“În 2022 şi 2023, un jurnalist a fost ucis la fiecare patru zile, pur şi simplu pentru că şi-a făcut munca esenţială de a căuta adevărul. În majoritatea cazurilor, nimeni nu va fi niciodată responsabil pentru aceste crime”, a declarat directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, citată în raport.
Astfel, 85% dintre crimele împotriva jurnaliştilor înregistrate de UNESCO din 2006 sunt considerate nerezolvate, se mai arată în raport.
Având în vedere această „rată a impunităţii” foarte ridicată, UNESCO face apel la state să-şi „intensifice considerabil eforturile”.
În cursul celor doi ani acoperiţi de raportul UNESCO (2022 şi 2023), 162 de jurnalişti au fost ucişi, aproape jumătate dintre aceştia activând în ţări aflate în conflict armat.
În 2022, ţara cu cel mai mare număr de crime a fost Mexic, cu 19 cazuri, urmată de Ucraina, unde a fost înregistrată uciderea a 11 jurnalişti în acel an.
În 2023, „în statul Palestina s-a înregistrat cel mai mare număr de crime: aici au fost ucişi 24 de jurnalişti”, subliniază raportul. Palestina a fost admisă ca membru cu drepturi depline al UNESCO în 2011.
Raportul constată în general o „creştere a numărului de crime (împotriva jurnaliştilor) în ţările aflate în conflict”.
Jurnaliştii locali „au reprezentat 86% din crimele având legătură cu acoperirea conflictelor”, estimează UNESCO.
Organizaţia precizează că „jurnaliştii continuă să fie ucişi în casele lor sau aproape de casele lor, ceea ce le expune familiile la mari riscuri”.
În alte zone geografice, majoritatea jurnaliştilor ucişi s-au ocupat de cazuri de „crimă organizată, corupţie” sau au fost ucişi „în timp ce realizau reportaje despre proteste”, adaugă UNESCO.
Mai mult decât în anii precedenţi, femeile jurnalist au fost victime ale acestor crime în 2022. Astfel, organizaţia ONU a înregistrat zece cazuri în care ziaristele au fost ucise doar în cursul acelui an.
Sursa: Agerpres
Deși este în funcție de doar câteva luni, Nicușor Dan pare să fi prins gustul puterii. Șeful statului a recunoscut în cadrul unei emisiuni TV că își dorește un al doilea mandat, explicând că marile schimbări în societate nu se pot face într-un singur ciclu de guvernare.
„E devreme, dar în principiu îmi doresc. Sunt în politică de zece ani și am înțeles că să faci schimbări în societate necesită timp,” a declarat Nicușor Dan.
Proiectul a fost adoptat cu 121 de voturi „pentru” și o abținere, urmând ca Camera Deputaților să fie forul decizional.
Inițiativa legislativă, semnată în principal de parlamentari PSD, are ca obiectiv, potrivit expunerii de motive, „eliminarea portițelor legislative și întărirea caracterului preventiv și sancționator al legislației penale”.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc, inițiator al proiectului, a declarat în plen că modificarea este necesară pentru a pune capăt practicilor care permit pedepse prea blânde pentru accidente grave.
„Există un lanț de complicități pentru cei care vin cu asemenea soluții. În ultimii doi ani au fost accidente pentru care instanța a dat soluții care sfidează legea și bunul-simț. E nevoie de mai multă exigență”, a spus Cazanciuc.
El a subliniat că, de la intrarea în vigoare a Legii Anastasia, în iulie 2023, peste o sută de vieți au fost salvate, dar legea actuală lasă neacoperite situațiile privind refuzul de recoltare a probelor și părăsirea locului accidentului.
„În cazul părăsirii locului accidentului, nu vorbim de o simplă ucidere din culpă, ci de o crimă. Cineva lovește o persoană, o lasă să moară pe drum și pleacă. Nu putem permite ca o astfel de faptă să fie sancționată cu suspendarea pedepsei”, a afirmat senatorul.
Legea Anastasia, adoptată în 2023 în memoria unei fetițe ucise de un șofer fără permis, prevede deja că instanțele nu pot dispune suspendarea pedepsei pentru șoferii condamnați pentru ucidere din culpă comisă sub influența alcoolului, drogurilor sau fără permis. Noua modificare întărește aceste prevederi, adăugând circumstanțele care vor exclude complet posibilitatea suspendării.
Proiectul de lege are ca scop modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajelor Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe acestea. Iniţiativa legislativă urmăreşte să asigure un echilibru mai bun între interesele comerciale şi dreptul cetăţenilor de a avea acces liber la plajă.
Printre principalele măsuri propuse se numără: introducerea unui procent minim garantat de plaje publice, cu acces liber şi neîngrădit, în fiecare localitate de pe litoral; stabilirea unor restricţii clare privind închirierea integrală a plajelor, pentru a preveni monopolizarea accesului la resursele naturale; definirea legală a plajelor publice, cu un regim special de protecţie împotriva exploatării comerciale abuzive; crearea unui cadru legal care să permită implicarea autorităţilor locale în administrarea acestor suprafeţe, în beneficiul comunităţilor; introducerea de sancţiuni eficiente pentru ocuparea abuzivă a plajelor publice.
Potrivit unui amendament, „constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei nerespectarea de către persoanele fizice a obligaţiei de a nu arunca deşeuri precum hârtie, carton, metal, plastic, textile sau sticlă ori deşeuri alimentare sau nealimentare, prevăzute de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările şi completările ulterioare în locurile sau spaţiile altele decât cele special amenajate pentru colectarea acestora, de pe plajele litoralului Mării Negre sau în apa mării„. Amendamentul aparţine Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.
Potrivit proiectului, utilizatorii plajelor în scop turistic încheie contracte de închiriere cu titularul dreptului de administrare a plajelor, pentru unul sau mai multe sezoane estivale, în condiţiile legii, cu excepţia autorităţilor administraţiei publice locale. Titularul dreptului de proprietate a plajelor atribuie în folosinţă gratuită autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic, care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinaţia de plajă publică.
Prin plajă publică se înţelege „sectorul/subsectorul de plajă destinat accesului liber şi gratuit al populaţiei, atribuit în folosinţă gratuită autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora„, prevede un alt amendament.
Camera Deputaţilor este for decizional.
Sursa: Agerpres
Perspektive Vision anunță extinderea rețelei media la peste 4200 de publicații și oferă advertoriale personalizate pentru agenții, branduri și magazine...
Deși sectorul imobiliar rămâne un motor semnificativ pentru economie, discuția publică din 2024–2025 readuce în prim-plan teme recurente, esențiale pentru...
Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului a dezbătut și analizat PUZ-ul Delfin Park Planul Urbanistic Zonal (PUZ) propus pentru...
Deși este în funcție de doar câteva luni, Nicușor Dan pare să fi prins gustul puterii. Șeful statului a recunoscut...
Producţia de miere la nivelul judeţului Gorj a fost zero la toate sortimentele în 2025, an descris de apicultori ca fiind unul dezastruos, un...
.Filmul de groază „Black Phone 2”, cu Ethan Hawke în rol principal, a urcat direct pe primul loc în box-office-ul...
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a transmis, luni, că știrile false apărute în mediul online, care au ca subiect explozia...
Senatul a adoptat, luni, o propunere legislativă care modifică Codul penal și completează Legea Anastasia, eliminând posibilitatea suspendării executării pedepsei...
Reforma pensiilor magistraţilor rămâne un obiectiv „ferm” pentru Guvern, asumat de întreaga coaliţie, a declarat aseară prim-ministrul Ilie Bolojan. „Am...
Economia Chinei a crescut cu 4,8% în trimestrul al treilea faţă de anul precedent, potrivit datelor oficiale publicate luni, o...
Pahare din carton pentru Crăciun, cu design festiv, de la Evamar
Piața Imobiliară din România: Probleme Recurente, Percepții Publice și Direcții de Profesionalizare (2024–2025)
Ethan Hawke revine în top cu un nou film de groază. „Black Phone 2”, lider în box-office-ul nord-american
An negru pentru apicultori: producția de miere, zero. Stupii supraviețuiesc doar cu zahăr
Primăria Constanța – PUZ-ul Delfin Park mai face un pas înainte
O nouă etapă în promovarea digitală: Perspektive Vision oferă advertoriale personalizate pe 4.200+ site-uri
VIDEO Donald Trump a dat lovitura: A semnat un contract uriaș pentru cea mai râvnită resursă a planetei
Beijingul, între creștere economică și criză de încredere: cum răspunde China presiunilor interne și externe
