Parlamentul României a adoptat miercuri, cu 301 voturi „pentru” și niciun vot împotrivă, așa-numita „Lege Nordis”, un act normativ menit să prevină abuzurile dezvoltatorilor imobiliari și să ofere o mai mare protecție cumpărătorilor de locuințe. Proiectul merge acum la promulgare.

Noua lege stabilește limite clare pentru sumele pe care clienții le pot plăti drept avans la semnarea promisiunilor de vânzare-cumpărare și introduce reguli stricte privind modul în care dezvoltatorii gestionează banii încasați.

Potrivit actului normativ, contractele de rezervare pentru achiziția unei locuințe pot fi semnate pentru cel mult 60 de zile, urmând ca în acest interval să fie încheiată promisiunea de vânzare-cumpărare. Suma achitată la rezervare nu poate depăși 5% din prețul imobilului, iar dacă dezvoltatorul nu finalizează contractul în termenul stabilit, este obligat să restituie integral banii în maximum 30 de zile.

Legea introduce și un plafon pentru avansurile solicitate de dezvoltatori, în funcție de stadiul lucrărilor, respectiv maximum 15% la semnarea promisiunii de vânzare, maximum 25% la finalizarea structurii de rezistență sau maximum 20% la finalizarea instalațiilor.

Toate aceste sume trebuie depuse într-un cont bancar distinct, folosit exclusiv pentru construcția imobilului, pentru a preveni deturnarea fondurilor. De asemenea, dezvoltatorii vor fi obligați să înscrie în Cartea Funciară promisiunile de vânzare-cumpărare, pentru a evita cazurile în care aceeași locuință este vândută mai multor persoane.

Inițiativa legislativă a fost inspirată de cazul Nordis, prăbușirea unuia dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România, care a lăsat mii de clienți fără locuințele promise și a scos la iveală vulnerabilitățile majore ale cadrului legal existent.

Combaterea analfabetismului funcțional devine, în premieră, o prioritate oficială a statului român, fiind inclusă în proiectul noii Strategii Naționale de Apărare a Țării (2025–2030), prezentat miercuri de președintele Nicușor Dan.

Documentul menționează, la capitolul dedicat educației, obiectivul de „prevenire și diminuare a abandonului școlar și a analfabetismului funcțional”, alături de alte direcții strategice privind îmbunătățirea performanței sistemului educațional.

Proiectul identifică probleme persistente în educație – precum rata ridicată a abandonului școlar, numărul scăzut de absolvenți de studii superioare și nivelul redus al performanței școlare – toate fiind considerate „riscuri și vulnerabilități” pentru securitatea națională.

Noua strategie prevede și adoptarea unor politici de educație media, menite să dezvolte competențele cetățenilor pentru a recunoaște și combate dezinformarea, implicând populația în protejarea securității naționale.

Tot în categoria riscurilor este inclus și nivelul scăzut al cercetării, dezvoltării și inovării, aspect care afectează capacitatea României de a face față provocărilor tehnologice și geopolitice actuale.

Este pentru prima dată când termenul „analfabetism funcțional” apare explicit într-o Strategie Națională de Apărare. În documentul anterior, valabil pentru perioada 2020–2024, fenomenul era menționat indirect, prin referirea la „creșterea nivelului de alfabetizare funcțională” și „dezvoltarea gândirii critice” ca mijloace de combatere a dezinformării.

Un accident rutier în care au fost implicate 9 persoane a avut loc în această dimineață pe DN3, între localitățile Pietreni și Viișoara. 

Potrivit ISU Dobrogea, un microbuz cu 9 locuri, s-a răsturnat în afara drumului.

Sunt 3 victime – conștiente și cooperante, spun salvatorii. 

La fața locului intervin mai multe echipaje de la ISU și Serviciul Județean de Ambulanță. 

UPDATE:

În total, 5 persoane au fost transportate la spital. Toate sunt conștiente, cooperante, cu leziuni minore.

Șoferul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Din cauza accidentului rutier, traficul pe D.N. 3 se desfășoară pe o singură bandă de circulație.