri, cu doar trei centimetri peste pragul de –262 de centimetri, la care alimentarea cu apă pentru răcirea centralei nucleare ar putea fi afectată. Pentru a limita scăderea, Administrația Națională „Apele Române” a decis să mărească temporar aportul de apă în fluviu.

Măsura va fi aplicată între 10 și 18 octombrie, prin suplimentarea cu 20 de metri cubi pe secundă a debitului evacuat din acumularea Iezer, aflată pe valea Mostiștei. Exploatarea va fi coordonată la nivelul întregului sistem de acumulări de pe acest curs de apă.

Mai multe acumulări, exploatate controlat

Intervenția de la Iezer este însoțită de evacuări controlate din alte două lacuri de acumulare. Aportul suplimentar urmărește să încetinească reducerea nivelului Dunării în zona Cernavodă.

• din acumularea Iezer, de pe valea Mostiștei, debitul va crește cu 20 de metri cubi pe secundă;
• din lacul Izbiceni, de pe râul Olt, se vor face evacuări controlate;
• acțiuni similare vor avea loc și din acumularea Mihăilești, de pe râul Argeș.

Debitul Dunării la intrarea în România a scăzut sub 1.200 de metri cubi pe secundă, iar fluviul a ajuns la valori minime istorice. Apele Române descrie măsura drept operativă, temporară și excepțională, adoptată în aplicarea hotărârilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență, pentru menținerea în siguranță a funcționării centralei nucleare de la Cernavodă.

În perioadele de secetă, Legea apelor permite instituirea unor restricții pentru irigații și pentru alte utilizări economice ale apei. Decizia actuală a fost luată în afara perioadei principale de irigații, când necesarul de apă al majorității culturilor agricole este mai redus.

Potrivit administrației, asigurarea apei pentru răcirea centralei de la Cernavodă reprezintă o responsabilitate de interes național. Măsurile sunt prezentate ca fiind proporționale cu gravitatea situației și menite să reducă riscurile pentru un obiectiv strategic al Sistemului Energetic Național.

Prima delegație americană participantă la programul MECEA a ajuns în România și include în agenda sa obiective strategice din județul Constanța. Reprezentanții Statelor Unite vizitează Portul Constanța și Baza Mihail Kogălniceanu, pentru a înțelege direct rolul României în regiunea Mării Negre.

La întâlnirea cu delegația au participat deputatul USR Constanța George Gima și parlamentari membri ai comisiilor de politică externă și de apărare. Programul cuprinde discuții cu reprezentanți ai administrației, Parlamentului, mediului economic și industriei de apărare.

„E un lucru să citești despre România într-un briefing la Washington și e cu totul altceva să vii aici, să vezi Portul Constanța, Baza Mihail Kogălniceanu, să vorbești cu oameni din administrație, Parlament, economie și industria de apărare și să înțelegi direct de ce contează România în această parte a Europei”, a transmis George Gima.

Un nou mecanism de schimburi

MECEA este acronimul pentru Mutual Educational and Cultural Exchange Act, iar programul reprezintă un instrument de cooperare româno-americană bazat pe contacte directe între reprezentanți ai celor două țări. Inițiativa a fost dezvoltată în urma dialogului purtat de ministra de Externe, Oana Țoiu, cu oficiali americani.

Discuțiile de la Washington au avut loc în februarie, iar Departamentul de Stat al SUA a aprobat programul în martie. Prima ediție a fost organizată câteva luni mai târziu și urmărește să le ofere participanților americani o imagine nemijlocită asupra instituțiilor, comunităților și domeniilor relevante din România.

George Gima consideră că astfel de vizite pot contribui la consolidarea relației bilaterale, prin legăturile create între persoanele implicate în elaborarea și aplicarea deciziilor politice.

Constanța, inclusă în prima ediție

Prezența Portului Constanța și a Bazei Mihail Kogălniceanu în programul delegației evidențiază rolul județului în arhitectura de securitate a Mării Negre. Portul, poziția geografică și investițiile realizate la baza militară sunt elemente relevante pentru flancul estic al NATO.

„Oameni care lucrează lângă cei care iau decizii și care pleacă de aici înțelegând mai bine ce înseamnă Marea Neagră pentru securitatea Europei, ce rol are Portul Constanța sau de ce investițiile de la Mihail Kogălniceanu contează pentru întregul flanc estic”, a explicat deputatul constănțean.

Parlamentarul a subliniat că parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite nu se bazează doar pe hotărâri politice, ci și pe relațiile construite între oamenii care contribuie la pregătirea și implementarea acestora. George Gima a mulțumit Ambasadei Statelor Unite ale Americii la București pentru implicarea în organizarea programului.