rewrite this content and keep HTML tags

Instanța Supremă a prelungit mandatele de arestare preventivă pe numele celor doi procurori acuzați de corupție.

Publicat de Adina Sîrbu,
4 august 2026, 08:28

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, luni, prelungirea cu 30 de zile a mandatelor de arestare preventivă emise pe numele procurorilor Gigi Ştefan şi Teodor Niţă de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa, acuzaţi de corupţie.

Potrivit deciziei instanţei, care nu este definitivă, noile mandate de arestare sunt valabile până la data de 11 septembrie, inclusiv.

Gigi Ştefan este inculpat pentru trafic de influenţă în formă continuată (multiple acte materiale), iar Teodor Niţă este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu.

Concret, Gigi Ştefan este acuzat că a primit de-a lungul timpului, pe lângă sume imense de bani, diverse produse pentru a le „rezolva” unor cunoscuţi dosare penale.

„Din probatoriul administrat în cauză, a rezultat următoarea situaţie de fapt: la data de 8 aprilie 2026, inculpatul, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în biroul său din incinta Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a primit în mod direct, pentru sine, suma de aproximativ 60.000 euro de la o persoană, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui procuror din cadrul unei unităţi de parchet subordonate, promiţând că îl va determina pe acesta să îndeplinească un act ce intră în îndatoririle sale de serviciu, respectiv de a soluţiona într-un sens favorabil un dosar penal”, a transmis Parchetul General.

De asemenea, el este acuzat că, în perioada decembrie 2025 – mai 2026, ar fi primit suma de aproximativ 110.000 euro, bunuri ori alte foloase necuvenite de la diverse persoane interesate în soluţionarea favorabilă a unor cauze penale, administrative ori profesionale.

Cu privire la Teodor Niţă, Parchetul General susţine că, la data de 15 ianuarie 2026, în prezenţa a două persoane, ar fi exercitat demersuri de influenţare a unui ofiţer din cadrul ISUJ Constanţa, în scopul neaplicării măsurilor legale faţă de o societate controlată, administrată de o persoană apropiată procurorului.

„În concret, inculpatul, prevalându-se de autoritatea şi influenţa conferite de funcţia de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, i-a solicitat ofiţerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea dispunerii sancţiunii încetării activităţii comerciale faţă de societatea controlată şi să adopte o conduită administrativă favorabilă unui om de afaceri”, a explicat Parchetul General.

La percheziții, s-au găsit 100.000 de euro în biroul procurorului Gigi Ştefan şi 30.000 de euro în maşina acestuia.

Sursă: Agerpres

Astăzi am citit în presa locală despre un nou proiect prin care ni se explică, de la București, cum ar trebui să organizăm evenimente și activități de weekend în Constanța. Ideea de a anima orașul și de a crea spații pentru socializare este una bună. Nimeni nu contestă nevoia de evenimente culturale, spectacole sau activități care să aducă oamenii împreună.

Dar cred că este momentul să punem o întrebare legitimă: care este beneficiul real pentru întreaga comunitate și cine câștigă cel mai mult din aceste măsuri?

Domeniul public aparține tuturor constănțenilor și este administrat de Primărie în interesul întregii comunități. În cazul închiderii Bulevardului Tomis, de la Capitol până la Lupoaică, beneficiarii direcți sunt aproximativ 50 de agenți economici din zonă. Este firesc să susținem mediul de afaceri local, însă este la fel de firesc să analizăm dacă disconfortul creat pentru întreg orașul este proporțional cu beneficiile obținute.

Trafic deviat, dificultăți pentru locuitori, aglomerarea unor zone adiacente și restricții repetate pentru mii de cetățeni sunt aspecte care nu pot fi ignorate.

Mai mult, mă întreb de ce administrația locală nu deschide o dezbatere reală despre prioritățile orașului. Constanța are oameni talentați, organizații locale, antreprenori și comunități capabile să creeze evenimente și proiecte pentru oraș, fără să fie nevoie să ni se spună din afară ce este mai bine pentru noi.

Din perspectiva oportunității, cred că trebuie să discutăm sincer despre modul în care sunt alocate resursele și atenția administrației. Ce aduce un beneficiu mai mare comunității: proiecte care favorizează câteva zeci de afaceri sau investiții în infrastructură, spații publice moderne, zone de recreere, facilități pentru familii, copii și animalele de companie, folosite de mii de constănțeni în fiecare zi?

Aceasta este dezbaterea pe care mi-aș dori să o avem. Nu despre cine organizează evenimentele, ci despre cum construim un oraș care servește interesul public și răspunde nevoilor majorității locuitorilor săi.

Constanța trebuie să fie a tuturor constănțenilor, nu doar a celor care beneficiază punctual de anumite decizii administrative.

Constanța ar putea deveni unul dintre primele orașe din România care dezvoltă un concept integrat „Pet Friendly”, dedicat atât proprietarilor de animale de companie, cât și bunăstării animalelor. Inițiativa este susținută de politicianul constănțean Cezara Popescu, care a lansat recent în spațiul public proiectul „Constanța Pet Friendly”, deschizând totodată o dezbatere privind relația dintre comunitate, administrație și protecția animalelor.

Într-o postare publicată pe rețelele sociale, Cezara Popescu a prezentat o viziune prin care municipiul Constanța să dezvolte facilități și politici publice dedicate iubitorilor de animale, inspirate din exemple existente în alte orașe europene și românești.

Printre obiectivele propuse se numără amenajarea unor spații dedicate câinilor, dezvoltarea unei rețele de locații pet friendly, campanii de educație privind responsabilitatea față de animale, susținerea adopțiilor și organizarea de evenimente comunitare.

Inițiativa a generat numeroase reacții, inclusiv comentarii critice care au atras atenția asupra problemelor existente, precum abandonul animalelor, condițiile din unele adăposturi și lipsa unor soluții eficiente pentru gestionarea fenomenului.

În răspunsul său, Cezara Popescu a subliniat că proiectul nu ignoră aceste realități și că tocmai rezolvarea lor trebuie să reprezinte fundamentul unei comunități moderne și responsabile.

„Un oraș cu adevărat pet friendly nu înseamnă doar parcuri pentru câini sau etichete atractive. Înseamnă educație, responsabilitate civică, campanii de sterilizare, adopții, colaborare cu asociațiile de profil, implicarea medicilor veterinari, a voluntarilor, a cetățenilor și, desigur, a autorităților locale”, a transmis aceasta.

Politicianul constănțean consideră că succesul unui astfel de proiect depinde de colaborarea dintre administrație, organizațiile pentru protecția animalelor și cetățeni, afirmând că schimbarea nu poate veni exclusiv din partea unei singure instituții.

„Niciun proiect de acest fel nu poate fi construit exclusiv de administrație și nici exclusiv de ONG-uri. Succesul lui depinde de implicarea întregii comunități”, a precizat Cezara Popescu.

Tema orașelor pet friendly a devenit în ultimii ani o direcție importantă în multe comunități europene, unde administrațiile locale au investit în infrastructură, educație și programe dedicate animalelor de companie. În România, mai multe orașe au început să implementeze proiecte similare, pe fondul creșterii numărului de familii care dețin animale de companie și al interesului pentru bunăstarea acestora.

Pentru Constanța, proiectul propus deschide o discuție mai amplă despre modul în care orașul poate deveni mai prietenos atât pentru oameni, cât și pentru animalele care fac parte din viața comunității. Dezbaterea lansată de Cezara Popescu arată că există interes public pentru acest subiect și că viitorul unor astfel de inițiative depinde de dialog, responsabilitate și implicare civică.

„Un oraș care respectă animalele este un oraș care respectă oamenii”, este mesajul care stă la baza proiectului „Constanța Pet Friendly”, o inițiativă care își propune să transforme relația dintre comunitate și animalele de companie într-un model de bună practică pentru întreaga regiune.