Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri (DRDP) Timişoara anunţă că stadiul fizic pe Varianta de Ocolire (VO) Timişoara Vest, ultimul sector necesar pentru completarea centurii municipiului, a ajuns, la trei luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor, la aproximativ 13%. Varianta de Ocolire Timişoara Vest are o lungime de aproximativ 14 km, dispunând de 2 benzi pe fiecare sens. În prezent, activitatea se desfăşoară pe mai multe fronturi.

„La 3 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor pe Varianta de Ocolire Timişoara Vest, ultimul sector necesar pentru completarea centurii municipiului, stadiul fizic estimat de antreprenor este de 13%”, informează, marţi, DRDP Timişoara.

Lucrările vizează îmbunătăţirea terenului de fundare, pe care sunt aplicate mai multe soluţii tehnice, printre care piloţi de îndesare şi saltele de balast cu geotextil şi geogrile.

DRDP Timişoara precizează că, în paralel, avansează lucrările necesare pentru realizarea podurilor şi pasajelor de pe cei aproximativ 14 km ai traseului. Până în prezent, constructorul a executat peste 500 de piloţi din totalul de peste 1.000 prevăzuţi în proiect.

În zonele stabilite pentru cercetare, specialiştii Muzeului de Istorie din Satu Mare continuă lucrările de descărcare arheologică. Aceste activităţi se desfăşoară în paralel cu execuţia lucrărilor de infrastructură, pe suprafeţele şi în etapele stabilite prin proiect, arată reprezentanţii DRDP

Constructorul VO Timişoara Vest, în lungime de aproximativ 14 km, cu 2 benzi pe fiecare sens şi 4 noduri rutiere denivelate este NUROL İnşaat, în timp ce supervizorul contractului derulat de CNAIR este DRDP Timişoara.

Ucraina ia în considerare să-şi transporte cerealele pe calea ferată, prin Moldova, ca o opţiune de export mai sigură decât transportul maritim şi a solicitat autorităţilor de la Chişinău un tarif redus pentru transportul de mărfuri, au declarat luni pentru Reuters surse din ambele ţări.

Exporturile din porturile ucrainene la Marea Neagră, inclusiv printr-un „coridor de securitate” care le duce în România, s-au confruntat în ultimele luni cu intensificarea atacurilor ruseşti asupra transportului maritim ucrainean şi a infrastructurii portuare.

Surse din Ucraina şi Moldova au declarat că Kievul ar dori acum să-şi transporte cerealele prin Moldova către portul românesc Constanţa, cu o reducere de 50% faţă de tariful nominal.

„În prezent, colectăm informaţii privind volumele potenţiale de la transportatorii interesaţi. Procesul de colectare a informaţiilor nu a fost încă finalizat”, a declarat pentru Reuters un înalt oficial din industria ucraineană.

O sursă din cadrul Căilor Ferate din Moldova a afirmat că Ucraina a solicitat reducerea de 50% în cadrul negocierilor. Moldova, a spus aceasta, a venit cu o contrapropunere prin care solicita Ucrainei să ofere garanţii privind volumele de cereale ucrainene care urmează să fie transportate.

„În acest moment, cele două părţi discută despre un calendar şi volumele de tranzit al cerealelor ucrainene prin Moldova către portul Constanţa”, a spus sursa.

Fostul şef al Căilor Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, a declarat pentru Reuters că un coridor feroviar de tranzit prin Moldova ar putea transporta 4,5 milioane de tone anual.

Estimările ucrainene indică faptul că un coridor operaţional ar putea asigura 10% din exporturile ţării. Moldova a asigurat deja transportul feroviar al cerealelor ucrainene în perioada 2022-2023.

Ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale al Moldovei, Vladimir Bolea, a vizitat luni regiunea ucraineană Odesa, situată în vecinătatea Moldovei, şi a discutat cu omologul său ucrainean, Mîkola Kalaşnîk, despre îmbunătăţirea legăturilor feroviare şi extinderea tranzitului.

Necesitatea unei rute feroviare a apărut în contextul atacurilor ruseşti asupra nodului portuar Odesa.

Ministrul ucrainean al agriculturii, Taras Vîsoţki, a declarat luni pentru Reuters că ministerul a redus prognoza privind exporturile de cereale pentru sezonul 2026–27 la 38–40 de milioane de tone metrice, de la cele 43 de milioane de tone estimate anterior, din cauza atacurilor ruseşti asupra porturilor.

Analiştii de la APK-Inform au redus, de asemenea, luni prognoza privind exporturile cu 8,6%, până la 39,4 milioane de tone, din cauza perturbărilor la nivelul exporturilor.

Prognoza mai scăzută privind exporturile de cereale subliniază pagubele pe care atacurile le provoacă unei ţări care expediază peste 90% din exporturile sale de cereale prin porturi maritime. Produsele agricole reprezintă cea mai mare pondere din totalul exporturilor Ucrainei.

Prim-ministrul moldovean Vasile Tofan a declarat luni că ţara sa nu ar trebui să piardă ocazia de a câştiga milioane de euro din veniturile de tranzit generate de încărcăturile de cereale ucrainene. El a respins sugestiile grupurilor agricole moldoveneşti potrivit cărora preţul cerealelor ucrainene ar submina preţul propriilor produse.

„Să nu căutăm duşmani acolo unde nu există”, a declarat el la televiziunea moldoveană.

Miruna Berescu, producătoare şi directoarea Festivalului Internaţional de Film ANONIMUL, a declarat luni, în deschiderea celei de-a XXIII-a ediţie, că publicul de la Sfântu Gheorghe este unul privilegiat pentru că vede în premieră filme care vor intra în cinematografe din toamnă. „Nu e un job foarte uşor să le aduci imediat după Festivalul de la Cannes, toate pe care le-aţi văzut au fost în competiţia oficială, o parte dintre ele cu premiu”.

„Fiind legată de Cannes, este un subiect important pentru că cea mai mare parte din munca pe care o facem noi, în afara celor doi selectori, Ludmila Cvikova şi Ionuţ Mareş, este să încercăm să aducem la festival filme cât mai noi şi care nu au apărut în cinematografe, care sunt în premieră în România. Efortul de a fi venit până aici trebuie să fie recompensat şi de faptul că nu puteţi să vedeţi aceste filme decât poate la toamnă, sau în octombrie. Multe dintre ele, filmul lui Sorogoyen, de exemplu, sau filmul din această seară, intră în distribuţie în săli de cinema, nu mă refer doar la România acum, ci şi în lume, undeva la toamnă. Practic, publicul de la Anonimul este unul dintre publicurile favorizate, să zicem aşa, pentru a le vedea înaintea altora. Nu e un job foarte uşor să le aduci imediat după festivalul de la Cannes. Toate au fost în competiţia oficială, o parte dintre ele cu premiu, ca de exemplu, premiul pentru cei mai buni actori din filmul lui Lukas Dhont”, a declarat Miruna Berescu.

Prima seară a fost marcată de filmul „Gentle Monster”, în regia Mariei Kreuzer, un studiu psihologic intens despre încredere, memorie şi destrămarea unei familii confruntate cu un adevăr imposibil de acceptat. Léa Seydoux face aici un rol remarcabil. Filmul, cu un puternic impact emoţional şi aplaudat de publicul de la Sfântu Gheorghe, este distribuit în România de Bad Unicorn.

Grupul vocal ucrainean ”Ciorne More” din Sfântu Gheorghe a deschis seara, ca şi la alte ediţii, cu câteva melodii în ucraineană şi română.

„ANONIMUL este un festival de sute de mii de stele”, este una dintre aprecierile făcute de-a lungul anilor de spectatori, a spus actorul Robi Urs, prezentator al festivalului. El i-a introdus în scenă pe selectorii acestei ediţii: Ludmila Cvikova (competiţia de lungmetraj) şi Ionuţ Mareş (competiţiile de scurtmetraj).

12 filme în competiţia de scurtmetraj, de pe patru continente

„Sunt filme care au circulat în cele mai mari festivaluri. Sunt 12 călătorii în culturi diferite, în stiluri variate. În ceea ce priveşte competiţia românească, aici sunt 14 titluri. Aproape toţi cineaştii sunt în premieră la ANONIMUL”, a spus Ionuţ Mareş.

În cursa pentru premiul de 1000 de euro desemnat prin vot de public se regăsesc:
„Ajutoare” – regia Valentin Rareş-Fogoroş,
„Bunicu doarme” – regia Matei Branea,
„Cherry Master” – regia Cosmin Nicolae,
„Fursecuri şi lapte” – regia Andrei Tache Codreanu,
„Go Outside and Hug a Tree” – regia Irina Alexiu,
„Index” – regia Radu Muntean,
„Interferenţe” – regia Robi Urs,
„Lichior de mentă” – regia Vlăduţ Iosef,
„Mama” – regia Dima Stoianov,
„Proprietate privată” – regia Robert Ioan,
„Rosebuds” – regia Denisse Conn Tubacu,
„Tangent” – regia Cristian Păun,
„Viitorul ţi-l faci cu mâna ta, dar de ce să nu îl laşi pe mâna unor specialişti?” – regia Alexandra Schinteie
„Vizita” – regia Elias Ferchin Musuret.

Selectorul competiţiei de lungmetraj, Ludmila Cvikova, a anunţat filme „cu subiecte foarte diferite şi importante”. Competiţia a debutat cu „Silent Rebellion”, de Marie-Elsa Sgualdo, film prezentat la Veneţia. „Îmi pare rău că nu v-am adus o comedie în seara asta anul ăsta. Dar cred că trăim o perioadă importantă şi destul de dificilă. Cred că artiştii sunt acei oameni care reacţionează la aceste subiecte importante. Dar o fac într-un mod artistic şi într-un mod poetic şi este bine să vedem toate aceste poveşti din SUA, Cehia, România şi, pentru prima dată la ANONIMUL din Kârgâzstan”.

Cinci lungmetraje în competiţie

„Broken Voices” – regia Ondřej Provazník (Cehia, Slovacia),
„Kurak” – regia Emil Atageldijev şi Erke Dzhumakmatova (Kârgâzstan),
„If I Go Will They Miss Me” – regia Walter Thompson-Hernández (SUA),
„Sfârşitul lumii” – regia Sebastian Pereanu (România)
„Silent Rebellion” – regia Marie-Elsa Sgualdo (Elveţia, Belgia, Franţa).

Câştigătorul Trofeului ANONIMUL va fi ales prin vot de publicul festivalului şi va primi premiul în valoare de 3000 de euro.

Festivalul Internaţional de Film ANONIMUL are loc până duminică. Programul ediţiei poate fi consultat pe festival-anonimul.ro.