Cupa Elite Fighting Championship la kickboxing își va desfășura a patra ediție pe 22 noiembrie, la Sala Sporturilor din Constanța. Competiția pentru amatori este organizată de fostul campion Alex Filip, în colaborare cu CSM Constanța, și va reuni sportivi din România, Bulgaria și Republica Moldova.

Pe tabloul turneului sunt programate trei piramide, fiecare cu câte patru luptători. Participanții vor concura la următoarele categorii:

• 12–14 ani, categoria -45 kg;
• 14–16 ani, categoria -55 kg;
• 16–18 ani, categoria -75 kg.

Câștigătorul fiecărei piramide va primi 2.500 de lei și un trofeu. Organizatorii au pregătit, de asemenea, echipamente personalizate pentru toți participanții: mănuși, șort și tricou E.F.C.

Programul competiției

Meciurile se vor desfășura pe cinci suprafețe: un ring principal, două ringuri de sol și două tatami. Arbitrajul va fi asigurat de trei brigăzi venite din zone diferite ale țării.

Supervizorul evenimentului va fi Paul Nicholls, arbitru internațional Glory și K-1, precum și ISKA Rules Director.

Seminar cu invitați internaționali

După încheierea competiției este programat un seminar susținut de Said El Badaoui, de la SB Gym, unul dintre antrenorii olandezi apreciați în prezent. Invitatul special al întâlnirii va fi Melvin Manhoef, fost luptător de top în sporturile de contact.

Înscrierile pentru competiție se fac prin intermediul platformei Kombatromania.ro. Pentru participarea la seminar, doritorii trebuie să transmită un mesaj privat.

Padbolul românesc revine din Suedia cu trofeul Cupei Internaționale de la Stockholm și două clasări pe podium. Adrian Cătrună și Floris Stănculea au câștigat competiția, iar Ovidiu Vasian și Aurelian Surd au ocupat locul al treilea. Bilanțul celor două echipe: 14 meciuri disputate și o singură înfrângere.

România a avut un parcurs extraordinar la Cupa Internațională de Padbol de la Stockholm, desfășurată în perioada 2–3 octombrie 2026. Într-un program foarte intens, cu șapte meciuri pentru fiecare pereche, cei patru sportivi au demonstrat valoare, rezistență și determinare, reprezentând țara cu mândrie.

În confruntările cu adversari din Suedia, Belgia, Germania, Italia și Qatar, echipele românești au obținut împreună 13 victorii. Rezultatele confirmă nivelul competitiv al Padbolului românesc și progresul construit prin campionatul intern și pregătirea constantă.

Cătrună și Stănculea aduc trofeul în România

Adrian Cătrună și Floris Stănculea, legitimați la ACS Sportul pentru Viitor București, au încheiat competiția fără înfrângere. Cu șapte victorii în șapte meciuri, cei doi au ocupat primul loc și au câștigat trofeul Cupei Internaționale de la Stockholm.

Pentru Adrian Cătrună, succesul din Suedia are și o semnificație personală. Aceasta a fost ultima sa participare internațională din acest an, sportivul urmând să fie supus unei intervenții medicale la genunchi, după care va parcurge o perioadă de recuperare.

Pasiunea pentru Padbol și dorința de a fi alături de echipă l-au însoțit până la capătul acestei competiții, încheiate cu un trofeu pentru România.

Vasian și Surd, un podium care confirmă creșterea echipei

Ovidiu Vasian și Aurelian Surd, sportivi ai ACS Singidava Cugir, au completat succesul delegației române prin clasarea pe locul al treilea, după șase victorii în șapte meciuri.

Prima lor participare împreună la o competiție internațională a fost în 2023, la Cupa Națiunilor organizată în Ungaria, unde au avut un parcurs bun. Stockholm a reprezentat următoarea participare internațională în această formulă, iar evoluția din Suedia a evidențiat creșterea valorii echipei.

Cei doi au învins adversari cu o vastă experiență internațională, demonstrând că munca depusă în țară se poate transforma în rezultate importante în afara ei. Podiumul de la Stockholm marchează un nou pas în evoluția lor ca echipă.

România–Suedia: de la fotbal la succesul din Padbol

Întâlnirile dintre România și Suedia sunt urmărite de public mai ales prin prisma fotbalului. Dacă recentele confruntări din Liga Națiunilor nu au adus rezultatele dorite pentru naționala de fotbal, Padbolul a oferit un motiv de bucurie și mândrie: la International Padbol Cup Stockholm 2026, sportivii români au învins, printre altele, și echipele suedeze, aducând acasă trofeul și două clasări pe podium. Floris Stănculea și Adrian Cătrună au cucerit medaliile de aur, iar Aurelian Surd și Ovidiu Vasian au completat succesul României cu medaliile de bronz.

 Performanța a fost însoțită de aprecierea gazdelor. Erik Zetterström, organizatorul International Padbol Cup Stockholm 2026, a vorbit într-un interviu oferit Federației Române de Padbol despre nivelul jucătorilor români și bucuria de a avea delegația României la competiție.

„Sunt foarte impresionat de cât de bine joacă sportivii români”, a declarat Erik.

Organizatorul a apreciat și experiența României în organizarea competițiilor și dezvoltarea Padbolului, exprimându-și dorința de a vizita țara noastră pentru un schimb de experiență. Dincolo de rezultate, competiția a creat astfel ocazia unor noi colaborări, în care fiecare partener poate contribui și poate învăța.

Campionatul intern și pregătirea susțin performanța

Succesul de la Stockholm aparține sportivilor, dar reflectă și munca antrenorilor, implicarea cluburilor și eforturile Federației Romăne de Padbol pentru pregătirea și dezvoltarea acestora.

Campionatul Național de Padbol are un rol esențial în acest proces. Meciurile disputate constant între cele mai bune perechi din țară cresc nivelul echipelor, le consolidează experiența și le pregătesc pentru provocările internaționale. Stagiile de pregătire completează acest parcurs și contribuie la transformarea progresului individual în performanță de echipă.

Cele două clasări pe podium arată rezultatul unui efort comun și valoarea continuității în pregătire și competiție.

Noi pași în dezvoltarea relațiilor internaționale

Delegația României a fost însoțită de Elisabeta Gherghișan, președintele Federației Române de Padbol, care a fost alături de sportivi și a făcut un nou pas în consolidarea relațiilor internaționale din cadrul acestui sport.

Discuțiile cu organizatorul și cu reprezentanții celorlalte țări au deschis perspective de schimb de experiență și colaborare, cu obiectivul de a crea noi oportunități pentru sportivi și de a susține dezvoltarea Padbolului.

„Ne bucură aprecierea față de sportivii români și față de experiența României în dezvoltarea Padbolului. Dorința lui Erik de a ne vizita pentru un schimb de experiență este o oportunitate de a întări această colaborare. Avem ce împărtăși și avem ce învăța unii de la ceilalți, iar aceste legături pot aduce beneficii sportivilor și acestui sport”, a declarat Elisabeta Gherghișan.

Participarea României la Cupa Internațională de la Stockholm a beneficiat de susținerea Agenției Naționale pentru Sport.

O invitație pentru parteneri și investitori

Rezultatele de la Stockholm transmit un mesaj clar: Padbolul românesc crește și merită susținut.

Trofeul și cele două prezențe pe podium reprezintă și o invitație adresată partenerilor, sponsorilor și investitorilor de a se alătura unui sport în plină dezvoltare. Performanțele internaționale și creșterea nivelului competițiilor interne arată un potențial care poate fi susținut prin extinderea infrastructurii și atragerea de noi practicanți.

Mai multe terenuri de padbol, oportunități pentru juniori și susținerea actualelor și viitoarelor generații de campioni pot duce mai departe ceea ce sportivii români au demonstrat la Stockholm: România are valoare și poate câștiga la cel mai înalt nivel al competiției.

Sursa: presadeazi.ro

Ședința de luni dimineață are un singur punct pe ordinea de zi, pe care nimeni nu l-a trecut oficial. Doi colegi cu ani buni de meserie propun, fiecare, câte ceva pentru echipă: unul vrea un turneu de fotbal într-o sâmbătă, cu premii și rivalitate prietenoasă, celălalt un program de mișcare regulat, de două ori pe săptămână, mai discret și mai lent. Amândoi au argumente solide, iar cei care decid se uită pe rând la fiecare, cu aceeași nehotărâre. Pentru profesioniștii cu experiență, alegerea dintre două variante bune e cea mai grea, tocmai pentru că nu există o variantă proastă. Greșelile apar în felul în care se alege, nu în ce se alege.

Prima greșeală: alegi varianta cu cel mai zgomotos entuziasm

În orice birou, propunerea susținută de omul cel mai vorbăreț câștigă mai des decât ar trebui. Nu pentru că ar fi mai bună, ci pentru că se aude mai bine. Un turneu de fotbal are avantajul că se explică într-o frază, aduce imagini, râsete, poate și un trofeu din carton. Un program regulat de mișcare e mai greu de povestit și produce rezultate mai silențioase.

Soluția nu e să alegi invers, ci să ceri amândurora aceeași fișă, pe o jumătate de pagină: pentru cine e gândit, cât durează, ce costă în timp și bani, ce poate merge prost. Când proiectele ajung în aceeași formă, comparația devine mai echilibrată, iar entuziasmul se așază de la sine.

Dacă ai experiență, știi deja ceva important: ce se hotărăște în ședință rar mai poate fi corectat prin e-mail. De aceea merită să dai un termen de două sau trei zile pentru observații, fără să grăbești votul. Nu e timp pierdut, e timp în care colegii mai timizi ajung să spună ce gândesc cu adevărat.

Un truc discret: întreabă fiecare persoană, pe rând, ce ar vrea să facă în loc să întrebi ce vot dă. Răspunsurile sunt diferite, mai oneste și mult mai utile.

Merită adăugat și un detaliu despre momentul ales. Un turneu organizat în plin termen de predare, când toată lumea e încordată, se transformă ușor într-o obligație în plus. Un program început într-o lună liniștită prinde mai ușor rădăcini. Nu există zi perfectă, dar există zile mai puțin proaste, iar cine are ani de meserie le recunoaște din calendar.

A doua greșeală: amesteci competiția cu motivația

Un turneu poate fi o experiență plăcută, dar și o scenă pe care se vede cine e mai în formă, cine face greșeli, cine joacă prea tare. Dacă regulile nu sunt clare, o glumă la adresa unui coleg se poate transforma în supărare care durează până la următorul buget. Aici intră în joc fair play-ul, un concept pe care orice om de sport îl înțelege, dar pe care puțini îl discută înainte de joc.

Despre ce înseamnă de fapt respectul în competiție merită citit un text despre fair play-ul în sport, care pune în cuvinte simple ce simt de multe ori sportivii, dar rareori spun. Citit înainte de o activitate de echipă, ajută la stabilirea unui ton: nu cine câștigă contează, ci cum se joacă și cum se vorbește după.

În practică, câteva reguli scrise pe un panou, la marginea terenului, schimbă atmosfera: fără comentarii despre aspectul fizic sau vârsta celuilalt, fără jocul dur, arbitraj acceptat fără contestații, iar la final strângere de mână, indiferent de scor. Nu sună spectaculos, dar funcționează, pentru că oamenii își amintesc regula la momentul potrivit.

Programul regulat de mișcare are riscul opus: se poate pierde în indiferență. Fără un moment comun, fără un mic ritual, participarea scade în săptămâna a treia. Aici, soluția e un obicei vizibil, de exemplu un tabel simplu cu prezențe, fără clasamente și fără etichete, doar ca să se vadă că fiecare apare și contează.

A treia greșeală: uiți pe cine lasă rece ideea

Într-o echipă de douăzeci de oameni există, de regulă, cel puțin cinci care nu s-ar înscrie niciodată la un turneu. Unii au probleme de sănătate, alții simt jenă, alții pur și simplu nu le place sportul. Dacă alegi fotbal, jucătorii obișnuiți vor fi încântați, iar ceilalți se vor retrage în tăcere. Dacă alegi un program de mișcare, cei activi ar putea să-l găsească plictisitor.

O soluție practică e să prevezi roluri diferite. La turneu, unii joacă, alții arbitrează, fotografiază sau pregătesc gustarea. La program, fiecare își alege intensitatea. Nu e nevoie ca toată lumea să facă același lucru, ci ca toți să simtă că au un loc. O invitație formulată cu grijă, fără presiune, valorează mai mult decât o prezență forțată.

Un cuvânt despre sănătate: oricine are un motiv medical de îngrijorare ar trebui să discute cu medicul său înainte de o activitate fizică intensă. Organizatorul nu trebuie să ceară detalii personale, doar să spună deschis că participarea e voluntară și că fiecare e liber să se oprească oricând. Un mesaj scurt, scris cu căldură, face mai mult decât un regulament.

Observă, în plus, cine rămâne sistematic pe margine. Nu pentru a-l împinge în față, ci pentru a-l întreba, discret, ce l-ar atrage. Uneori răspunsul e surprinzător de simplu: un program mai devreme, un loc mai aproape, un antrenament fără public.

Încă ceva pe care îl observă cei cu experiență: oamenii povestesc diferit despre cele două formule. După un turneu se vorbește despre goluri, faze, glume. După o lună de program regulat se vorbește despre somn, despre spate, despre cum arată dimineața. Sunt două limbaje diferite, iar ambele spun ceva despre ce a schimbat activitatea în viața echipei.

A patra greșeală: compari fără să știi ce măsori

Aici analogia cu antrenamentul vine la îndemână. Un om care aleargă mult și unul care ridică greutăți nu se pot judeca după același etalon: unul își măsoară rezistența, celălalt forța. La fel, un turneu și un program regulat nu produc același tip de efect. Primul crește energia și coeziunea pe termen scurt, ca un efort de forță, intens și vizibil. Al doilea construiește obiceiuri, ca antrenamentul de anduranță, lent, dar cu efecte care rămân.

Pentru o privire mai pe larg asupra celor două feluri de efort, merită parcurs un material de pe auto-stiri.ro despre anduranță și forță, ca să vezi cum se completează, nu cum se exclud. Nu e un text despre birouri, dar transpunerea e ușoară: și echipele au nevoie și de momente de explozie, și de ritm constant.

Așadar, întrebarea nu e „care e mai bună”, ci „ce vrem să schimbăm la noi”. Dacă echipa e obosită și tensionată, un turneu poate fi o supapă. Dacă oamenii stau mult pe scaun și se plâng de spate, un program regulat vine mai aproape de nevoie. Iar dacă se poate, le poți combina: un program lunar, cu un eveniment la fiecare trei luni.

Nu uita să alegi, înainte de start, câteva semne de reușită care nu depind de scor sau de prezențe perfecte: cât de bine se descurcă echipa în săptămâna următoare, dacă apar mai multe discuții între departamente, dacă oamenii mai propun ei înșiși ceva. Semnele astea spun adevărul mai repede decât orice chestionar.

Atenție și la cum comunici rezultatele. Dacă după un eveniment publici un clasament sau o poză cu „cei mai buni”, ai transformat o după-amiază plăcută într-un scor. Mai bine o poză de grup, o mulțumire pentru cei care au ajutat și o propunere pentru data viitoare. Echipa va ține minte cum s-a simțit, nu cine a marcat.

A cincea greșeală: te grăbești să decizi

Când două variante sunt bune, apare tentația de a le face pe amândouă simultan, imediat. Un turneu luna aceasta, un program săptămâna viitoare, un abonament la sală luna următoare. În trei săptămâni, echipa e obosită, bugetul e secat, iar entuziasmul s-a transformat în obligație. Fără să te grăbești, ai timp să încerci o singură variantă și să vezi ce se întâmplă.

O soluție folosită de manageri atenți e testul mic. Alegi o activitate, o desfășori o dată sau de două ori, apoi întrebi echipa ce a mers și ce nu. Nu o anchetă, ci trei întrebări pe o foaie anonimă. Din răspunsuri vezi ce să păstrezi, ce să schimbi și ce să lași deoparte. Un test făcut cu răbdare înlocuiește o dezbatere de patru ședințe.

Când vine vorba de buget, începe modest. Un teren închiriat o după-amiază, apă și fructe, un arbitru dintre colegi. Dacă proiectul prinde, crești. Dacă nu, ai pierdut puțin și ai învățat mult. Profesioniștii cu experiență știu că cele mai bune inițiative cresc din mici încercări, nu din planuri mari făcute în teorie.

Dacă ai ajuns să te simți presat de ideea că trebuie să fii „un manager modern”, respiră. Nu există un tipar care să funcționeze la toți. Există doar echipe reale, cu oameni reali, care au nevoie de ocazii să se vadă altfel decât în spatele unui ecran. Orice formă alegi, atâta timp cât e respectuoasă și opțională, face deja ceva bun.

Ce faci în această săptămână

Cere celor doi colegi câte o fișă de o jumătate de pagină, stabilește un termen de trei zile pentru observații, apoi alege o singură variantă pentru o primă încercare. Scrie pe un panou trei reguli de fair play, pregătește un rol pentru cei care nu joacă și notează, după eveniment, trei lucruri care au mers. Restul se hotărăște pe parcurs, fără grabă, cu mai multă informație decât ai avut luni dimineață.