Primăria Constanța a transmis un mesaj ferm către toți cei care frecventează plajele din Constanța și Mamaia: indicațiile salvamarilor nu sunt opționale, iar steagurile arborate trebuie respectate cu strictețe. Avertismentul vine după ce duminică, pe litoral, a fost arborat steagul roșu în condiții de cod galben de vânt, iar un bărbat de 56 de ani a murit înecat în Mamaia Nord, potrivit ISU Constanța.

Luni, pe plajele din Constanța și Mamaia a fost arborat steagul roșu-galben, care semnalează că zona este supravegheată de salvamari, a precizat Gabriel Culea, coordonatorul serviciului de salvamari Constanța – Mamaia. Fiecare culoare are o semnificație clară: steagul roșu interzice scăldatul, cel galben permite intrarea în apă doar înotătorilor experimentați, iar steagul alb sau absența oricărui steag indică condiții favorabile pentru înot.

Steagul alb-negru în carouri marchează zonele destinate ambarcațiunilor, unde înotul este complet interzis. Primăria subliniază că steagul roșu nu reprezintă o simplă recomandare, ci o interdicție reală. „Nu este o măsură care poate fi ignorată doar pentru câteva minute”, avertizează instituția, precizând că intrarea în apă în astfel de condiții expune la riscuri atât turiștii, cât și echipele de salvare.

Ignorarea semnalelor de interdicție nu afectează doar persoana care intră în apă, ci pune în pericol și salvamarii care sunt nevoiți să intervină în condiții dificile. Primăria Constanța atrage atenția că schimbările rapide ale condițiilor marine fac respectarea acestor semnale cu atât mai importantă, mai ales în perioadele cu vânt puternic sau curenți periculoși.

Un apel special este adresat părinților, cărora li se cere să își supravegheze permanent copiii și să nu îi lase să intre în apă atunci când condițiile sunt periculoase sau când scăldatul este interzis. Primăria Constanța încheie mesajul cu un îndemn direct: „Ascultați salvamarii. Respectați steagurile. Bucurați-vă de mare în siguranță.”

Senatorul PSD Radu Oprea a lansat luni un atac dur la adresa vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de responsabilitate directă în pierderea unor fonduri europene și în mai multe eșecuri ale executivului. Replica vine după ce Gheorghiu a criticat public comportamentul social-democraților față de Guvernul Bolojan.

Fostul secretar general al guvernului susține că Oana Gheorghiu poartă vina pentru pierderea a 198 de milioane de euro din PNRR. Prin diluarea rolului AMEPIP, aceasta ar fi compromis jaloanele privind guvernanța corporativă a companiilor de stat, astfel că din 330 de milioane de euro alocate, România a reușit să recupereze doar 132 de milioane de euro.

Oprea o mai acuză pe vicepremier și în legătură cu scandalul Schwarz, dar și pentru numirile de consilieri pe care le-a efectuat, considerând că acestea explică în parte neperformanța actualului executiv. Senatorul PSD pune sub semnul întrebării rezultatele concrete ale activității Oanei Gheorghiu în funcție.

Vicepremierul a reacționat anterior printr-un interviu acordat Digi24, în care a comparat comportamentul PSD cu cel al unor copii care fac bullying în curtea școlii. „Poți să faci politică, să joci politic anumite lucruri, dar sunt linii roșii pe care n-ar trebui să le treci pentru că ai tu un interes sau vrei tu să scapi de Dominic Fritz sau vrei să-i plătești lui Ilie Bolojan nu știu ce polițe”, a declarat Gheorghiu.

Pe tema demiterii Guvernului Bolojan, vicepremierul a fost tranșantă în privința responsabilității politice: „Cine a dat acest Guvern jos s-a jucat cu focul fără să se întrebe ce se întâmplă mai departe și ar trebui să fie puțin mai responsabil și să simtă această răspundere.” Oana Gheorghiu a susținut în mod constant poziția premierului Bolojan în fața atacurilor din opoziție.

Schimbul de replici dintre Radu Oprea și Oana Gheorghiu vine pe fondul tensiunilor politice legate de adoptarea legilor necesare deblocării fondurilor din PNRR, dar și al moțiunii de cenzură care a vizat indirect vicepremierul prin referiri la listarea companiilor de stat.

Ministerul de Externe al Federației Ruse a lansat acuzații grave la adresa României, după ce statul român a achiziționat Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Iuri Pilipson, directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse, susține că România ar putea folosi portul pentru a livra armament Ucrainei.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat unei agenții de presă aflate sub controlul direct al Kremlinului. Pilipson a afirmat că prin portul Giurgiulești se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă și că infrastructura a fost deja folosită pentru tranzitul de mărfuri destinate forțelor armate ucrainene. Oficialul rus a pus sub semnul întrebării „adevăratele scopuri” ale României în această achiziție.

Pe tema unirii României cu Republica Moldova, Pilipson a catalogat discuțiile publice drept o „campanie de influențare a opiniei publice”, menită să creeze impresia unui sprijin popular larg pentru reunificare. El a invocat datele recensământului din Republica Moldova, potrivit cărora 76,7% dintre cetățeni s-au declarat moldoveni și doar 8% români, respingând astfel sondajele din România care arată o creștere a susținătorilor unirii.

Guvernul român a prezentat achiziția portului ca pe un pas spre „reunificarea economică” și a anunțat că infrastructura va fi utilizată în procesul de reconstrucție a Ucrainei. Compania Națională Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, prin care s-a realizat tranzacția, și-a asumat angajamente de investiții pe termen lung pentru modernizarea și creșterea capacității portului.

Pilipson a mai comentat și pachetul 21 de sancțiuni europene împotriva Rusiei, susținând că restricțiile „îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep” și că măsurile coercitive unilaterale ale Uniunii Europene nu pot influența politica externă a Moscovei. În același interviu, oficialul rus a lăudat și orientarea pro-Moscova a noului premier bulgar.

Conform celui mai recent sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România, cifră care contrazice direct afirmațiile diplomatului rus. Tensiunile dintre București și Moscova pe tema Republicii Moldova și a portului Giurgiulești rămân, astfel, un subiect sensibil în relațiile regionale.