Reactoarele 1 și 2 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă vor rămâne închise cel puțin până la mijlocul lunii octombrie, potrivit estimărilor prezentate de Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei. Oficialul avertizează că România trebuie să se pregătească pentru prețuri ridicate la electricitate în iarna și primăvara anului 2027.

Bușoi a declarat că lipsa unei perspective clare privind repornirea celor două unități prelungește presiunea asupra sistemului energetic. Prognoza pentru următoarele zece zile este îngrijorătoare, iar fiecare zi în care reactoarele rămân oprite poate amplifica riscul unor costuri mai mari la electricitate în lunile următoare.

Secretarul de stat a precizat că situația din România trebuie analizată și în raport cu evoluțiile europene, unde prețul gazelor se menține la niveluri ridicate. La reuniunea informală a miniștrilor Energiei, desfășurată la Dublin, discuțiile au vizat pregătirea pentru o perioadă cu electricitate scumpă în iarna și primăvara lui 2027.

Investiții pentru sistemul energetic

În pofida problemelor actuale, Cristian Bușoi susține că sistemul energetic național s-a dovedit mai rezilient decât se anticipa. El a arătat că prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost absorbite peste 800 de milioane de euro pentru proiecte din sectorul energetic.

Fondurile au contribuit la dezvoltarea unor capacități de producție din surse regenerabile și a unor sisteme de stocare în baterii. Printre proiectele menționate se numără și două centrale de energie termică și electrică, la Arad și Constanța, precum și patru capacități de producție a hidrogenului.

Potrivit oficialului, centralele de la Arad și Constanța urmează să aducă un aport suplimentar de electricitate și să sprijine, în același timp, sistemele de termoficare din cele două municipii.

Planuri pentru următorii ani

România se apropie de finalul perioadei de implementare a Fondului pentru Modernizare, aferentă intervalului 2020-2030. Dintr-un total de aproximativ 12 miliarde de euro, circa 10 miliarde sunt deja angajate în diferite proiecte, a afirmat Cristian Bușoi.

Secretarul de stat consideră că energia ar trebui să rămână o prioritate și în viitorul cadru financiar multianual, precum și în Politica de Coeziune pentru perioada 2028-2034. România ar putea direcționa către acest domeniu fonduri cuprinse între 60 și 65 de miliarde de euro.

Printre direcțiile indicate pentru anii următori se află digitalizarea, soluțiile de securitate cibernetică și continuarea proiectelor de tip Contracte pentru Diferență, destinate dezvoltării energiei regenerabile. Bușoi a subliniat și necesitatea depășirii actualei crize, astfel încât marii consumatori industriali, companiile energointensive și furnizorii importanți să poată beneficia de prețuri mai stabile.

Terenul de sport acoperit cu un balon tensiostatic, construit la Școala Gimnazială Nr. 2 din Valu lui Traian, se apropie de finalizare. Primarul comunei, Iulia Iurea, anunță că noul spațiu va putea fi folosit de copii, tineri și ceilalți locuitori interesați de sport și mișcare.

Accesul la teren va fi posibil indiferent de anotimp, acesta urmând să ofere un loc pentru activități sportive și recreative în localitate.

„Terenul de sport cu balon tensiostatic de la Școala Gimnazială Nr. 2 este aproape gata! În curând, acest spațiu va fi deschis tuturor vălurenilor care iubesc sportul, fac mișcare sau pur și simplu își doresc să petreacă mai mult timp activ. Copii, tinerii și nu numai, vor avea la dispoziție un loc potrivit pentru sport și recreere, indiferent de anotimp“, a declarat Iulia Iurea.

Primarul a precizat că administrația locală urmărește ca investițiile realizate în comună să includă atât lucrări de infrastructură, cât și facilități dedicate sănătății, mișcării și petrecerii timpului liber împreună.

Raluca Talpeș și Omeroglu Batuhan, cadre didactice la Facultatea de Medicină a Universității „Ovidius” din Constanța, cer înlocuirea arestului preventiv cu măsuri mai blânde. Solicitările sunt analizate marți, 6 octombrie 2026, de Curtea de Apel Constanța, iar decizia instanței va fi definitivă.

Raluca Talpeș este cercetată de DNA Constanța pentru luare de mită în formă continuată, în 15 acte materiale. Omeroglu Batuhan este anchetat pentru complicitate la aceeași infracțiune, tot în formă continuată și cu 15 acte materiale.

Ce măsuri cer cadrele universitare

Cei doi solicită ca arestarea preventivă să fie înlocuită fie cu arestul la domiciliu, fie cu controlul judiciar. În același dosar, două studente cercetate pentru complicitate la luare de mită se află deja sub control judiciar.

Potrivit anchetatorilor, faptele ar fi avut loc între mai și septembrie 2026, în legătură cu evaluările la disciplina anatomie. Talpeș avea atribuții de examinare și notare și făcea parte dintr-o comisie de evaluare a studenților.

DNA susține că aceasta ar fi primit, prin intermediari, bani de la studenți care urmăreau promovarea frauduloasă a colocviilor și examenelor restante. Tranzacțiile ar fi vizat sesiunile desfășurate în perioada 6-12 iulie și între 1-6 septembrie 2026.

• 600 de euro ar fi fost solicitați pentru promovarea unui colocviu;
• 2.500 de euro ar fi fost ceruți pentru promovarea unui examen;
• valoarea totală a sumelor indicate până acum de anchetatori depășește 37.100 de euro.

Rolul intermediarilor în dosar

Omeroglu Batuhan și cele două studente aflate sub control judiciar sunt acuzați că ar fi identificat studenții interesați, ar fi colectat banii și le-ar fi transmis că pot promova restanțele dacă remiteau sumele stabilite. În acest moment, ancheta vizează cel puțin 15 studenți.

Conform DNA, intermediarii și-ar fi păstrat comisioane variabile pentru fiecare operațiune, iar diferența ar fi ajuns la cadrul didactic examinator. Procurorii au anunțat că verificările continuă și față de alte persoane.

Dosarul se află în etapa de urmărire penală, iar acuzațiile formulate de anchetatori nu înlătură prezumția de nevinovăție. Hotărârea pe care Curtea de Apel Constanța o va pronunța în privința măsurilor preventive nu va putea fi contestată.