Cultură
Mirela Pană vorbește despre Constanța: cultură, patrimoniu și un oraș care păstrează memoria
Actrița Mirela Pană este protagonista celui mai recent episod al campaniei #OrașUnit, inițiată de IULIUS pentru a pune în lumină oamenii și inițiativele care contribuie la identitatea Constanței. Cu o carieră de peste trei decenii, artista a vorbit despre legătura sa cu orașul, despre multiculturalitatea Dobrogei și despre nevoia de a investi în cultură și patrimoniu.
Mirela Pană spune că, deși profesia a purtat-o pe scene din mai multe orașe ale României, a ales să rămână la Constanța. Pentru ea, orașul înseamnă istorie, mare și un spațiu în care comunități cu origini, limbi și religii diferite conviețuiesc de sute de ani.
„Îmi place multiculturalitatea. Iubesc foarte mult starea asta de mixt și iubesc foarte tare pacea care s-a instalat de atâtea sute de ani între acești oameni, care vin din culturi diferite, vorbesc limbi diferite, au religii diferite și totuși trăiesc în pace”, a declarat actrița.
În cadrul interviului, Mirela Pană a evocat și impresia pe care i-a lăsat-o Palas Iași, proiect mixed-use dezvoltat de IULIUS. Actrița a spus că a avut senzația că se află într-un oraș european, iar complexul a devenit, după inaugurarea din 2012, un centru urban cu funcțiuni de business, retail, spații verzi, esplanade și zone pentru cultură și comunitate.
Palas Iași a atras până acum peste 22,2 milioane de vizitatori. De anul trecut, proiectul se află într-un proces amplu de reamenajare, realizat în parteneriat cu biroul internațional de arhitectură Foster+Partners.
Ce propune IULIUS pentru Constanța
Referința la proiectul din Iași are legătură cu planul anunțat de IULIUS pentru fosta platformă de nord a Oil Terminal din Constanța. Investiția, estimată la peste 800 de milioane de euro, vizează o suprafață de 38 de hectare și are la bază un concept realizat de același birou de arhitectură.
Proiectul propune amenajarea unor spații verzi și a unei grădini botanice, precum și dezvoltarea unor funcțiuni culturale și educaționale. Planul mai include zone pentru recreere și sport, spații de entertainment, retail și birouri.
Actrița consideră că dezvoltarea Constanței trebuie să păstreze specificul multicultural al orașului și să valorifice ceea ce există deja. În opinia sa, infrastructura de bază, precum spitalele și școlile, trebuie completată de investiții în trei direcții: cultură, istorie și turism.
„Un oraș-port cum este Constanța are nevoie, dincolo de infrastructură (de spitale, școli), de 3 lucruri esențiale: zona culturală, istorică și turistică”, a afirmat Mirela Pană.
Pentru ca istoria locală să fie mai accesibilă, actrița propune inclusiv amenajarea unor muzee virtuale în spațiile comerciale, unde vizitatorii să poată descoperi evoluția orașului din perioada Tomisului până în prezent. Ea a vorbit și despre promovarea muzeelor, dezvoltarea marketingului cultural și istoric, precum și despre o sală de concerte care să găzduiască periodic proiecte de muzică balcanică, interbelică sau clasică.
Campania #OrașUnit a fost lansată în urmă cu un an și reunește perspective despre comunitate, identitate locală, patrimoniu, cultură, multiculturalitate și dezvoltare urbană. În serie au mai fost prezentați jurnalista și scriitoarea Aurelia Lăpușan, avocatul Cătălin Filișan, profesoara Florina Zecheru, istoricul Cristian Cealera, medicul Adnan Mustafa și Elena Frîncu, reprezentantă a sportului constănțean.
Dincolo de teatru și de relația cu orașul, Mirela Pană a vorbit și despre familie, pe care o consideră un reper esențial în formarea sa. Experiențele de viață au învățat-o să privească lucrurile cu mai multă răbdare, recunoștință și înțelegere.
Cultură
Obiceiul de a învăța ceva nou în fiecare lună: cum îl începi
Obiceiul de a învăța ceva nou în fiecare lună se formează dacă alegi o temă mică, îți rezervi timp fix în calendar, notezi ce ai aflat și ceri feedback. Pe Eveniment 24 găsești teme de cultură și dezvoltare personală, iar ghidul de mai jos te ajută să începi fără presiune.
De ce o lună este un interval bun
Treizeci de zile sunt suficiente ca să înveți ceva concret, dar nu atât de multe încât să te plictisești. Un interval clar îți dă un termen, un obiectiv și satisfacția de a încheia ceva. La final poți decide dacă mergi mai departe cu aceeași temă sau treci la alta.
Alege o dată fixă, de pildă prima zi a fiecărei luni, ca punct de pornire. Un început clar ajută creierul să perceapă schimbarea și îți dă un ritual de reluare.
Pasul 1: alege subiectul
Pornește de la curiozitate, nu de la obligație. Poate vrei să înveți bazele unei limbi străine, să gătești o bucătărie nouă, să înțelegi cum se citește un bilanț simplu sau să cânți la un instrument. Alege ceva suficient de mic ca să progresezi într-o lună și suficient de interesant ca să rămâi motivat.
Pasul 2: stabilește un obiectiv măsurabil
„Vreau să învăț pictură” este prea vag. „Vreau să realizez trei acuarele simple” este concret. Scrie obiectivul pe o hârtie și pune-l la vedere. Împarte-l în pași mici, săptămânali, ca să vezi progresul.
Pune și un criteriu de reușită: ce vei putea face la final și cum vei ști că ai reușit.
Pasul 3: rezervă timp realist
- Alege un interval fix, de pildă douăzeci de minute în fiecare seară.
- Pune sesiunea în calendar, ca pe o întâlnire importantă.
- Îndepărtează distragerile: telefonul pe silențios, notificările oprite.
- Începe cu puțin și crește doar dacă ți se pare ușor.
- Sărbătorește-ți mici victorii, nu doar rezultatul final.
Nu știi ce să alegi? Începe cu un hobby practic, apoi o abilitate profesională, apoi ceva de cultură generală: istorie locală, o artă sau o limbă străină. Variația te ferește de plictiseală și îți arată ce ți se potrivește.
Pasul 4: învață din mai multe surse
Combină cititul, vizionarea unor lecții, practica și discuția cu cineva care știe mai mult. Evenimentele locale, atelierele și întâlnirile tematice sunt ocazii bune de a învăța în grup, iar pe Eveniment 24 poți urmări ce se petrece în zona culturală. Dacă te atrag cunoștințele de business, poți începe cu secțiunea Afaceri și apoi să alegi singur ce te interesează.
Pasul 5: notează și revizuiește
La finalul fiecărei săptămâni, scrie trei lucruri pe care le-ai aflat și o întrebare rămasă fără răspuns. Aceste notițe devin un jurnal util, iar recitirea lor consolidează ce ai învățat. La sfârșitul lunii, arată cuiva rezultatul și cere o părere sinceră.
Dacă o lună nu merge cum ai plănuit, nu e un eșec: ai aflat ce nu ți se potrivește. Ajustezi tema, reduci obiectivul și continui.
Cum nu renunți
Nu te certa dacă ai ratat o zi. Reia a doua zi, fără vinovăție. Un obiect mic, făcut constant, bate un plan mare abandonat. Peste un an vei avea doisprezece lucruri noi învățate, iar Eveniment 24 te poate inspira cu teme pentru lunile următoare.
Cultură
Festivalul „Autentic Românesc” – o nouă filă în istoria folclorului românesc. 30 de tineri artiști au dat glas unei noi generații, la Cluj-Napoca
Pe 29 octombrie 2026, la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, s-a scris o nouă filă importantă în povestea folclorului românesc. Prima ediție a Festivalului-Concurs Național de Folclor pentru Soliști Vocali „Autentic Românesc” a reunit tineri interpreți din toate colțurile țării, într-un eveniment dedicat talentului, autenticității și continuității valorilor culturale românești.
Festivalul „Autentic Românesc” este un proiect cultural inițiat de artiștii Lavinia Goste și Marius Zorilă, organizat prin Asociația Culturală Ținutul Codrului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.
Din cei 117 tineri înscriși în etapa de preselecție, 30 de finaliști au fost selectați pentru a evolua pe scena festivalului, în cele două categorii de vârstă: 12–16 ani și 16–30 de ani.
Fiecare concurent a adus în fața publicului o parte din identitatea culturală a locului din care provine, prin interpretarea unor cântece reprezentative pentru zona sa etnofolclorică.
Dincolo de caracterul competițional, festivalul a reprezentat o întâlnire între generații, între tradiție și viitor, între artiști consacrați și tineri care își construiesc propriul drum în muzica populară românească.
Lavinia Goste: „Adevărata valoare a unui artist se regăsește și în ceea ce lasă în urma sa pentru generațiile viitoare”
Pentru Lavinia Goste, această primă ediție a reprezentat împlinirea unei misiuni artistice și culturale construite în timp, din dorința de a oferi tinerilor interpreți oportunități reale de afirmare.
„Am privit spre acești tineri și am văzut nu doar talent, ci și curaj, muncă, respect pentru tradiție și o dragoste sinceră pentru cântecul popular românesc. Pentru mine, acest festival are o semnificație profundă. Cred că adevărata valoare a unui artist nu stă doar în ceea ce realizează pentru sine, ci și în ceea ce reușește să construiască pentru cei care vin după el. Îmi doresc ca fiecare tânăr care a urcat pe scena noastră să plece cu mai multă încredere în propriul talent și cu dorința de a merge mai departe. «Autentic Românesc» este o promisiune pe care o facem viitorului cântecului popular românesc”, a declarat Lavinia Goste.
Marius Zorilă: „Folclorul românesc nu are nevoie să fie reinventat. Are nevoie să fie respectat și transmis mai departe în forma sa autentică”
Unul dintre elementele definitorii ale festivalului a fost acompaniamentul orchestral live, asigurat de Orchestra Națională Valahia, sub bagheta dirijorului Marius Zorilă.
Fiecare moment artistic a fost pregătit cu atenție și responsabilitate, urmărindu-se respectarea particularităților stilistice și a identității muzicale specifice fiecărei zone etnofolclorice.
Marius Zorilă a fost prezent pe scenă alături de fiecare concurent, oferindu-i susținerea artistică și încrederea necesare pentru a-și valorifica potențialul interpretativ.
„Știu cât de mult contează pentru un tânăr artist să simtă că are în spatele său oameni care îl ascultă, îl înțeleg și îl susțin. Am fost alături de fiecare concurent, de la prima până la ultima notă, cu dorința de a-i oferi siguranța necesară pentru a-și prezenta cântecul în cele mai bune condiții. Împreună cu Orchestra Națională Valahia, am tratat fiecare acompaniament cu maximă dăruire și profesionalism, respectând particularitățile stilistice ale repertoriului. Ne-am dorit ca fiecare tânăr să aducă pe scenă cântecul de acasă exact așa cum l-a moștenit, fără alterarea identității sale muzicale. Cred cu tărie că rolul unei orchestre este să pună în valoare artistul și autenticitatea cântecului său”, a declarat Marius Zorilă.
Laureații primei ediții a Festivalului „Autentic Românesc”
În urma evoluțiilor artistice, juriul festivalului a desemnat câștigătorii celor două categorii de vârstă, precum și laureatul Trofeului Festivalului.
TROFEUL FESTIVALULUI „AUTENTIC ROMÂNESC” – 10.000 lei
Vele Violeta Diana – Vălenii Lăpușului, județul Maramureș

PREMIUL DE POPULARITATE
Maya Opranescu – Poiana Sibiului, județul Sibiu
CATEGORIA 12–16 ANI
- Premiul I – 2.500 lei: Stanciu Riccardo Nicolas – Valea Bujorului, județul Giurgiu
- Premiul II – 1.500 lei: Bălănean Irina Maria – Hereclean, județul Sălaj
- Premiul III – 1.000 lei: Feurdean Daria – Nazna, județul Mureș
CATEGORIA 16–30 ANI
- Premiul I – 8.000 lei: Dragoș Crăciunescu – Hașdău, comuna Toplița, județul Hunedoara
- Premiul II – 5.000 lei: Ciupe Lorena Georgiana – Zalău, județul Sălaj
- Premiul III – 2.000 lei: Bocra Alexia – Cluj-Napoca, județul Cluj, și Mintosu Robert Cristian – Ulmeni, județul Teleorman
Premiile acordate au reprezentat o recunoaștere a valorii artistice, a pregătirii și a respectului pentru autenticitatea repertoriului tradițional.
Dincolo de clasamente, fiecare dintre cei 30 de finaliști a contribuit la succesul acestei prime ediții, demonstrând că România are o generație de tineri interpreți capabili să ducă mai departe, cu demnitate, moștenirea cântecului popular.
O întâlnire între generații, sub semnul autenticității
Festivalul a culminat cu Gala Laureaților, un moment dedicat recunoașterii performanțelor artistice ale concurenților, dar și celebrării valorilor autentice ale folclorului românesc.

Evenimentul a fost completat de recitalurile susținute de Veta Biriș, Grigore Leșe, Lavinia Goste și Marius Zorilă, artiști care au adus pe aceeași scenă experiența, tradiția și emoția cântecului popular românesc.
Această întâlnire între generații a subliniat unul dintre principiile fundamentale ale festivalului: continuitatea folclorului românesc se construiește prin respect față de cei care au păstrat tradiția și prin susținerea celor care își asumă responsabilitatea de a o transmite mai departe.
Un proiect cultural dedicat viitorului folclorului românesc
Prin organizarea acestei prime ediții, Lavinia Goste și Marius Zorilă și-au propus să creeze un cadru artistic de referință pentru tinerii interpreți de muzică populară, în care talentul să fie susținut de profesionalism, educație muzicală și respect pentru identitatea culturală.
Proiectul reflectă valorile promovate de cei doi artiști și prin activitatea Școlii Zorilă, instituție dedicată educației muzicale și transmiterii tradițiilor românești către noile generații.
Sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca a contribuit la realizarea unui eveniment cultural de anvergură națională, care a adus în centrul atenției tinerele talente și importanța conservării patrimoniului muzical tradițional.
Organizatorii își exprimă aprecierea față de instituțiile partenere, membrii juriului, artiștii invitați, concurenți, profesori, părinți și toți cei care au contribuit la desfășurarea acestei prime ediții.
Festivalul „Autentic Românesc” nu își propune doar să descopere voci valoroase, ci să contribuie la formarea unei generații de artiști care să înțeleagă, să respecte și să reprezinte cu demnitate identitatea folclorului românesc.
Prima ediție marchează începutul unui demers cultural prin care inițiatorii își doresc să construiască, de la an la an, o platformă de afirmare pentru tinerii interpreți și un reper de autenticitate în peisajul festivalurilor de folclor din România.
Pe 29 octombrie, la Cluj-Napoca, nu s-a încheiat doar un concurs. S-a deschis un nou capitol pentru viitorul cântecului popular românesc.
Despre Festivalul „Autentic Românesc”
Festivalul-Concurs Național de Folclor pentru Soliști Vocali „Autentic Românesc” este un proiect cultural inițiat de artiștii Lavinia Goste și Marius Zorilă, organizat prin Asociația Culturală Ținutul Codrului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.
Prima ediție s-a desfășurat pe 29 octombrie 2026, la Cinema „Florin Piersic” din Cluj-Napoca, reunind 30 de finaliști din întreaga țară, acompaniați live de Orchestra Națională Valahia.
Informații suplimentare:
Cultură
De ce porțile din lemn sculptat sunt un simbol al satului tradițional
Poarta din lemn sculptat este mai mult decât o intrare în curte: este o carte de vizită a gospodarului și un semn de rânduială. În satul tradițional, ea separă lumea dinăuntru de drumul public și transmite, prin motivele ei, credințe și valori. Pe reperemaramuresene.ro se vorbește despre repere ale unei regiuni, iar poarta este unul dintre cele mai cunoscute.
O graniță cu valoare simbolică
Pragul porții marca pentru oameni trecerea dintre spațiul comun și cel intim, al familiei. Prin ea intrau oaspeții, ieșeau nuntașii și plecau, la finalul vieții, cei duși la cimitir. De aceea, ea primea mereu o grijă aparte și era lucrată cu cel mai bun meșter din sat.
Cine făcea porțile
Meșterii populari lucrau de regulă lemn de stejar, ales pentru rezistență. Sculptura se transmitea din tată în fiu, iar fiecare meșter își avea propriul stil, recognoscibil pentru localnici. Unelte simple, precum barda, dalta și ciocanul, erau suficiente pentru a crea modele fine.
Motive des întâlnite
- soarele, simbol al vieții și al luminii;
- funia răsucită, asociată cu legătura dintre generații și cu protecția;
- pomul vieții, care exprimă continuitatea;
- rozeta și spirala, legate de ideea de ciclu;
- crucea și alte semne religioase, prezente în multe variante.
Semnificațiile pot diferi de la o zonă la alta, dar ideea comună rămâne protecția casei și a celor care locuiesc în ea.
Poarta și statutul gospodarului
O poartă înaltă, bine sculptată, arăta hărnicia și respectul pentru tradiție. Vecinii o priveau ca pe o dovadă a stării gospodăriei, dar și a caracterului stăpânului. Nu erau doar podoabe: erau mesaje pe care o comunitate le citea ușor.
Acoperișul mic și rolul său
Multe porți au un mic acoperiș care apără lemnul de ploaie și de zăpadă. Dincolo de partea practică, el dă siluetei porții un aer solemn și o face ușor de recunoscut chiar și de la distanță. Ansamblul de stâlpi, grindă și învelitoare formează un tot armonios.
De ce ne mai spun ceva astăzi
Într-o lume a construcțiilor repede făcute, poarta sculptată amintește cât timp și atenție cerea un lucru bine lucrat. Ea rămâne un punct de atracție pentru cei care vor să cunoască obiceiurile locului. Cine caută repere locale, pe reperemaramuresene.ro sau în altă parte, poate descoperi mai multe idei în secțiunea Turism.
Poarta în ritualurile vieții
La nuntă, mirii treceau pragul porții printre urări și strigături, iar la sărbători poarta rămânea deschisă oaspeților. În multe sate, a lăsa poarta deschisă era semn de ospitalitate, iar una închisă cu prea multă grijă putea stârni bănuieli. Astfel de gesturi arată că lemnul sculptat nu era doar decor, ci un participant tăcut la momentele importante ale familiei.
Cum se păstrează astăzi
Porțile vechi au nevoie de grijă: protecție împotriva umezelii, curățare delicată și, atunci când e nevoie, restaurare făcută de specialiști. Pe lângă piesele originale, meșterii de azi continuă să realizeze porți noi după modelele învățate de la înaintași. Această continuitate dă satelor un aspect propriu, greu de confundat cu al altor zone, și le menține atractive pentru vizitatori.
Recomandare practică
Dacă vizitezi un sat cu porți vechi, privește-le cu răbdare, fără să le atingi sau să le forțezi, și întreabă gazdele despre povestea lor. Respectul pentru meșteșug ține vie tradiția. Pentru alte repere culturale, reveniți pe reperemaramuresene.ro.
-
Afaceriacum 6 zileNostraBiome lansează Nostra Health: de la analize medicale la îngrijire personalizată, în fiecare zi, de la 9,99 euro pe lună
-
acum 5 zileFOTOGEOGRAFICA – 30 de ani dedicați identității vizuale românești: Biblioteca Academiei Române găzduiește Ședința Solemnă dedicată unui fenomen cultural care a documentat România prin imagine timp de trei decenii
-
Afaceriacum 6 zilePrimul proiect cu inteligență artificială într-o firmă mică: de unde începi când nu ai timp de experimente
-
Uncategorizedacum 3 zileMai puține haine, mai multe posibilități: Humana a adus la Constanța un atelier despre garderoba capsulă
-
Uncategorizedacum 6 zilePuratos investește peste 15 milioane de euro într-o nouă fabrică în România, cea mai mare investiție locală din istoria companiei
-
Afaceriacum 7 zilePastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
-
Uncategorizedacum 5 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat
-
acum 4 zileGastronomia Banatului, prezentată la o gală internațională dedicată turismului





