Actrița Mirela Pană este protagonista celui mai recent episod al campaniei #OrașUnit, inițiată de IULIUS pentru a pune în lumină oamenii și inițiativele care contribuie la identitatea Constanței. Cu o carieră de peste trei decenii, artista a vorbit despre legătura sa cu orașul, despre multiculturalitatea Dobrogei și despre nevoia de a investi în cultură și patrimoniu.

Mirela Pană spune că, deși profesia a purtat-o pe scene din mai multe orașe ale României, a ales să rămână la Constanța. Pentru ea, orașul înseamnă istorie, mare și un spațiu în care comunități cu origini, limbi și religii diferite conviețuiesc de sute de ani.

„Îmi place multiculturalitatea. Iubesc foarte mult starea asta de mixt și iubesc foarte tare pacea care s-a instalat de atâtea sute de ani între acești oameni, care vin din culturi diferite, vorbesc limbi diferite, au religii diferite și totuși trăiesc în pace”, a declarat actrița.

În cadrul interviului, Mirela Pană a evocat și impresia pe care i-a lăsat-o Palas Iași, proiect mixed-use dezvoltat de IULIUS. Actrița a spus că a avut senzația că se află într-un oraș european, iar complexul a devenit, după inaugurarea din 2012, un centru urban cu funcțiuni de business, retail, spații verzi, esplanade și zone pentru cultură și comunitate.

Palas Iași a atras până acum peste 22,2 milioane de vizitatori. De anul trecut, proiectul se află într-un proces amplu de reamenajare, realizat în parteneriat cu biroul internațional de arhitectură Foster+Partners.

Ce propune IULIUS pentru Constanța

Referința la proiectul din Iași are legătură cu planul anunțat de IULIUS pentru fosta platformă de nord a Oil Terminal din Constanța. Investiția, estimată la peste 800 de milioane de euro, vizează o suprafață de 38 de hectare și are la bază un concept realizat de același birou de arhitectură.

Proiectul propune amenajarea unor spații verzi și a unei grădini botanice, precum și dezvoltarea unor funcțiuni culturale și educaționale. Planul mai include zone pentru recreere și sport, spații de entertainment, retail și birouri.

Actrița consideră că dezvoltarea Constanței trebuie să păstreze specificul multicultural al orașului și să valorifice ceea ce există deja. În opinia sa, infrastructura de bază, precum spitalele și școlile, trebuie completată de investiții în trei direcții: cultură, istorie și turism.

„Un oraș-port cum este Constanța are nevoie, dincolo de infrastructură (de spitale, școli), de 3 lucruri esențiale: zona culturală, istorică și turistică”, a afirmat Mirela Pană.

Pentru ca istoria locală să fie mai accesibilă, actrița propune inclusiv amenajarea unor muzee virtuale în spațiile comerciale, unde vizitatorii să poată descoperi evoluția orașului din perioada Tomisului până în prezent. Ea a vorbit și despre promovarea muzeelor, dezvoltarea marketingului cultural și istoric, precum și despre o sală de concerte care să găzduiască periodic proiecte de muzică balcanică, interbelică sau clasică.

Campania #OrașUnit a fost lansată în urmă cu un an și reunește perspective despre comunitate, identitate locală, patrimoniu, cultură, multiculturalitate și dezvoltare urbană. În serie au mai fost prezentați jurnalista și scriitoarea Aurelia Lăpușan, avocatul Cătălin Filișan, profesoara Florina Zecheru, istoricul Cristian Cealera, medicul Adnan Mustafa și Elena Frîncu, reprezentantă a sportului constănțean.

Dincolo de teatru și de relația cu orașul, Mirela Pană a vorbit și despre familie, pe care o consideră un reper esențial în formarea sa. Experiențele de viață au învățat-o să privească lucrurile cu mai multă răbdare, recunoștință și înțelegere.

Cunoști senzația: zilele alunecă una peste alta, telefonul vibrează din minut în minut, iar singurul moment în care te oprești e când adormi pe canapea cu televizorul pornit. Mulți oameni spun atunci că ar avea nevoie de un colț al lor, unde să se întindă zece minute, să respire, să nu fie găsiți de nimeni. Ideea e bună, dar execuția o strică de multe ori. Ajungi cu un covoraș nefolosit, atârnat de un scaun, și cu sentimentul că ai mai dat un ban pe o intenție. Iată greșelile cele mai frecvente, cu un strop de umor, și soluții simple, pe care le poți aplica fără aplicații și fără rearanjarea întregii case.

Greșeala 1: alegi locul în grabă, la întâmplare

De obicei, colțul liniștit se face acolo unde a rămas loc, adică lângă ușa de la balcon sau în dreptul biroului. Rezultatul: treci pe lângă el de douăzeci de ori pe zi și nu-l mai vezi, sau, mai rău, devine depozit pentru haine. Un loc care nu cere decizie nu se transformă în obicei.

Soluția e să observi o zi întreagă cum circulă lumea prin casă. Unde e liniște după-amiaza? Unde bate soarele dimineața? Unde nu ajunge ușa frigiderului, hărmălaia din bucătărie sau pașii celor care trec spre baie? Alege locul cel mai ferit de traseele zilnice, chiar dacă nu e cel mai spațios.

Nu ai nevoie de o cameră separată. Un metru și jumătate pe doi, cu un perete în spate, e de ajuns. Important e ca locul să fie al tău, iar ceilalți din casă să știe că acolo nu se lasă pungi, jucării sau cutii.

O ultimă verificare simplă: stai în picioare în mijlocul colțului, ridică brațele și rotește-te încet. Dacă atingi un obiect, mută-l. Dacă te simți strâns, ai prea multe lucruri în jur. Testul durează zece secunde și îți spune mai mult decât orice schiță frumoasă, pentru că folosește corpul tău, nu o imagine din imaginație.

Greșeala 2: cumperi înainte să măsori

Aici apar poveștile cu fotolii mari, care rămân în hol, și cu rafturi care ating tavanul și ascund fereastra. Entuziasmul o ia înaintea ruletei, iar ruleta rămâne în sertar. O măsurătoare făcută în cinci minute, cu creionul și hârtia, te scutește de returnări, drumuri și vorbe grele între membrii familiei.

Desenează colțul pe hârtie, cu lățimea și lungimea, apoi decupează din carton formele obiectelor pe care vrei să le aduci. Pune-le pe podea și vezi dacă mai rămâne loc să te întinzi cu brațele ridicate. Dacă nu, schimbi planul înainte să cheltui.

Pentru idei de organizare și proporții, o privire peste idei pentru amenajarea casei te poate ajuta să compari soluții compacte și să vezi cum arată piesele în spații mici, fără să te grăbești la cumpărături. Nu copia nimic cu totul, ci ia ce se potrivește dimensiunilor tale.

Mai e o capcană comună: să cumperi seturi întregi, pentru că arată bine în fotografii. Un set vine cu piese de care nu ai nevoie și cu un preț pe măsură. Ia pe rând, începe cu piesa care îți folosește de la început, și vezi după o lună ce îți mai lipsește. Unele lucruri se află abia după ce începi să le folosești.

Greșeala 3: lași zgomotul digital să intre peste tot

Un colț de liniște în care stă și telefonul, și laptopul, și boxa portabilă nu e un colț de liniște, ci o filială a biroului. Îți propui să stai zece minute în tăcere, dar vibrează un mesaj, iar mâna pleacă singură. Cele mai multe încercări eșuează tocmai aici.

Soluția nu cere nicio aplicație specială. Pune la intrarea în colț o cutie sau un coș în care lași telefonul înainte să te așezi. Folosește un ceas obișnuit de masă sau un cronometru de bucătărie ca să știi cât ai stat. Dacă ai nevoie de ceva care să îți amintească ora, un ceas de perete mic face treabă bună.

Adaugă un caiet și un creion. Dacă îți vin în minte lucruri de făcut, le notezi în două cuvinte și le lași pentru mai târziu. Gândurile care ar alerga spre ecran au astfel unde să aterizeze, iar tu te poți întoarce la respirație.

Un truc pentru zilele în care nu reușești să te liniștești: pune o țesătură cu textură plăcută în colț, un pled de lână sau o pernă cu husă din bumbac gros. Mâna care atinge ceva plăcut reduce, la rândul ei, nevoia de a verifica telefonul. Nu e nimic științific aici, doar un obicei practic, observat de mulți oameni care încearcă să încetinească.

Greșeala 4: lumina prea tare sau prea lipsă

Un colț cu lumină albă și rece, de birou, te face să te simți ca la serviciu. Unul cu totul întunecat te adoarme în trei minute sau te sperie, pentru cei mai sensibili. Contează mult lumina pe care ți-o permit pereții, dar și ora la care folosești colțul.

Dimineața, caută un loc lângă fereastră, cu lumină blândă, difuză, mai ales dacă ți-e greu să te trezești. Seara, folosește o lampă mică, cu bec cald, așezată mai jos de nivelul ochilor. Evită spoturile care lovesc direct fața și nu uita că un abajur simplu face minuni pentru atmosferă.

Dacă nu vrei să cumperi nimic, o perdea subțire și o lumânare, așezată în siguranță, schimbă tot decorul. Atenție doar să nu lași flacăra nesupravegheată și să nu o pui aproape de textile.

Dacă locuiești cu familia, explică-le și lor de ce ai nevoie de colț. Un copil de opt ani înțelege ușor că zece minute de liniște sunt o regulă, nu un moft, mai ales dacă îi propui să facă și el ceva similar. Casa devine puțin mai atentă, iar certurile despre cine ocupă ce loc scad vizibil.

Greșeala 5: mobilier prea mult sau prea moale

Un fotoliu uriaș, trei perne, un puf, o pătură, un taburet: pare comod, dar îți răpește exact spațiul de care ai nevoie. Mai mult, un scaun prea moale îți cere să te scufunzi în el, nu să stai drept, iar ideea colțului era alta. Pentru respirație și întindere, ai nevoie de o suprafață stabilă și de un perete pe care să te sprijini.

Începe cu puțin: un covoraș, o pernă fermă, un scăunel jos sau un taburet. Adaugă un raft mic doar dacă ai ce pune pe el. Lasă restul în dulap și scoate-l când ai nevoie. Un colț aerisit invită, unul înghesuit obosește.

Dacă spațiul e problematic și ai nevoie de o piesă făcută la comandă sau de un montaj îngrijit, merită să te uiți la secțiunea Prestări servicii de pe mobilierul-tau.ro, pentru a vedea ce tipuri de lucrări se pot face și cum să le pregătești. Înainte de orice comandă, cere o schiță și o estimare scrisă.

Gândește-te și la întreținere. Un colț care se murdărește repede sau care cere curățenie complicată nu va fi folosit mult timp. Alege materiale ușor de șters și textile care se pot spăla la mașină. Cu un colț ușor de păstrat curat, nu te mai lupți cu praful în loc să respiri.

Greșeala 6: uiți de podea, de zgomot și de rutină

Podeaua rece sau alunecoasă te face să te întinzi cu inima strânsă, iar un parchet care scârțâie la fiecare mișcare strică liniștea mai bine decât orice vecin. Un covor mic, gros, antiderapant, rezolvă ambele probleme dintr-o lovitură. Dacă ai covor, verifică să nu aibă colțuri ridicate.

Cea mai mare greșeală e, de fapt, lipsa rutinei. Colțul cel mai frumos din lume nu ține de unul singur, are nevoie de o oră obișnuită. Alege un moment care se repetă, de pildă după ce sting luminile din bucătărie sau înainte de primul ceai al dimineții. Legat de un gest vechi, obiceiul nou se prinde mai ușor.

Poți lega rutina de un semn vizibil: o lumânare aprinsă, o carte lăsată pe același loc, un pahar cu apă. Semnul spune corpului ce urmează. După câteva săptămâni, doar așezarea lui te liniștește, iar ritmul casei, care părea prea alert, începe să se potolească din interior.

Începe cu cinci minute, nu cu treizeci. E mai bine să te oprești când încă ți-ar plăcea să continui, pentru că ziua următoare vei reveni cu poftă. Iar dacă sari o zi, nu e nimic grav, doar reiei.

Dacă la început te simți ciudat, stând liniștit într-un colț, e perfect normal. Corpul obișnuit cu viteza se opune când încetinești, iar mintea găsește brusc zece lucruri urgente. Nu le combate, doar observă-le și întoarce-te la respirație. După una sau două săptămâni, tăcerea nu te mai sperie, ci începe să-ți lipsească atunci când o sari.

Și nu uita că nimeni nu a stabilit cum arată un colț perfect. Al tău poate fi un colț din dormitor, o treime de balcon sau colțul unui birou eliberat seara. Contează doar ca el să te cheme, nu să te certe.

Mâine dimineață, înainte de cafea, ia o ruletă și măsoară colțul pe care îl ai în cap. Notează dimensiunile pe un bilet și pune-l pe frigider. Atât ajunge ca să faci primul pas, restul se aranjează pe rând.

Într-un colț al dulapului stă de luni bune o geantă mică, pe jumătate făcută. Are înăuntru un plic de șervețele, o pereche de șosete de drum și o cutie de plasturi care nu mai arată chiar nou. Așa arată, de obicei, trusa celui care a plecat ultima dată în grabă și a lăsat totul acolo, cu gândul că o termină data viitoare. Acum data viitoare a venit, iar biletele sunt luate. Se poate reface totul fără goană și fără liste interminabile, dacă ai răbdare cu tine și cu geanta. Mai ales dacă preferi să cumperi de la magazinul și farmacia din oraș, unde poți întreba, atinge și compara înainte să plătești.

Mai întâi, scoate totul pe masă

Primul gest bun e și cel mai plictisitor: golești geanta pe masă și te uiți la fiecare lucru pe rând. Nu o faci ca să arunci tot, ci ca să știi ce ai. Mulți constată atunci că au două tuburi de cremă de mâini începute, o sticluță de dezinfectant aproape goală și nicio batistă de hârtie întreagă.

Fă trei grămezi. În prima pui ce arată bine și merge mai departe în geantă. În a doua, ce vrei să verifici mai atent: termenul de pe ambalaj, capacul care se mai închide sau nu, mirosul unui produs care a stat luni la căldură. În a treia, ce urmează să fie înlocuit. Nu hotărî nimic în pripă, lasă-ți câteva minute să te uiți.

E util să faci și o poză cu masa încărcată. Peste o oră, când ai uitat ce era în grămada a doua, poza te scutește de o rundă în plus. Pare un detaliu de nimic, dar așa se evită cele mai multe reluări. Un obiect abandonat de mult are un fel al lui de a se muta prin casă: îl găsești în sertarul din hol, deși ți-l aminteai în baie, și toată ordinea se strică. Cu poza, ordinea o ai pe telefon.

Încheie runda cu o întrebare simplă: ce din toate astea am folosit cu adevărat la ultima plecare? Ce n-a fost atins niciodată probabil nu trebuie cumpărat a doua oară.

Dacă geanta a stat lângă un calorifer sau într-un loc însorit, fii și mai atent. Căldura schimbă textura produselor și strică etichetele, iar un obiect care arată bine la prima vedere poate să nu mai fie bun de nimic. Cel mai sigur e să le privești pe toate la lumina zilei, nu în semiîntunericul dulapului.

Ce îmbătrânește într-o geantă uitată

Lucrurile mici se schimbă mai repede decât ne închipuim. Plasturii își pierd aderența, șervețelele umede se usucă la margini, cremele se despart sau capătă alt miros, iar dopurile sticlelor mici se deformează dacă au fost strânse prea tare. Nimic dramatic, doar semnele că timpul a trecut și prin geanta ta.

Regula practică e să te uiți la două lucruri: data de pe ambalaj și starea ambalajului. Un produs cu termen depășit sau cu sigiliul rupt nu se mai ia la drum, oricât de scump a fost. Cutiile boțite sau pătate de ulei se pot înlocui ieftin, iar liniștea ți-o păstrezi pentru lucruri mai importante.

Cine vrea să citească mai mult despre grija de sine în deplasare și acasă poate arunca un ochi pe articolele despre sănătate și medical de pe xpresstravel.ro, unde subiectele sunt tratate în limbaj obișnuit, fără jargon. Sunt lecturi bune pentru o seară în care nu ai nimic urgent de făcut, iar geanta stă deschisă lângă tine.

Când ai dubii despre un produs de sănătate rămas de la o plecare veche, întreabă un farmacist. Durează două minute la tejghea și îți spune mai mult decât orice presupunere făcută acasă.

O idee care mă încântă prin simplitate: dă fiecărui obiect un loc fix în geantă, mereu același. Când te întorci la ea după luni de pauză, nu mai ai de reînvățat nimic, deschizi și știi unde se află plasturii, unde e crema și unde stau batistele. Un asemenea obicei cere zece minute o singură dată.

Cumpărăturile din oraș, făcute fără grabă

Pentru cine preferă magazinele adevărate, reînnoirea trusei devine aproape o plimbare. Faci un traseu scurt: farmacia, drogheria, poate și un magazin cu de toate de lângă piață. Ai lista pe telefon sau pe un bilet mototolit, iar ce nu găsești azi mai poți lua mâine, pentru că nimic nu te urmărește.

Avantajul concret al magazinului din oraș e că vezi mărimea. Sticluțele de drum, cutiile mici, ambalajele care încap într-o pungă transparentă se aleg mai ușor în mână decât pe o poză. Vânzătoarea îți poate arăta și variantele de călătorie pe care nu le-ai fi căutat singur, iar uneori îți spune pe loc ce se vinde mai bine în luna aceea.

Nu cumpăra totul deodată. Ia întâi ce lipsește cu adevărat și lasă restul pentru o a doua ieșire. Dacă faci pașii în două zile diferite, nu simți presiunea de a închide lista, iar bugetul rămâne sub control. În plus, la a doua trecere ai deja în minte ce te-a deranjat prima dată.

Păstrează bonurile până la plecare. Dacă ceva nu se potrivește, un schimb în aceeași săptămână se rezolvă ușor, mai ales în magazinele unde ești cunoscut de personal.

La casă, nu ezita să întrebi dacă produsul are variantă mică de voiaj. Multe magazine țin pe raft, aproape de ieșire, ambalaje pentru drum pe care nu le observi decât dacă te uiți special după ele. Asta îți ușurează geanta și îți scutește timpul la aeroport.

Medicamentele proprii nu se improvizează

Aici regula e simplă și prudentă: tot ce iei la drum pe baza unei recomandări medicale rămâne în ambalajul original, cu prospectul alături, și nu se înlocuiește cu ce a mai rămas prin casă. Nu amesteca pastile în cutii nemarcate și nu da mai departe un medicament cuiva, doar pentru că îți amintești că a ajutat o dată.

Dacă urmezi un tratament, vorbește din timp cu medicul sau cu farmacistul despre cantitatea pentru toată perioada plecării. Nu e un subiect de lăsat pe ultima zi, mai ales când te întorci la o geantă făcută pe jumătate și nu mai ții minte ce ai pus în ea.

Pentru micile neplăceri obișnuite din călătorie, o trusă simplă poate fi suficientă: plasturi, o cremă pentru piele uscată, batiste, un termometru mic dacă ești obișnuit cu el. Ce anume pui în plus depinde de fiecare, de vârstă, de destinație și de ce ți-a spus medicul tău. Nu există o listă unică, iar cine promite una se înșală.

Un plic separat, cu numele și cu datele de contact ale medicului de familie, încape oriunde și te poate scoate din încurcătură, dacă ai nevoie vreodată de el.

Notează pe un bilet lipit în interiorul genții ce ai verificat și când. Data de azi, un cuvânt despre ce ai înlocuit, atât. Peste jumătate de an, când ai din nou de pregătit o plecare, n-o mai iei de la zero și nu te mai întrebi dacă mai e totul în regulă.

Cât încape, de fapt, într-un bagaj de cabină

După ce trusa e gata, urmează testul geamantanului. Bagajul de cabină are limite stricte la lichide și la dimensiuni, iar ce pare puțin pe masă ocupă mult în geantă. Scoate sticluțele peste limită, mută cremele în recipiente mici și pune obiectele de igienă într-o pungă care se deschide ușor la control.

Un material despre pregătirea unui bagaj de cabină eficient poate ajuta pe cine pleacă pentru prima dată cu doar un rucsac, pentru că explică ordinea în care se aranjează lucrurile. Merită citit și de cei care au mai plecat de zeci de ori, fiindcă fiecare drum are capcanele lui.

Lângă trusa de sănătate pune un singur set de haine de schimb, într-o pungă separată. Dacă geanta mare se pierde pe drum, tot ai ce să porți și ce să folosești în prima zi. E genul de precauție pe care îl apreciezi doar atunci când ai nevoie de ea.

Încearcă să închizi geanta o dată, cu tot cu trusă, și să o ridici. Dacă o simți grea după două minute, ai luat prea mult. Mai scoate ceva, nu e nicio rușine.

Pe un drum scurt, în weekend, trusa se poate reduce la câteva lucruri esențiale. Pentru o săptămână sau mai mult adaugi puțin, dar nu dublezi tot. Cine pleacă des își face două truse mici, una de weekend și una de vacanță, și le ține la îndemână, separate de restul lucrurilor.

Un ritm bun pentru ultimele zile

Fără presiune înseamnă să împarți treaba în bucăți mici, nu să o amâni. Ziua unu: golești geanta și faci grămezile. Ziua a doua: ieși în oraș și cumperi ce lipsește. Ziua a treia: aranjezi, verifici limitele de lichide și faci proba de greutate. Dacă ai o zi în plus, o folosești ca să nu mai fii nevoit să alergi.

Pune un bilet pe ușă sau o notiță pe telefon cu ultimele lucruri de luat în ziua plecării: documentele, încărcătorul, cheile, medicamentele personale. Restul trusei stă deja gata lângă ușă, iar tu pleci cu mintea limpede.

Dacă te prinde graba, nu renunța la ordine. Mai bine lași acasă un obiect de confort decât să pleci cu o geantă în care nu mai găsești nimic.

Mâine dimineață, înainte de cafea, ia geanta din dulap și golește-o pe masă. Restul vine de la sine, pe rând.