Studenții Universității „Ovidius” din Constanța nu mai primesc direct de la CT BUS abonamentele cu reducere sau gratuitate. Pentru anul universitar 2026–2027, aceștia trebuie să achite inițial tariful integral, urmând ca suma eligibilă să fie recuperată prin instituția de învățământ.

Schimbarea a generat întrebări în rândul studenților, după ce aceștia au constatat că reducerea nu mai este aplicată la casele de bilete. Un mesaj publicat într-un grup al studenților Ovidius semnala diferențele dintre informațiile primite de la CT BUS și cele comunicate de secretariatele facultăților.

Cum se acordă facilitatea

CT BUS precizează că drepturile studenților nu au fost eliminate. Studenții înscriși la programe cu frecvență, precum și cei orfani sau proveniți din sistemul de protecție specială beneficiază în continuare de reduceri ori gratuități pentru transportul public.

Procedura este însă diferită. Abonamentele se cumpără la preț întreg de la tonetele CT BUS din municipiul Constanța, iar studenții trebuie să solicite ulterior decontarea la universitatea la care sunt înscriși. Compania de transport spune că aplică această modalitate în baza articolului 128, alineatul 3, din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Reprezentanții Universității „Ovidius” au transmis că instituția lucrează la metodologia care va explica pașii necesari pentru recuperarea banilor. „CT Bus nu mai acordă abonamente cu reducere. Săptămâna viitoare vom da o metodologie pentru decontare”, au precizat reprezentanții universității.

Ce procent va fi decontat

Universitatea a arătat că, până acum, studenților le era decontat 90% din valoarea transportului. „Până acum am decontat 90%. În Legea 199 din 4 iulie 2023 așa avem. În iulie 2026, CT Bus a modificat și prin noua metodologie vom face precizări pentru anul acesta universitar”, au mai transmis reprezentanții instituției.

Noua metodologie urmează să stabilească documentele și etapele pe care studenții trebuie să le parcurgă pentru decontarea abonamentelor. Clarificările sunt așteptate odată cu începerea procesului de decontare.

Primăria Constanța a transmis un mesaj ferm către toți cei care frecventează plajele din Constanța și Mamaia: indicațiile salvamarilor nu sunt opționale, iar steagurile arborate trebuie respectate cu strictețe. Avertismentul vine după ce duminică, pe litoral, a fost arborat steagul roșu în condiții de cod galben de vânt, iar un bărbat de 56 de ani a murit înecat în Mamaia Nord, potrivit ISU Constanța.

Luni, pe plajele din Constanța și Mamaia a fost arborat steagul roșu-galben, care semnalează că zona este supravegheată de salvamari, a precizat Gabriel Culea, coordonatorul serviciului de salvamari Constanța – Mamaia. Fiecare culoare are o semnificație clară: steagul roșu interzice scăldatul, cel galben permite intrarea în apă doar înotătorilor experimentați, iar steagul alb sau absența oricărui steag indică condiții favorabile pentru înot.

Steagul alb-negru în carouri marchează zonele destinate ambarcațiunilor, unde înotul este complet interzis. Primăria subliniază că steagul roșu nu reprezintă o simplă recomandare, ci o interdicție reală. „Nu este o măsură care poate fi ignorată doar pentru câteva minute”, avertizează instituția, precizând că intrarea în apă în astfel de condiții expune la riscuri atât turiștii, cât și echipele de salvare.

Ignorarea semnalelor de interdicție nu afectează doar persoana care intră în apă, ci pune în pericol și salvamarii care sunt nevoiți să intervină în condiții dificile. Primăria Constanța atrage atenția că schimbările rapide ale condițiilor marine fac respectarea acestor semnale cu atât mai importantă, mai ales în perioadele cu vânt puternic sau curenți periculoși.

Un apel special este adresat părinților, cărora li se cere să își supravegheze permanent copiii și să nu îi lase să intre în apă atunci când condițiile sunt periculoase sau când scăldatul este interzis. Primăria Constanța încheie mesajul cu un îndemn direct: „Ascultați salvamarii. Respectați steagurile. Bucurați-vă de mare în siguranță.”

Litoralul județului Constanța nu înseamnă doar Mamaia sau Eforie Nord. Dincolo de plajele aglomerate și șezlongurile înghesuite, există locuri pe care locuitorii județului le știu doar din auzite sau le-au descoperit întâmplător. Cine are curiozitatea să exploreze mai departe de traseele bătătorite găsește o coastă cu totul diferită.

Plaja de la Doi Mai, ultimul sat înainte de graniță

Doi Mai este un sat mic din comuna Limanu, aflat la câțiva kilometri de Vama Veche, și are o plajă cu un caracter aparte. Nisipul este fin, banda de plajă este relativ îngustă, iar stâncile care o flanchează pe alocuri îi dau un aspect mediteranean pe care puțini îl asociază cu litoralul românesc.

Spre deosebire de stațiunile amenajate, aici nu există o infrastructură turistică densă. Asta înseamnă că cel care ajunge la Doi Mai trebuie să vină pregătit: apă, mâncare și umbrelă proprie. Tocmai absența facilităților este, pentru mulți, principalul motiv de atracție.

Locuitorii județului Constanța care caută liniște și un peisaj nealterat de construcții găsesc la Doi Mai exact ce nu mai există în stațiunile mari. Accesul se face pe drumuri locale, iar parcarea este limitată, ceea ce descurajează aglomerația.

Plaja Tuzla, între sat de pescari și peisaj de stâncă

Comuna Tuzla se află la sud de Constanța și are o plajă care combină două lumi: cea a pescarilor locali, cu bărci trase pe mal, și cea a stâncilor calcaroase care coboară direct spre mare. Peisajul este brut și autentic, fără intervenții estetice.

Stâncile de la Tuzla sunt cunoscute în rândul scufundătorilor amatori, deoarece fundul mării în zonă este mai variat decât în dreptul plajelor nisipoase clasice. Apa este, în general, mai curată față de zonele cu trafic turistic intens, tocmai pentru că numărul vizitatorilor rămâne redus.

Pentru locuitorii din Constanța care vor să petreacă o zi la mare fără să stea la coadă la intrarea pe plajă, Tuzla reprezintă o alternativă reală și accesibilă. Distanța față de municipiu este mică, iar drumul județean este practicabil.

Plaja de la Agigea, în umbra portului și a rezervației

Agigea este cunoscută mai degrabă pentru ecluza canalului Dunăre-Marea Neagră și pentru rezervația naturală de dune, dar are și o fâșie de plajă care merită atenție. Zona este mai puțin frecventată tocmai pentru că nu este promovată turistic și nu beneficiază de amenajări.

Rezervația naturală de la Agigea, administrată de instituții de cercetare, protejează un ecosistem de dune cu vegetație specifică, rar întâlnit pe litoral. Plaja din vecinătate păstrează ceva din caracterul natural al zonei, cu nisip mai grosier și fără intervenții de nivelare.

Cine ajunge la Agigea trebuie să fie conștient că accesul în rezervație este reglementat și că anumite zone sunt protejate prin lege. Plaja propriu-zisă este accesibilă, dar respectul față de mediu nu este opțional, ci o condiție de bază pentru a păstra locul așa cum este.

Plaja Corbu, sălbăticia de la nord de Năvodari

Corbu este, probabil, cel mai cunoscut dintre locurile „neștiute” de pe litoralul județului Constanța. Plaja sa sălbatică, cu dune înalte și apă cu nuanțe de turcoaz, a ajuns în ultimii ani să atragă tot mai mulți vizitatori tocmai datorită reputației de loc neamenajat.

Paradoxul este că popularitatea crescută amenință exact ceea ce face Corbu special. Vara, în zilele de weekend, plaja poate deveni aglomerată, iar gunoaiele lăsate de vizitatori reprezintă o problemă reală semnalată de autoritățile locale și de organizațiile de mediu. Frumusețea locului nu este garantată dacă nu este respectată.

Accesul la Corbu se face pe un drum de pământ, iar lipsa facilităților sanitare și a punctelor de colectare a deșeurilor este o realitate cu care vizitatorul trebuie să se împace. Cine vine pregătit și pleacă cu gunoiul propriu contribuie concret la păstrarea plajei în starea care a făcut-o celebră.

Ce au în comun aceste plaje și de ce contează pentru constănțeni

Toate aceste locuri au câteva trăsături comune: absența amenajărilor turistice intensive, accesul dificil sau puțin semnalizat și un număr redus de vizitatori față de stațiunile clasice. Tocmai aceste caracteristici le fac valoroase pentru cei care vor altceva decât o zi la șezlong.

Pentru locuitorii județului Constanța, aceste plaje nu sunt simple destinații de vacanță. Ele sunt parte din identitatea locală a coastei, locuri pe care generații de constănțeni le-au frecventat înainte ca litoralul să devină o industrie. Redescoperirea lor înseamnă și o formă de reconectare cu teritoriul propriu.

Există și o miză practică: cu cât mai mulți locuitori ai județului aleg aceste alternative, cu atât presiunea asupra stațiunilor supraaglomerate scade, iar experiența generală la mare devine mai bună pentru toată lumea. Nu este un argument abstract, ci o consecință directă a alegerilor individuale.

Cel mai bun punct de plecare pentru cine vrea să exploreze plajele neobișnuite ale județului Constanța este să înceapă cu cele mai apropiate de municipiu, precum Agigea sau Tuzla, și să avanseze treptat spre sud sau nord. Un singur sfat practic rămâne valabil indiferent de destinație: orice se aduce pe plajă trebuie să plece înapoi cu vizitatorul.