Curtea de Apel Constanța va analiza recursul formulat de Primăria Constanța într-un dosar civil care îi vizează pe foștii lideri ai administrației locale, Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu. Municipalitatea încearcă să recupereze 50.000 de lei de la cei doi și de la Fundația Fantasio, însă primele două instanțe au considerat că acțiunea a fost introdusă după expirarea termenului de prescripție.

Dosarul cu numărul 17254/212/2022* este programat la Secția I Civilă a Curții de Apel Constanța pe 28 octombrie 2026, de la ora 09.00. Radu Ștefan Mazăre și Nicușor Constantinescu au fost citați în această cauză, alături de Fundația Fantasio.

Acțiunea a fost deschisă în anul 2022 de Municipiul Constanța, prin primar, iar obiectul ei îl reprezintă angajarea răspunderii delictuale. Suma solicitată este descrisă în actele dosarului drept aportul adus de municipalitate la constituirea capitalului social al Fundației Fantasio.

Primele soluții din dosar

Judecătoria Constanța a respins cererea Primăriei Constanța prin Hotărârea nr. 9581/2025, pronunțată la 30 iulie 2025. Instanța a apreciat că dreptul municipalității de a cere recuperarea banilor era prescris și a admis, de asemenea, excepția lipsei capacității procesuale de folosință în cazul unuia dintre pârâți.

Judecătorii au stabilit că suma de 50.000 de lei fusese vărsată la 19 octombrie 2005. În opinia instanței, termenul general de prescripție s-a împlinit la 19 octombrie 2008, în timp ce acțiunea Primăriei Constanța a fost înregistrată abia la 11 iulie 2022.

Municipalitatea a susținut că termenul ar trebui calculat cel puțin de la 29 iulie 2019, data unei decizii a Curții de Conturi. Judecătoria a respins însă această interpretare, arătând că un act de control nu reprezintă momentul de la care începe să curgă prescripția pentru recuperarea prejudiciului.

Soluția a fost atacată de Primăria Constanța la Tribunalul Constanța. Apelul a fost judecat de Secția I Civilă, iar pronunțarea a fost amânată succesiv pentru 27 ianuarie, 11 februarie, 26 februarie, 12 martie și 26 martie 2026. La 30 martie 2026, Tribunalul a respins apelul ca nefondat și a menținut hotărârea Judecătoriei Constanța.

Argumentele Tribunalului Constanța

În motivarea deciziei, Tribunalul a arătat că prima instanță a aplicat corect regulile privind prescripția. Judecătorii au făcut trimitere la o decizie pronunțată în 2019 de Înalta Curte de Casație și Justiție, potrivit căreia un act al Curții de Conturi sau al unui alt organ de control nu marchează începutul termenului de prescripție pentru acțiunea de recuperare a prejudiciului.

Tribunalul a stabilit că momentul relevant este cel al producerii prejudiciului, respectiv 19 octombrie 2005, și nu data emiterii deciziei Curții de Conturi. În consecință, excepția prescripției a fost considerată întemeiată, iar instanța nu a mai analizat celelalte motive invocate în apel, inclusiv lipsa calității procesuale pasive și aspectele legate de fondul cauzei.

Hotărârea Tribunalului Constanța a fost pronunțată cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei motivate. Primăria Constanța și-a exercitat acest drept, iar recursul a fost înregistrat la Tribunal la 21 aprilie 2026. Ulterior, dosarul a fost înaintat Curții de Apel Constanța, instanța care va pronunța soluția definitivă.

Prin recurs, municipalitatea contestă soluțiile prin care acțiunea de recuperare a celor 50.000 de lei a fost considerată prescrisă. Curtea de Apel Constanța va decide dacă menține hotărârile Judecătoriei și Tribunalului sau dacă admite calea de atac formulată de Primăria Constanța.

Prima ediție a Festivalului Sărmăluțelor a început vineri, 9 octombrie 2026, în Centrul Civic din Cumpăna. Evenimentul este organizat de Primăria și Consiliul Local Cumpăna, în parteneriat cu Uniunea Democrată Turcă din România.

Deschiderea oficială a avut loc la prânz și a reunit preparate tradiționale, muzică și dans. Programul artistic a inclus momente de folclor românesc, dansuri tradiționale turcești, dar și reprezentații moderne susținute de copii și tineri din comună.

În cadrul primei zile au fost recompensați și sportivii Clubului Sportiv „Victoria” Cumpăna. Elevii secțiilor de gimnastică ritmică și lupte au fost premiați pentru rezultatele obținute la competițiile recente, precum și pentru efortul depus împreună cu antrenorii lor.

Programul următoarelor zile

Festivalul continuă în weekend, cu standuri culinare deschise de dimineață și spectacole programate după-amiaza:

• sâmbătă, 10 octombrie: standurile gastronomice se deschid la ora 10:00, iar spectacolele încep la ora 15:00;
• duminică, 11 octombrie: programul se păstrează, cu deschiderea standurilor la ora 10:00 și reprezentațiile artistice de la ora 15:00.

Oferta pregătită pentru participanți cuprinde sărmăluțe în foi de varză și de viță-de-vie, servite cu mămăliguță și ardei iute. Printre preparatele inspirate din bucătăria turcească se regăsesc șuberecul și gözleme, alături de fripturi, mici, baclavale, gogoși și clătite.

Vizitatorii pot găsi, de asemenea, cafea turcească și must proaspăt. Prin preparatele prezentate, festivalul aduce împreună tradiții culinare românești și turcești păstrate în Dobrogea de comunitățile care trăiesc în regiune.

Accesul la documentele primăriei nu este un favor acordat de funcționari, ci un instrument prin care locuitorii pot verifica modul în care sunt administrate comunitatea și banii publici. Contractele, hotărârile, autorizațiile, bugetele sau rapoartele instituției pot deveni esențiale atunci când apar controverse privind lucrări, taxe, urbanism ori cheltuieli locale. Totuși, dreptul de a cere informații nu înseamnă acces nelimitat la orice document, deoarece protecția datelor personale, securitatea și alte interese legitime pot impune restricții.

Pentru cetățenii din Constanța și din localitățile județului, această diferență este importantă mai ales în proiectele care schimbă cartiere, drumuri, parcări, spații verzi sau servicii publice. O solicitare formulată corect poate lămuri o decizie administrativă, în timp ce o cerere vagă sau trimisă greșit riscă să fie plimbată între compartimente și instituții.

Ce fel de informații pot fi cerute de la primărie

În baza regulilor privind accesul la informațiile de interes public, orice persoană poate cere date despre activitatea unei primării și a structurilor aflate în subordinea sa. Sunt relevante, de exemplu, bugetul local, execuția bugetară, proiectele de investiții, hotărârile consiliului local, dispozițiile primarului și rapoartele care explică modul în care sunt folosite fondurile comunității.

Pot fi solicitate și informații despre contractele încheiate de instituție, procedurile de achiziție, obiectul lucrărilor, firmele implicate, stadiul unui proiect sau criteriile care au stat la baza unei decizii. În cazul unei străzi, al unei parcări ori al unei construcții publice, locuitorii pot cere documente care să arate cine a aprobat lucrarea, ce instituție răspunde și ce obligații au fost asumate.

Accesul poate privi și organizarea primăriei: organigrama, atribuțiile compartimentelor, regulamentele, declarațiile de avere și de interese, rapoartele de activitate sau datele despre proiectele aflate în desfășurare. Nu este necesar ca solicitantul să demonstreze că este direct afectat de o decizie și nici să explice în detaliu de ce dorește informația.

Există însă o limită practică importantă: primăria trebuie să comunice informații pe care le deține sau pe care are obligația să le gestioneze, nu să redacteze o analiză personalizată pentru fiecare solicitant. Dacă întrebarea cere o interpretare, o opinie politică sau elaborarea unui document nou, instituția poate răspunde că nu deține informația în forma solicitată. Aceasta nu justifică automat ascunderea documentelor existente.

Cum se formulează și se transmite o solicitare eficientă

Solicitarea poate fi transmisă în scris, inclusiv prin mijloace electronice, dacă primăria are o adresă sau un formular destinat relației cu publicul. Cererea trebuie să indice clar instituția căreia îi este adresată și informația dorită. Cu cât întrebarea este mai precisă, cu atât scade riscul ca răspunsul să fie unul general, incomplet sau direcționat către un alt compartiment.

Este mai util să fie cerut un document identificabil decât să fie formulată o întrebare largă despre „tot ce s-a făcut” într-un cartier. De exemplu, solicitantul poate cere contractul pentru o lucrare, hotărârea prin care a fost aprobată, anexele publice și stadiul administrativ al proiectului. Dacă sunt vizate mai multe subiecte, acestea trebuie separate pe puncte, pentru ca instituția să poată răspunde distinct.

În cerere trebuie menționate datele de contact la care poate fi transmis răspunsul. Pentru documente voluminoase, solicitantul poate indica dacă dorește consultarea lor la sediu sau primirea unor copii în format electronic. Este recomandată păstrarea mesajului trimis, a confirmării de primire și a numărului de înregistrare, deoarece acestea dovedesc traseul solicitării.

O problemă frecventă este confundarea cererii de informații publice cu petiția. Petiția urmărește, de regulă, semnalarea unei probleme și obținerea unei măsuri din partea autorității, în timp ce solicitarea de informații cere date sau documente deja existente. Pentru o sesizare privind o groapă, un teren ocupat sau o lucrare suspectă, locuitorul poate avea nevoie de o petiție; pentru a afla cine a aprobat lucrarea și în baza cărui act, este mai potrivită o cerere de informații.

În ce condiții poate fi refuzat accesul

Refuzul nu poate fi justificat printr-o formulă generică precum „documentul este intern” sau „primăria nu dorește să îl comunice”. Legea privind accesul la informațiile de interes public permite limitarea accesului în situații protejate, iar instituția trebuie să explice motivul concret și să indice, atunci când este cazul, calea de contestare. Un răspuns nemulțumitor nu trebuie confundat automat cu un refuz legal.

Una dintre cele mai întâlnite limite este protecția datelor personale. O listă care conține nume, adrese, coduri numerice personale, date medicale, telefoane sau alte informații despre persoane fizice nu poate fi transmisă integral doar pentru că se află într-un dosar al primăriei. În schimb, documentul poate fi comunicat parțial, după eliminarea datelor care nu sunt necesare pentru înțelegerea deciziei publice.

Pot exista restricții și când documentele conțin informații clasificate, elemente care țin de securitate, date comerciale protejate sau informații a căror divulgare ar afecta o procedură aflată în desfășurare. Un document transmis de o firmă nu devine automat secret, iar invocarea interesului comercial nu poate acoperi întregul contract dacă părțile privind banii publici și obligațiile asumate pot fi făcute publice.

În unele cazuri, primăria poate susține că nu deține documentul sau că solicitarea trebuie adresată altei instituții. Răspunsul trebuie să fie suficient de clar pentru ca cetățeanul să înțeleagă cine gestionează informația. Dacă un act este accesibil public pe site-ul instituției, indicarea exactă a paginii poate reprezenta o soluție, dar trimiterea către meniul general al site-ului nu rezolvă problema atunci când informația este greu de identificat.

Ce poate face cetățeanul când răspunsul este incomplet

Primul pas este verificarea răspunsului primit. Uneori instituția comunică o parte din document, dar omite anexele, contractul, justificarea unei cheltuieli sau actul administrativ care a stat la baza deciziei. Într-o astfel de situație, solicitantul poate reveni cu o cerere mai precisă, indicând exact ce element lipsește și de ce este necesar pentru înțelegerea informației.

Dacă primăria refuză accesul sau nu răspunde corespunzător, persoana interesată poate utiliza procedura administrativă de reclamare prevăzută de legislația privind informațiile publice. Este important ca reclamația să descrie cererea inițială, răspunsul primit sau lipsa acestuia și documentele care demonstrează comunicarea cu instituția.

Există și posibilitatea contestării în instanță a refuzului nejustificat, în condițiile legii. Pentru un demers serios, cetățeanul trebuie să păstreze toate mesajele, confirmările, răspunsurile și copiile actelor. O reacție publică pe rețelele sociale poate atrage atenția asupra unei probleme, dar nu înlocuiește procedura formală și nici nu obligă primăria să comunice un document.

Transparența nu se oprește la trimiterea unui fișier. Locuitorii pot urmări și ședințele în care se discută proiectele, dezbaterile publice, bugetul și deciziile consiliului local. În acest context, ședințele consiliului local sunt publice, însă participarea și intervențiile cetățenilor trebuie exercitate în limitele regulamentului.

Într-o comunitate în care deciziile locale pot deveni rapid teme de politică și conflict între PSD, PNL, USR sau AUR, documentul oficial rămâne mai important decât declarația unui partid. Guvernul poate anunța politici generale, dar primăria este instituția care trebuie să explice concret cum sunt aplicate la nivel local, ce costuri implică și cine răspunde pentru rezultate.

Formulați cererea pe documente și proiecte clar identificabile, solicitați răspunsul în scris și păstrați dovada transmiterii, apoi verificați dacă eventualele date personale pot fi anonimizate în locul unui refuz total. Când informația lipsește sau este blocată fără explicații, folosiți procedura de reclamație și, dacă este necesar, calea instanței.