Turul întâi al alegerilor prezidențiale din România a fost marcat de o surpriză colosală: Călin Georgescu, un candidat considerat inițial outsider, a reușit să devină câștigătorul detașat, devansând reprezentanții partidelor politice consacrate. Într-un context politic dominat de polarizare și neîncredere în partidele tradiționale, ascensiunea sa fulminantă a redefinit peisajul electoral al țării.
Cine este Călin Georgescu?
Călin Georgescu este un expert în dezvoltare durabilă, cunoscut mai ales pentru activitatea sa în cadrul organizațiilor internaționale, cum ar fi ONU, și pentru promovarea unor viziuni centrate pe suveranitatea națională și pe protecția resurselor naturale ale României. Georgescu a fost perceput ca un intelectual de elită, dar până acum nu s-a bucurat de o expunere majoră în politica națională.
Cu o carieră în principal tehnocrată și o retorică împotriva corupției și a influenței externe excesive, el a atras un val masiv de susținere din partea românilor dezamăgiți de stagnarea socio-economică și de lipsa de reforme autentice.
Ce propune Călin Georgescu românilor?
Programul lui Călin Georgescu este centrat pe câteva teme esențiale:
1. Suveranitate națională – Călin Georgescu a pledat pentru recâștigarea controlului asupra resurselor naturale și economice ale României, propunând un model economic bazat pe auto-suficiență și sustenabilitate.
2. Reforma statului – El a promis o depolitizare reală a instituțiilor publice și crearea unui sistem de guvernare bazat pe meritocrație și competență.
3. Sprijinirea agriculturii locale – Călin Georgescu vede agricultura ecologică și tradițională ca pe o soluție pentru revitalizarea satului românesc și reducerea dependenței de importuri.
4. Educație și sănătate – El a pus un accent deosebit pe educația patriotică, dar modernizată, și pe un sistem medical accesibil tuturor, cu investiții majore în infrastructură și personal.
Cum a reușit să învingă partidele politice?
Succesul lui Călin Georgescu a fost posibil datorită mai multor factori:
• Mesajul anti-sistem – Românii s-au săturat de promisiunile goale ale partidelor tradiționale. Călin Georgescu a venit cu un mesaj de schimbare profundă, care a rezonat cu publicul.
• Campania autentică – Spre deosebire de candidații susținuți de partide, campania lui Georgescu s-a bazat pe contacte directe cu cetățenii și pe o prezență online puternică, ceea ce i-a conferit o imagine de lider apropiat și autentic.
• Absenteismul adversarilor – Lipsa de coerență și de mesaje clare din partea candidaților principali ai partidelor politice a contribuit la dezamăgirea electoratului, iar Călin Georgescu a capitalizat această nemulțumire.
• Mobilizarea diasporei – Călin Georgescu a beneficiat de un sprijin neașteptat din diaspora, care a văzut în el un promotor al valorilor tradiționale și al unei Românii independente.
Ce spun românii despre victoria lui Călin Georgescu?
Reacțiile românilor variază, dar sunt în mare parte pozitive:
• Entuziasm și speranță – Mulți cetățeni îl consideră un simbol al schimbării și un lider care poate scoate România din impasul actual.
• Scepticism – Există și voci care pun la îndoială capacitatea sa de a implementa schimbările promise, având în vedere lipsa unei majorități parlamentare care să-l sprijine.
• Curiozitate – Victoria sa a stârnit un val de interes național și internațional, iar oamenii sunt dornici să vadă cum va aborda turul doi al alegerilor.
De ce l-au votat românii pe Călin Georgescu?
Popularitatea lui Georgescu reflectă nevoia românilor de un lider care să reprezinte interesele lor reale. Alegătorii au fost atrași de viziunea sa despre o Românie suverană și de soluțiile concrete pe care le-a propus. În plus, autenticitatea sa și stilul direct de comunicare au generat o conexiune emoțională puternică cu publicul.
Ce urmează?
În turul doi al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu va trebui să se confrunte cu un candidat al unui partid, ceea ce va testa capacitatea sa de a atrage și mai mulți votanți dintr-un spectru larg. De asemenea, alegerile parlamentare din 1 Decembrie devin cruciale. Fără o majoritate în Parlament, implementarea viziunii sale ar putea întâmpina obstacole majore.
Pentru mulți, victoria sa în turul întâi reprezintă un semnal clar că România este pregătită pentru o schimbare profundă. Acest val de susținere va putea fi suficient pentru a câștiga președinția și pentru a iniția reformele mult așteptate.
Deși este în funcție de doar câteva luni, Nicușor Dan pare să fi prins gustul puterii. Șeful statului a recunoscut în cadrul unei emisiuni TV că își dorește un al doilea mandat, explicând că marile schimbări în societate nu se pot face într-un singur ciclu de guvernare.
„E devreme, dar în principiu îmi doresc. Sunt în politică de zece ani și am înțeles că să faci schimbări în societate necesită timp,” a declarat Nicușor Dan.
Proiectul a fost adoptat cu 121 de voturi „pentru” și o abținere, urmând ca Camera Deputaților să fie forul decizional.
Inițiativa legislativă, semnată în principal de parlamentari PSD, are ca obiectiv, potrivit expunerii de motive, „eliminarea portițelor legislative și întărirea caracterului preventiv și sancționator al legislației penale”.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc, inițiator al proiectului, a declarat în plen că modificarea este necesară pentru a pune capăt practicilor care permit pedepse prea blânde pentru accidente grave.
„Există un lanț de complicități pentru cei care vin cu asemenea soluții. În ultimii doi ani au fost accidente pentru care instanța a dat soluții care sfidează legea și bunul-simț. E nevoie de mai multă exigență”, a spus Cazanciuc.
El a subliniat că, de la intrarea în vigoare a Legii Anastasia, în iulie 2023, peste o sută de vieți au fost salvate, dar legea actuală lasă neacoperite situațiile privind refuzul de recoltare a probelor și părăsirea locului accidentului.
„În cazul părăsirii locului accidentului, nu vorbim de o simplă ucidere din culpă, ci de o crimă. Cineva lovește o persoană, o lasă să moară pe drum și pleacă. Nu putem permite ca o astfel de faptă să fie sancționată cu suspendarea pedepsei”, a afirmat senatorul.
Legea Anastasia, adoptată în 2023 în memoria unei fetițe ucise de un șofer fără permis, prevede deja că instanțele nu pot dispune suspendarea pedepsei pentru șoferii condamnați pentru ucidere din culpă comisă sub influența alcoolului, drogurilor sau fără permis. Noua modificare întărește aceste prevederi, adăugând circumstanțele care vor exclude complet posibilitatea suspendării.
Proiectul de lege are ca scop modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2006 privind utilizarea plajelor Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe acestea. Iniţiativa legislativă urmăreşte să asigure un echilibru mai bun între interesele comerciale şi dreptul cetăţenilor de a avea acces liber la plajă.
Printre principalele măsuri propuse se numără: introducerea unui procent minim garantat de plaje publice, cu acces liber şi neîngrădit, în fiecare localitate de pe litoral; stabilirea unor restricţii clare privind închirierea integrală a plajelor, pentru a preveni monopolizarea accesului la resursele naturale; definirea legală a plajelor publice, cu un regim special de protecţie împotriva exploatării comerciale abuzive; crearea unui cadru legal care să permită implicarea autorităţilor locale în administrarea acestor suprafeţe, în beneficiul comunităţilor; introducerea de sancţiuni eficiente pentru ocuparea abuzivă a plajelor publice.
Potrivit unui amendament, „constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei nerespectarea de către persoanele fizice a obligaţiei de a nu arunca deşeuri precum hârtie, carton, metal, plastic, textile sau sticlă ori deşeuri alimentare sau nealimentare, prevăzute de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 92/2021, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 17/2023, cu modificările şi completările ulterioare în locurile sau spaţiile altele decât cele special amenajate pentru colectarea acestora, de pe plajele litoralului Mării Negre sau în apa mării„. Amendamentul aparţine Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.
Potrivit proiectului, utilizatorii plajelor în scop turistic încheie contracte de închiriere cu titularul dreptului de administrare a plajelor, pentru unul sau mai multe sezoane estivale, în condiţiile legii, cu excepţia autorităţilor administraţiei publice locale. Titularul dreptului de proprietate a plajelor atribuie în folosinţă gratuită autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora, o cotă de până la 20% din suprafaţa plajelor utilizate în scop turistic, care sunt situate pe raza lor administrativ-teritorială, cu destinaţia de plajă publică.
Prin plajă publică se înţelege „sectorul/subsectorul de plajă destinat accesului liber şi gratuit al populaţiei, atribuit în folosinţă gratuită autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile riverane Mării Negre, la solicitarea acestora„, prevede un alt amendament.
Camera Deputaţilor este for decizional.
Sursa: Agerpres
Perspektive Vision anunță extinderea rețelei media la peste 4200 de publicații și oferă advertoriale personalizate pentru agenții, branduri și magazine...
Deși sectorul imobiliar rămâne un motor semnificativ pentru economie, discuția publică din 2024–2025 readuce în prim-plan teme recurente, esențiale pentru...
Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului a dezbătut și analizat PUZ-ul Delfin Park Planul Urbanistic Zonal (PUZ) propus pentru...
Deși este în funcție de doar câteva luni, Nicușor Dan pare să fi prins gustul puterii. Șeful statului a recunoscut...
Producţia de miere la nivelul judeţului Gorj a fost zero la toate sortimentele în 2025, an descris de apicultori ca fiind unul dezastruos, un...
.Filmul de groază „Black Phone 2”, cu Ethan Hawke în rol principal, a urcat direct pe primul loc în box-office-ul...
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a transmis, luni, că știrile false apărute în mediul online, care au ca subiect explozia...
Senatul a adoptat, luni, o propunere legislativă care modifică Codul penal și completează Legea Anastasia, eliminând posibilitatea suspendării executării pedepsei...
Reforma pensiilor magistraţilor rămâne un obiectiv „ferm” pentru Guvern, asumat de întreaga coaliţie, a declarat aseară prim-ministrul Ilie Bolojan. „Am...
Economia Chinei a crescut cu 4,8% în trimestrul al treilea faţă de anul precedent, potrivit datelor oficiale publicate luni, o...
Pahare din carton pentru Crăciun, cu design festiv, de la Evamar
FOTO Imagini șocante de la Liceul Dimitrie Bolintineanu, după explozie puternică din Sectorul 5 – elevii și profesorii au fost evacuați
Ministrul Sănătăţii: Au fost transferaţi către unităţile sanitare 13 pacienţi, dintre care doi copii, de 12 şi 17 ani/ Majoritarea pacienţilor transferaţi, în stare de urgenţă, critică
CSM îl acuză pe fostul ministru Stelian Ion că a încălcat independența judecătorilor de la Înalta Curte. Reacția sa: „Hotărârea e absurdă”
Un tablou de Picasso a dispărut în timpul transportului de la Madrid la Granada
UPDATE: Explozie violentă într-un bloc din București
Reabilitarea clădirii istorice a Bibliotecii Judeţene, proiect de 10 milioane de lei, este aproape finalizată
65 de documentare prezentate în premieră la Astra Film Festival
