Deși sectorul imobiliar rămâne un motor semnificativ pentru economie, discuția publică din 2024–2025 readuce în prim-plan teme recurente, esențiale pentru oricine dorește să cumpere sau să vândă un apartament. Acestea includ pregătirea profesională inegală a agenților, deficitul de încredere al consumatorilor, practici comerciale inconsistente și un cadru normativ încă în transformare. Cele patru categorii de probleme de mai jos sunt susținute de date și rapoarte recente, urmate de direcții concrete de îmbunătățire.

1) Profesionalism și pregătire: unde apar încă diferențe vizibile

În România, accesul în profesie a fost mult timp permis fără condiții uniforme de formare, ceea ce explică diferențe notabile de competențe. Faptul că reglementarea profesiei a fost istoric slabă apare constant în discuțiile actuale despre nevoia de licențiere și standarde minime. O propunere legislativă aflată în dezbatere prevede sancțiuni între 3.000 și 30.000 de lei pentru abaterile agenților, un semn că tema profesionalizării a trecut de la dezbaterea publică la proiect normativ concret. Pe partea de soluții de piață, există semne de maturizare prin formări specializate oferite de organizații profesionale și rețele cu acoperire națională: programe de reprezentare exclusivă, etică profesională și procese standardizate. Aceste inițiative ridică pragul minim de cunoaștere și procedură pentru practicieni. Implicație: fără standarde minime obligatorii, calitatea serviciilor rămâne eterogenă; programele voluntare ajută, dar efectul sistemic se vede abia când sunt dublate de reguli clare de acces în profesie.

2) Încredere scăzută și imagine fragilă: ce arată sondajele recente

Sondajele din 2024–2025 confirmă că încrederea în profesioniștii imobiliari este modestă, deși ușor în creștere. Un studiu bazat pe respondenți activi pe piață (Storia/OLX, mijlocul anului 2024) indică un „scor de încredere” de 2,67 din 5 pentru servicii imobiliare profesionale. Factorii care pot crește încrederea, conform Wall-Street, includ: informații clare și complete despre proprietăți (53%), abilitatea de a negocia în interesul clientului (44%) și respectarea termenelor (42%). Pe zona de iritanți, clienții menționează informațiile incomplete/contradictorii (47%), lipsa de profesionalism (37%) și presiunea de a încheia rapid tranzacția (36%). Implicație: lipsa de încredere nu vine doar din comportamente punctuale, ci și din modul în care piața comunică informația și gestionează așteptările.

3) Practici comerciale înșelătoare sau incorecte: de la percepții la măsuri corective

Cazuri mediatizate în 2023–2025 arată că autoritățile intensifică verificările acolo unde apar suspiciuni de practici incorecte în real estate. ANPC a comunicat controale tematice și sancțiuni aplicate, subliniind obligația de a pune la dispoziție documente. În paralel, pe zona normativă, Senatul a adoptat un amendament ce propune sancțiuni proporționale cu cifra de afaceri pentru utilizarea neconformă a banilor clienților — un semnal că achizițiile imobiliare sunt protejate prioritar. Implicație: chiar dacă multe dintre aceste intervenții vizează dezvoltatori, nu agenți, efectul reputațional se propagă în întreg ecosistemul. Consumatorii văd „imobiliarele” ca întreg și penalizează lipsa de transparență.

4) Cadrul legal și reglementarea profesiei: pași concreți, dar implementarea va decide efectul

După ani de dezbatere, în 2024–2025 revin pe agenda publică proiecte pentru reglementarea profesiei de agent imobiliar. Propunerea menționează definiții ale profesiei, condiții de exercitare și sancțiuni graduale. Scopul declarat este alinerea la bune practici europene și creșterea protecției consumatorilor. Implicație: reglementarea poate ridica pragul minim de calitate, dar rezultatul depinde de calibrarea cerințelor și de capacitatea de supraveghere.

Direcții de îmbunătățire — susținute de date

Pentru a îmbunătăți percepția pieței și pentru a evita problemele recurente din Piața Imobiliară din România: Probleme Recurente, Percepții Publice și Direcții de Profesionalizare (2024–2025), se impun următoarele:

• Certificare și formare continuă.
• Transparență operațională: Solicitată constant pentru informații „clare și complete” despre proprietăți, pentru absența comisioanelor ascunse și pentru o negociere în interesul clientului.
• Reprezentare exclusivă bine explicată: Clarifică loialitatea și reduce percepția de conflict de interese.
• Mecanisme de plângere și remedii accesibile.
• Comunicare proactivă și respectarea termenelor.

Concluzie

Datele din 2024–2025 sugerează o ușoară îmbunătățire a scorului de încredere, dar nivelul rămâne modest. Impactul real va depinde de coerența noilor reguli, de aplicarea consecventă a sancțiunilor și de disciplinarea operațională. Dacă aceste piese se aliniază, profesia de agent imobiliar poate trece din zona percepțiilor defensive către rolul așteptat de public: intermediar profesionist, transparent și loial interesului clientului în piața din Piața Imobiliară din România: Probleme Recurente, Percepții Publice și Direcții de Profesionalizare (2024–2025).