Septembrie este luna în care, în multe gospodării din România, roșiile, castraveții, ardeii și gogonelele ajung din grădină în cămară. Este sezonul murăturilor, dar și momentul în care micii fermieri și gospodarii pot vedea cel mai clar rezultatul unui an de muncă: cât au produs, cât au pierdut și cât de mult a depins recolta de vreme.

Pentru culturile în câmp deschis, un sezon cu perioade de caniculă, secetă, ploi abundente, vânt sau grindină poate schimba rapid rezultatul. Un solar nu elimină toate riscurile, însă îi oferă cultivatorului mai mult control asupra culturii și posibilitatea de a prelungi perioada de producție.

Tocmai de aceea, începutul toamnei poate fi unul dintre cele mai bune momente pentru planificarea sezonului următor.

Cămara de toamnă arată cât de bun a fost anul în grădină

Pentru o familie care își cultivă singură legumele, bilanțul este simplu. Sunt suficiente roșii pentru bulion? Au fost destui castraveți pentru murături? Au ajuns ardeii și gogonelele la maturitate sau o parte din producție s-a pierdut?

Pentru micii producători care vând legumele, aceeași problemă se traduce direct în venituri.

„Toamna este momentul în care oamenii văd foarte concret rezultatul unui sezon întreg. Când încep să pună murăturile și să pregătească proviziile pentru iarnă, își dau seama cât au reușit să producă și cât au pierdut din cauza căldurii, ploilor puternice, grindinei sau altor episoade meteo. Solarul nu poate controla vremea, dar îi oferă cultivatorului mult mai multe posibilități de a-și proteja cultura și de a gestiona mai bine apa, temperatura și perioadele de producție”, explică Răzvan Pătrașcu, General Manager BACAS.

 De ce să te gândești la solar în septembrie și nu în martie?

Pentru că primăvara este deja una dintre cele mai aglomerate perioade pentru fermier.

Terenul trebuie pregătit, răsadurile trebuie îngrijite, irigarea trebuie pusă la punct, iar momentul plantării depinde de evoluția temperaturilor. Dacă alegerea și montajul solarului sunt lăsate tot pentru această perioadă, lucrările se suprapun.

În schimb, un solar montat din toamnă îi permite cultivatorului să pregătească din timp terenul, să verifice drenajul, să organizeze sistemul de irigare și să stabilească rândurile de cultură.

Astfel, primele ferestre favorabile din primăvară pot fi folosite pentru cultură, nu pentru construirea infrastructurii.

În plus, în funcție de zona țării, de temperaturi și de plantele alese, spațiul protejat poate fi utilizat și pentru culturi de sezon rece, precum salată, spanac, ridichi, ceapă verde sau anumite verdețuri.

Un solar pentru România trebuie ales și pentru iarnă, și pentru vară

Când cumpără un solar, fermierul nu ar trebui să se gândească doar la culturile pe care le va pune în el.

Structura va trebui să treacă prin vânt, ploi, variații mari de temperatură și episoade de ninsoare. Câteva luni mai târziu, aceeași construcție va trebui să permită o aerisire eficientă în zilele foarte calde de vară.

De aceea, structura metalică, ancorarea, folia și ventilația sunt criterii importante în alegerea unui solar.

Solariile BACAS sunt realizate din țeavă galvanizată prin procedeul Sendzimir și sunt disponibile în diferite dimensiuni și configurații. Modelele complet echipate folosesc folie profesională triplustratificată de 180 microni, cu protecție UV, EVA și IR.

În același timp, aerisirea laterală ajută la gestionarea temperaturii în perioadele calde, iar irigarea prin picurare permite distribuirea apei direct în zona culturii. În funcție de model și de necesități, pot fi adăugate dotări precum aerisiri suplimentare sau plasă de umbrire.

Solarul nu mai este doar pentru fermele mari

Pentru o gospodărie care cultivă legume pentru consum propriu, un solar bine dimensionat poate însemna mai multă predictibilitate și o perioadă mai lungă în care poate produce.

Pentru micul fermier care vinde în piață sau direct către consumatori, avantajul poate fi și economic. Protejarea culturii și posibilitatea de a organiza mai bine ciclurile de producție pot conta într-un an în care vremea devine dificil de anticipat.

Dimensiunea trebuie însă aleasă după nevoile reale. Un solar pentru consumul unei familii nu trebuie configurat la fel ca unul destinat producției comerciale.

„Recomandarea noastră este ca oamenii să nu aleagă solarul doar după preț. Contează structura, folia, modul de ancorare, aerisirea și posibilitatea de a adapta solarul la culturile pe care vor să le producă. Toamna este o perioadă foarte bună pentru această decizie, pentru că ai timp să pregătești terenul și instalațiile, iar primăvara te găsește cu solarul deja montat. Un solar bine ales este o investiție pentru mai mulți ani și pentru mai multe cicluri de cultură”, spune Răzvan Pătrașcu, General Manager BACAS.

Recolta de anul viitor poate începe cu o decizie luată acum

Septembrie este, în mod tradițional, luna în care se umple cămara. Pentru fermier și pentru gospodarul care își cultivă singur legumele, poate fi însă și luna în care începe planul pentru anul următor.

Dacă sezonul acesta a însemnat culturi afectate de temperaturi ridicate, ploi puternice, grindină sau alte episoade meteo, merită analizat ce poate fi făcut diferit.

Un solar nu face agricultura independentă de vreme. Însă poate oferi culturilor un nivel suplimentar de protecție și fermierului mai mult control asupra producției.

Iar dacă decizia pentru anul viitor este deja luată, montajul nu trebuie neapărat amânat până în primăvară.

Pentru că, uneori, recolta pe care o vei pune în borcane anul viitor începe cu solarul pe care îl pregătești din această toamnă.

București, 3 septembrie 2026 – La 20 de ani de la intrarea pe piața din România, Provident face un nou pas în evoluția companiei și lansează ProviCard, primul card de credit din portofoliul Provident, adresat clienților care preferă o experiență complet digitală.

Cu o limită reutilizabilă de până la 10.000 de lei, ProviCard poate fi accesat printr-un proces 100% online și administrat direct din aplicația ProviGo. Cardul oferă o perioadă de grație de până la 30 de zile, retrageri de numerar de la orice bancomat, curs valutar fără costuri suplimentare și rambursare flexibilă.

„ProviCard marchează o nouă etapă în evoluția portofoliului nostru. În ultimii ani, am extins constant modalitățile prin care clienții pot accesa produsele Provident, prin dezvoltarea parteneriatelor și lansarea ProviOnline, produsul nostru 100% digital. Acum, adăugăm pentru prima dată în portofoliul nostru un card de credit și continuăm să construim opțiuni pentru nevoi și comportamente financiare diferite. După 20 de ani, provocarea noastră nu este doar să rămânem relevanți pentru clienții care ne cunosc deja, ci să construim Provident și pentru următoarea generație de clienți”, spune Florin Bâlcan, Director General Provident Financial România.

ProviCard este adaptat pentru piața din România pornind de la experiența Poloniei, unde peste 230.000 de clienți folosesc deja acest card.

20 de ani de Provident în România

În două decenii, peste 1,4 milioane de români au fost clienți Provident, iar compania a acordat finanțări în valoare totală de peste 2 miliarde de euro. Astăzi, Provident deservește aproape 200.000 de clienți activi, iar aproape jumătate dintre aceștia locuiesc în mediul rural.

Profilul clientului s-a schimbat, însă, odată cu piața. Alături de clienții care aleg serviciul opțional la domiciliu, Provident deservește astăzi, prin ProviOnline și parteneriatele dezvoltate în ultimii ani, și o categorie de clienți cu un profil preponderent digital. Aceștia au o vârstă medie de 37 de ani și un venit mediu lunar de aproximativ 4.000 de lei.

ProviCard continuă această evoluție și aduce Provident mai aproape de noi categorii de clienți, care caută flexibilitate și o experiență digitală.

„Sound of Fantasy” are loc în 4 și 5 septembrie, de la ora 21:00, în Parcul Rozelor din Timișoara. Intrarea este liberă.

La eveniment participă 300 de artiști profesioniști și timișoreni pasionați de muzică.

Programul cuprinde muzică din producții precum „The Lord of the Rings”, „Game of Thrones” și „The Avengers”.

Pe scenă vor fi Orchestra simfonică și Corul Filarmonicii Banatul Timișoara, alături de Corul comunitar.

Dirijor este Stefan Geiger, iar Iosif Todea este dirijorul corului. Soliștii sunt Rut Iovescu – soprană, Ana Kui – mezzosoprană și Claudiu Șola – bas.

Detalii despre Sound of Fantasy pe StiriTimis.ro