Europarlamentarul și președintele partidului Acțiunea Conservatoare, Claudiu Târziu, a lansat un atac frontal la adresa actualei guvernări, într-un interviu recent acordat unui ziar local din orașul Constanța, susținând că direcția economică a României este greșită și că majorarea taxelor nu reprezintă o soluție reală pentru reducerea deficitului bugetar.

„Care este logica măririi taxelor?”

Târziu a ridicat o întrebare esențială privind politica fiscală actuală: dacă statul român nu reușește să colecteze eficient nici măcar 35% din taxele și impozitele existente, de ce ar mări povara fiscală asupra contribuabililor? În opinia sa, problema nu este nivelul taxelor, ci incapacitatea administrativă și tolerarea unor zone protejate politic unde controalele nu ajung.

El consideră că într-un context de inflație ridicată și deficit bugetar accentuat, soluția ar fi simplificarea și reducerea fiscalității, pentru a stimula economia și a crește baza reală de colectare, nu presiunea suplimentară asupra mediului privat și a cetățenilor vulnerabili.

Critici la adresa Guvernului

Liderul ACT susține că actualul Executiv nu are o strategie coerentă de dezvoltare și că politicile de austeritate riscă să adâncească criza economică. În lipsa unor măsuri de stimulare a producției și investițiilor, România riscă să piardă ani importanți de dezvoltare, avertizează acesta.

Târziu a făcut apel la responsabilitate parlamentară, afirmând că Legislativul nu trebuie să devină o anexă a Guvernului. El a invocat instrumente democratice precum moțiunea de cenzură sau alte forme de presiune politică pentru a corecta direcția actuală.

România la Bruxelles: voce sau ecou?

În plan european, europarlamentarul a susținut că România are pârghiile necesare pentru a-și apăra interesele, însă problema este modul în care acestea sunt folosite. În Parlamentul European, spune el, reprezentanții României pot influența deciziile, însă la nivelul Consiliului European țara este reprezentată printr-o singură voce, care nu negociază ferm.

Potrivit acestuia, liderii români invocă frecvent „impunerile de la Bruxelles” pentru a justifica decizii interne, deși tratatele europene oferă statelor membre posibilitatea de negociere și opoziție atunci când interesele naționale o cer.

Lipsa unei strategii naționale

Claudiu Târziu a pledat pentru stabilirea unor obiective strategice pe termen lung, asumate transpartinic: independență energetică, reindustrializare, promovarea produselor românești cu valoare adăugată și o politică externă corelată cu interesele economice ale țării.

În opinia sa, România are resurse umane competente, însă acestea nu sunt promovate în funcții-cheie din cauza criteriilor politice. El a susținut necesitatea aducerii profesioniștilor autentici în poziții de decizie.

Avertisment pentru 2028

În final, Târziu a avertizat că actualele politici economice vor avea consecințe electorale serioase. Potrivit acestuia, efectele crizei se vor resimți puternic în următorii ani, iar anul 2028 ar putea deveni momentul decontului politic pentru actuala clasă guvernantă.

Mesajul central al intervenției sale rămâne unul ferm: România are nevoie de competență, curaj în negocierea europeană și o strategie economică orientată spre producție și dezvoltare, nu de majorări de taxe și măsuri improvizate.

Filiala Constanța a partidului Acțiunea Conservatoare (ACT) reacționează ferm în contextul dezbaterii și votării, în Senat, a trei moțiuni simple împotriva miniștrilor Apărării, Afacerilor Externe și Educației, pe fondul unor decizii și declarații controversate care afectează grav interesele României.

Reprezentanții ACT Constanța acuză Guvernul de „amatorism periculos și slugărnicie politică”, făcând referire la declarațiile privind posibila trimitere a militarilor români în Groenlanda, angajarea României în Tratatul Mercosur fără consultarea Parlamentului și reducerea burselor pentru studenți.

„Aceste derapaje arată lipsă de profesionalism, lipsă de viziune și dispreț față de români. România nu poate fi condusă prin improvizație, obediență externă și decizii luate pe ascuns, fără dezbatere publică sau control parlamentar”, transmit liderii ACT Constanța într-un comunicat.

Formațiunea subliniază că astfel de măsuri nu doar adâncesc criza politică și socială, ci subminează și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. „Reducerea burselor pentru studenți într-un moment în care educația este deja subfinanțată reprezintă un semnal grav despre prioritățile reale ale acestui guvern”, mai arată reprezentanții partidului.

ACT Constanța face apel direct la parlamentarii puterii să își asume rolul constituțional și să nu mai susțină „orbește un sistem incompetent”. „Aleșii trebuie să decidă dacă rămân captivi unui mecanism falimentar sau dacă aleg să reprezinte onest interesele celor care i-au trimis în Parlament”, se arată în poziția publică.

Partidul Acțiunea Conservatoare afirmă că susține moțiunile aflate pe ordinea de zi și cere o schimbare de direcție în actul de guvernare, în favoarea responsabilității, transparenței și respectului față de cetățeni și interesul național.

sursa: https://www.facebook.com/ACTConstanta

Președintele partidului Acțiunea Conservatoare (ACT), Claudiu Târziu, a anunțat marți, în Parlament, depunerea proiectului de lege pentru abrogarea Legii 241/2025, cunoscută în spațiul public drept „Legea Vexler”, pe care o consideră un atac grav la libertatea de exprimare și memoria istorică.

„Această lege reprezintă un atac la conștiința națională și la valorile constituționale. Este neclară, impredictibilă și deschide calea unor abuzuri juridice, instaurând un climat de cenzură și autocenzură în cultura română”, a declarat Claudiu Târziu. Liderul ACT a respins ideea că România ar fi o societate intolerantă, afirmând că o astfel de teză este contrazisă de realitatea politică și socială actuală.

Totodată, Târziu a avertizat că legea produce deja efecte concrete, prin inițiative de eliminare a unor nume din spațiul public și tentative de schimbare a denumirilor unor străzi care poartă numele unor personalități culturale precum Octavian Goga sau Radu Gyr.

Deputatul Robert Alecu, inițiatorul proiectului de abrogare, a explicat că adoptarea Legii 241/2025 a generat nemulțumiri în întreaga țară, atât prin conținut, cât și prin gesturile simbolice care au însoțit-o. „Momentul din Parlament când inițiatorul legii a rupt afișul cu marii clasici români a spus tot despre spiritul acestui demers”, a afirmat Alecu.

Acesta a subliniat că legea nu mai vizează combaterea extremismului, ci produce efecte de frică și limitare a libertății de exprimare, motiv pentru care proiectul de abrogare este susținut „în numele zecilor de mii de români care au protestat pașnic”.

Robert Alecu a criticat și rapiditatea cu care actul normativ a fost adoptat, amintind că acesta a parcurs toate etapele legislative în doar câteva luni, spre deosebire de alte legi de interes public. El a precizat că Legea 241/2025 a fost votată de PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, subliniind că aceste partide au acum ocazia să își revizuiască poziția.

Prin acest demers, partidul ACT susține că urmărește apărarea libertății de exprimare, a memoriei istorice și a demnității naționale, considerând că viitorul României nu poate fi construit prin ștergerea arbitrară a trecutului cultural și identitar.

VIDEO