Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, spune că pachetul de reformă a administraţiei publice nu vizează contribuabilul corect, ci abuzurile. Guvernul își va asuma răspunderea pentru aceste schimbări și pentru un plan de redresare economică la sfârșitul lunii.

O schimbare majoră în modul de funcţionare al statului român este pe cale să fie pusă în practică. După luni întregi de negocieri și ajustări, Guvernul Bolojan se pregătește să adopte un pachet amplu de reformă administrativă, alături de un plan de relansare economică. Decizia finală este așteptată pe 29 ianuarie. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat de ce sunt urgente aceste măsuri și ce urmăresc ele. Reforma administraţiei publice este considerată esențială pentru eficientizarea administraţiei publice și întărirea bugetului de stat.

Toţi ochii pe ziua în care se decide totul

Guvernul va lua decizia într-o singură ședință. Potrivit lui Cseke Attila: „Discuţia noastră a fost în sensul în care, respectând procedurile legale, ca posibilă dată de aprobare în ședința de Guvern a acestui pachet pe administraţie, alături de pachetul pe redresare economică, să fie 29 ianuarie, care este o zi de joi”.

Ela adăugat: „Noi avem proiectul finalizat, este un proiect care în mare măsură este cel pe care l-am pus în transparență deja în vara anului trecut.” Proiectul a fost pus în dezbatere publică încă din vara anului trecut, iar propunerile au fost modificate și completate, reflectând consultarea cu autorităţile locale și administraţia locală.

Pe parcursul toamnei, proiectul a trecut prin mai multe etape de ajustare în cadrul coaliţiei de guvernare, fiind adaptat pentru a reduce cheltuielile atât la nivel local, cât și central. Acum, Ministerul Dezvoltării anunţă că este pregătit să trimită pachetul la aprobare. Accentul principal rămâne pe reducerea costurilor de funcţionare ale statului și pe eficientizarea administraţiei publice.

Detalii neștiute despre cum se schimbă regulile

Cseke Attila a explicat: „Aceste măsuri aduc o eficientizare în funcționarea serviciilor publice. Acest pachet prevede câteva măsuri care, chiar și pe termen scurt, dar poate și pe termen mediu, aduc ceva în plus pentru autorităţile locale, niște măsuri care scot la suprafață abuzurile sau existența unor portie care există astăzi în legislaţia din România.”

Reforma vine din două motive principale. Pe de o parte, măsurile sunt gândite pentru a eficientiza serviciile publice. Pe de altă parte, pachetul vizează eliminarea portițelor legislative prin care unii contribuabili evită plata impozitelor, afectând astfel bugetul local și taxele locale.

Ministrul a dat exemple concrete de abuzuri. Printre acestea se numără înscrierea și scoaterea din evidența primăriilor a autovehiculelor, în special a celor cu motor mare sau autocare. „Am avut situaţii în care autocare înregistrate au fost scoase din evidența primăriilor”, a spus Cseke Attila.

_

O analiză realizată pe două primării din zone diferite ale ţării a arătat că, între decembrie 2025 și ianuarie 2026, comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, numărul acestor cazuri s-a triplat. Cseke Attila a subliniat: „Deci lucrurile acestea trebuie rezolvate, nu putem merge cu acest sistem în care unii fentează în continuu. Am făcut o analiză pe două primării, din două zone diferite ale ţării și am văzut că în relaţia 2026-2025, deci ianuarie 2026-decembrie 2025 și 2025 ianuarie și 2024 decembrie, fenomenul s-a triplat”. Reforma administraţiei devine astfel o necesitate pentru a închide aceste portițe.

Ce urmează după un an plin pentru minister

Ministerul Dezvoltării începe acest an după ce a încheiat 2025 cu rezultate bune la capitolul investiţii. „Îmi exprim o opinie personală, dacă poate ministrul să exprime o opinie personală: era binevenit ca acest pachet să fie deja în vigoare.”, a declarat Cseke Attila. Astfel, toți constructorii implicaţi în programe precum PNRR sau Anghel Saligny și-au primit banii, ceea ce oferă un start solid pentru 2026. Aceste rezultate demonstrează că măsurile de relansare economică pot fi implementate eficient dacă există voinţă politică și o bună colaborare între autorităţile locale și centrale.

Reducerea cheltuielilor publice și a cheltuielilor de personal sunt printre obiectivele principale ale acestui pachet cu măsuri. Rămâne de văzut cum va fi implementat pachetul după aprobarea așteptată pe 29 ianuarie. Cert este că Ministerul Dezvoltării consideră aceste măsuri esenţiale pentru o administraţie mai eficientă și un buget mai sănătos. Scopul asumat este reducerea costurilor de funcţionare a statului și închiderea portițelor care permit evitarea plăţii taxelor locale. Decizia finală se apropie rapid, iar pachetul cu reformă administrativă și relansare economică propusă ar putea marca un nou început pentru administraţia publică românească.

Ministrul Finanţelor Alexandru Nazare a prezentat un calendar clar pentru aprobarea bugetului de stat pe 2026, stabilit împreună cu partidele din coaliție. Pașii includ aprobarea plafoanelor, consultări cu ministerele, adoptarea în Guvern până la jumătatea lunii februarie și dezbaterea în Parlament spre finalul lunii.

Procesul pentru bugetul pe 2026 a fost stabilit cu atenție. În câteva zile urmează să fie aprobate plafoanele bugetare, acesta fiind un pas esenţial pentru construcţia unui buget corect, care să reflecte nivelul real al cheltuielilor și să nu supraestimeze veniturile.

După stabilirea plafoanelor, vor avea loc consultări cu toate ministerele pentru identificarea priorităţilor și necesităților fiecărui sector. Această etapă este esenţială pentru un buget echilibrat și realist. Proiectul de buget va fi aprobat de Guvern la mijlocul lunii februarie.

Punctul central va fi la jumătatea lunii februarie, când proiectul de buget va fi publicat și aprobat în Guvern. Documentul va fi transmis Parlamentului pentru dezbatere și vot, unde va fi analizat de liderii partidelor și va urma procesul de adoptare a bugetului de stat.

Spre finalul lunii februarie, bugetul va intra în dezbaterea Parlamentului și va fi supus votului. Alexandru Nazare a declarat: “The 2026 budget, on the right track. Today, together with my colleagues from the governing coalition, we agreed on a clear and realistic timetable for approving the state budget for 2026.”

Coaliţia își arată unitatea în spatele planului

Un detaliu important subliniat de ministru a fost acordul între partidele din coaliția de guvernare. Toţi au căzut de acord asupra acestui calendar, ceea ce asigură o coordonare clară a etapelor și reduce riscul unor blocaje sau întârzieri. Colaborarea între PSD, PNL, USR și ceilalţi parteneri a fost considerată crucială pentru disciplina plăţii și buna funcţionare a întregului proces bugetar.

În paralel cu pregătirea bugetului pentru 2026, se lucrează și la alte documente esenţiale: strategia fiscal-bugetară pentru anul în curs și raportul macroeconomic, care vor sta la baza deciziilor viitoare. De asemenea, pachetul de măsuri pentru administraţie, discutat recent, este considerat necesar pentru reforma administraţiei și pentru construcția bugetului.

În cadrul ședinței coaliţiei s-a discutat și despre măsurile de relansare economică, considerate critice pentru blocajul financiar și pentru accelerarea investiţiilor. Aceste măsuri vor fi incluse nu doar în bugetul pe 2026, ci și în pachete separate de politici publice, construite pe baza propunerilor tuturor partenerilor de guvernare.

Analiza execuţiei bugetare scoate la iveală noi direcţii

Alexandru Nazare a prezentat și situația execuției bugetare pe 2025, la nivelul fiecărui minister, arătând că anul se încheie cu peste 90% grad de implementare pentru majoritatea instituţiilor. Acest rezultat este considerat bun pentru ansamblul administraţiei și reprezintă o bază solidă pentru construcția bugetului de stat pe 2026.

Execuţia bugetară din 2025 stă la baza construcţiei bugetului pentru 2026. Alexandru Nazare a afirmat: “We are closing the year with an overall good execution – with over 90% implementation rate for most ministries. A credible budget starts from a rigorous analysis of the previous year’s execution, in order to correct what did not work and strengthen what delivered results. Based on this analysis, but also on the experience of previous years, the 2026 budget must, above all, be a fair budget: it should reflect the real level of expenditures, without overestimating revenues. Only on the basis of fairness and responsibility can we project real growth and concrete results for everyone.”

Noi pași pentru relansarea economică

Chiar dacă atenţia se îndreaptă spre 2026, anul în curs rămâne la fel de important. Prioritatea principală rămâne relansarea economică. Aceasta se va realiza prin două direcţii clare: absorbţia eficientă a fondurilor europene și implementarea unor măsuri economice propuse pentru stimularea investiţiilor.

Prima direcţie este absorbţia eficientă a fondurilor europene disponibile, care poate aduce miliarde de euro suplimentari în economie. A doua direcţie vizează programe finanțate din bugetul de stat, menite să ofere soluţii durabile pentru relansare și să accelereze investițiile. Aceste două componente sunt considerate motorul dezvoltării economice.

Ce urmează în cursa pentru bugetul pe 2026

Cu un calendar stabilit și principii clare, guvernul are acum o hartă detaliată pentru bugetul anului 2026. Acordul din coaliție oferă o bază solidă pentru dezbaterile și deciziile din lunile următoare.

Succesul va depinde de respectarea acestui plan și de menţinerea unei execuții bugetare eficiente în 2025. Monitorizarea absorbției fondurilor europene și aplicarea măsurilor de relansare economică vor fi esenţiale pentru evitarea blocajului financiar.

Dacă pașii anunţaţi vor fi urmaţi consecvent, bugetul pentru 2026 are șanse să fie adoptat la timp, oferind stabilitate și direcție economiei. Totul depinde de disciplina financiară și colaborarea politică demonstrate până acum. Următorii pași vor fi decisivi pentru viitorul economic al ţării.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan avertizează că trimiterea Acordului UE-Mercosur la Curtea de Justiţie a UE ar putea amâna cu cel puţin un an avantajele economice, inclusiv pentru industria auto românească, și ar aduce mai multe dezavantaje. El evidenţiază clauzele de protecţie obținute pentru agricultori și fondurile suplimentare pentru zonele rurale.

Discuţiile despre acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur devin tot mai intense. Pe de o parte, există solicitări pentru verificări suplimentare, iar pe de altă parte, unii politicieni spun că aceste demersuri pot afecta negativ economii precum cea a României. Ce urmează, însă, rămâne de văzut. În joc este și crearea celei mai mari zone de liber schimb din lume, cu potenţial de relansare economică pentru statele membre ale Uniunii Europene.

Blocajul care ar putea schimba totul

Europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan transmite un semnal de alarmă. Trimiterea Acordului UE-Mercosur la Curtea Europeană de Justiţie aduce mai multe dezavantaje decât avantaje! Noi, Parlamentul European, am muncit mult şi am negociat intens pentru ca acordul comercial dintre Uniunea Europeană şi Mercosur să fie benefic economiei europene, în ansamblu, dar să protejeze, în acelaşi timp, fermierii din România şi din Europa.

Principalul efect ar fi o amânare semnificativă. Mureșan spune că beneficiile acestui acord ar putea fi întârziate cu cel puţin un an. Multe dintre aceste avantaje au fost obţinute după negocieri lungi și complicate în Parlamentul European, unde s-au discutat și aspecte legate de taxele vamale și impactul asupra exporturilor.

Mureșan subliniază că Parlamentul European a încercat să găsească un echilibru între stimularea economiei europene și protejarea intereselor fermierilor din toate statele membre, inclusiv România. Acum, acest echilibru ar putea fi pus sub semnul întrebării, mai ales având în vedere poziția unor partide precum PSD.

Protecţia agriculturii și fonduri care pot face diferența

Unul dintre cele mai importante rezultate ale negocierilor din Parlamentul European, potrivit lui Mureșan, este introducerea unei clauze de salvgardare eficiente. Aceasta se activează în anumite condiţii clare.

Astfel, dacă importurile de produse agricole din ţările Mercosur cresc cu peste 5% sau dacă prețurile acestor produse scad cu mai mult de 5%, fermierii europeni vor fi protejaţi de fluctuații bruște ale pieței. Aceste măsuri sunt menite să limiteze eventualele efecte negative ale acordului asupra sectorului agricol, în special pentru micii producători din zonele rurale.

În acelaşi timp, tot la insistenţele noastre, Comisia Europeană a propus o alocare suplimentară de 45 de miliarde de euro pentru sectorul agricol în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. De asemenea, în negocierile privind bugetul multianual al Uniunii Europene, pe care le conduc în numele Parlamentului European, am mai obţinut o creştere de aproape 50 de miliarde de euro pentru zonele rurale.

Aceste fonduri, împreună cu clauza de salvgardare, oferă un sprijin solid pentru agricultură, fiind considerate esenţiale pentru menținerea competitivităţii fermierilor europeni în contextul unui acord comercial de asemenea amploare.

Avantaje ascunse pentru industria auto românească

Chiar dacă protecţia agriculturii este esenţială, Mureșan arată că acordul aduce beneficii economice importante pentru Uniunea Europeană și pentru România. Țara noastră se numără printre principalele beneficiare, mai ales în sectorul auto. Industria auto românească, care contribuie cu 13% la PIB-ul naţional, este direct vizată de noile oportunități de export către America Latină și America de Sud.

Acest acord va duce la o creștere a exporturilor de mașini din UE către America Latină. România are un rol important în această industrie, fiind unul dintre cei mai mari producători de automobile și piese auto din Uniunea Europeană. România produce 4% din toate automobilele fabricate în UE, iar industria auto locală livrează și componente pentru alte fabrici europene.

Sectorul auto ar putea beneficia de pe urma eliminării unor taxe vamale și de accesul la o piață de peste 700 de milioane de consumatori. Implementarea rapidă a acordului UE-Mercosur ar putea susține competitivitatea și creșterea exporturilor românești în acest domeniu.

Un vot care poate schimba cursul discuţiilor

De cealaltă parte, PSD susţine sesizarea CJUE. Secretarul general al partidului, Claudiu Manda, a confirmat că există un proiect de hotărâre în discuţie la Strasbourg.

Săptămâna viitoare, la Strasbourg, există un proiect de hotărâre prin care ar putea fi sesizată Curtea Europeană de Justiţie. Social-democraţii vor vota acest proiect, ceea ce ar putea genera un conflict juridic la nivel european și ar putea întârzia semnarea acordului.

Manda a menționat că acest proiect ar putea duce la un conflict juridic. Această situaţie ridică noi semne de întrebare privind viitorul acordului, în contextul negocierilor tensionate dintre statele membre ale Uniunii Europene.

O decizie care va influența economia României

Acordul UE-Mercosur rămâne unul dintre cele mai ambițioase proiecte comerciale ale Uniunii Europene. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a numit foarte important la semnarea sa. Ea a subliniat că va crea „cea mai mare zonă de liber-schimb din lume” .

Această zonă comercială ar reprezenta aproape o cincime din PIB-ul global și ar deschide oportunităţi pentru 700 de milioane de cetățeni din ambele regiuni. Potenţialul de creștere economică este foarte mare, iar România ar putea beneficia de pe urma unei relansări economice generate de acest parteneriat strategic între UE și America Latină.

Totuși, implementarea completă a acordului depinde de decizia privind sesizarea CJUE. Pe de o parte, există îngrijorări legate de impactul asupra anumitor sectoare, iar pe de altă parte, riscul întârzierii beneficiilor economice pentru Uniunea Europeană și România este real, în special pentru industria auto.

Urmează zile importante, în care votul de la Strasbourg va clarifica dacă acordul va intra rapid în vigoare sau va fi amânat din cauza unor proceduri juridice suplimentare. Efectele acestei decizii se vor vedea în întreaga economie românească, de la fabrici la ferme.