Filiala Constanța a partidului Acțiunea Conservatoare (ACT) reacționează ferm în contextul dezbaterii și votării, în Senat, a trei moțiuni simple împotriva miniștrilor Apărării, Afacerilor Externe și Educației, pe fondul unor decizii și declarații controversate care afectează grav interesele României.

Reprezentanții ACT Constanța acuză Guvernul de „amatorism periculos și slugărnicie politică”, făcând referire la declarațiile privind posibila trimitere a militarilor români în Groenlanda, angajarea României în Tratatul Mercosur fără consultarea Parlamentului și reducerea burselor pentru studenți.

„Aceste derapaje arată lipsă de profesionalism, lipsă de viziune și dispreț față de români. România nu poate fi condusă prin improvizație, obediență externă și decizii luate pe ascuns, fără dezbatere publică sau control parlamentar”, transmit liderii ACT Constanța într-un comunicat.

Formațiunea subliniază că astfel de măsuri nu doar adâncesc criza politică și socială, ci subminează și încrederea cetățenilor în instituțiile statului. „Reducerea burselor pentru studenți într-un moment în care educația este deja subfinanțată reprezintă un semnal grav despre prioritățile reale ale acestui guvern”, mai arată reprezentanții partidului.

ACT Constanța face apel direct la parlamentarii puterii să își asume rolul constituțional și să nu mai susțină „orbește un sistem incompetent”. „Aleșii trebuie să decidă dacă rămân captivi unui mecanism falimentar sau dacă aleg să reprezinte onest interesele celor care i-au trimis în Parlament”, se arată în poziția publică.

Partidul Acțiunea Conservatoare afirmă că susține moțiunile aflate pe ordinea de zi și cere o schimbare de direcție în actul de guvernare, în favoarea responsabilității, transparenței și respectului față de cetățeni și interesul național.

sursa: https://www.facebook.com/ACTConstanta

Președintele partidului Acțiunea Conservatoare (ACT), Claudiu Târziu, a anunțat marți, în Parlament, depunerea proiectului de lege pentru abrogarea Legii 241/2025, cunoscută în spațiul public drept „Legea Vexler”, pe care o consideră un atac grav la libertatea de exprimare și memoria istorică.

„Această lege reprezintă un atac la conștiința națională și la valorile constituționale. Este neclară, impredictibilă și deschide calea unor abuzuri juridice, instaurând un climat de cenzură și autocenzură în cultura română”, a declarat Claudiu Târziu. Liderul ACT a respins ideea că România ar fi o societate intolerantă, afirmând că o astfel de teză este contrazisă de realitatea politică și socială actuală.

Totodată, Târziu a avertizat că legea produce deja efecte concrete, prin inițiative de eliminare a unor nume din spațiul public și tentative de schimbare a denumirilor unor străzi care poartă numele unor personalități culturale precum Octavian Goga sau Radu Gyr.

Deputatul Robert Alecu, inițiatorul proiectului de abrogare, a explicat că adoptarea Legii 241/2025 a generat nemulțumiri în întreaga țară, atât prin conținut, cât și prin gesturile simbolice care au însoțit-o. „Momentul din Parlament când inițiatorul legii a rupt afișul cu marii clasici români a spus tot despre spiritul acestui demers”, a afirmat Alecu.

Acesta a subliniat că legea nu mai vizează combaterea extremismului, ci produce efecte de frică și limitare a libertății de exprimare, motiv pentru care proiectul de abrogare este susținut „în numele zecilor de mii de români care au protestat pașnic”.

Robert Alecu a criticat și rapiditatea cu care actul normativ a fost adoptat, amintind că acesta a parcurs toate etapele legislative în doar câteva luni, spre deosebire de alte legi de interes public. El a precizat că Legea 241/2025 a fost votată de PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale, subliniind că aceste partide au acum ocazia să își revizuiască poziția.

Prin acest demers, partidul ACT susține că urmărește apărarea libertății de exprimare, a memoriei istorice și a demnității naționale, considerând că viitorul României nu poate fi construit prin ștergerea arbitrară a trecutului cultural și identitar.

VIDEO

lstvan Antal, unul dintre fondatorii UDMR și fost deputat cu șase mandate, a încetat din viață la 77 de ani, după o lungă perioadă de suferință. Anunţul a fost făcut de fiul său, senatorul Lorand Antal.

O etapă importantă din istoria politică recentă a României s-a încheiat odată cu dispariția lui Istvan Antal. Informaţia s-a răspândit rapid atât în mediile politice, cât și printre cei care au urmărit parcursul Uniunii Democrate Maghiare din România. Pentru UDMR, pierderea unui lider fondator reprezintă un moment de doliu în politică, iar reacţiile de susținere nu au întârziat să apară. Dar cine a fost, de fapt, omul din spatele funcţiilor publice?

Drumul unui lider care a schimbat regulile jocului

lstvan Antal nu a fost doar un membru al unui partid. El a pus bazele unuia dintre cele mai importante partide din România, UDMR, formaţiune politică esenţială pentru reprezentarea comunităţii maghiare și prezentă în numeroase guverne după 1989.

Cu șase mandate consecutive de deputat, Antal a fost prezent aproape douăzeci de ani în Parlamentul României. Această continuitate arată nu doar încrederea pe care i-au acordat-o alegătorii, ci și rezistenţa sa într-un mediu politic adesea imprevizibil. În contextul schimbărilor politice frecvente din România, Antal a reușit să rămână un reper pentru comunitatea maghiară, dar și pentru scena politică naţională.

În calitate de lider și fondator, Antal a avut un rol decisiv în strategia UDMR și în felul în care comunitatea maghiară a fost reprezentată la nivel naţional. A lăsat în urmă o moștenire politică importantă, ce va fi analizată mult timp de acum înainte. Acesta a fost un exemplu de devotament față de folosul comunității pentru români, dar și pentru maghiari.

Partidul pe care l-a fondat a devenit un actor constant pe scena politică, iar numele său rămâne strâns legat de evoluția acestuia. Antal a fost apreciat pentru consecvenţa și implicarea sa în problemele comunităţii pe care a reprezentat-o, fiind considerat un membru fondator de referință pentru UDMR.

Un mesaj care a atins mulţi oameni

Vestea despre moartea lui Istvan Antal a fost făcută public de fiul său, Lorand Antal, actual senator UDMR. Această continuitate între generații arată cât de puternică a fost influența lui Antal atât în familie, cât și în politică. În acest context, reacția mediului politic la pierderea unui astfel de lider a fost de așteptat.

Mesajul transmis de Lorand Antal a fost unul emoționant și personal: „O călătorie lungă și dificilă s-a încheiat astăzi. Majoritatea familiei este sus și te așteaptă! Vă mulțumesc pentru tot, vă iubesc!”.

Aceste cuvinte surprind durerea unei familii care a pierdut un tată, dar și respectul pentru o viață dedicată comunităţii. Mesajul a fost preluat rapid în spațiul public, iar reacţiile de susţinere au venit imediat, inclusiv din partea unor parlamentari și lideri ai altor partide.

Mediul politic așteaptă acum reacţiile oficiale din partea UDMR și a altor instituţii. Este de așteptat ca memoria lui Antal să fie omagiată atât la nivel local, cât și naţional, având în vedere rolul său important în istoria partidului. În astfel de momente, liderii politici, precum Marcel Ciolacu sau lon Iliescu, au transmis adesea mesaje de condoleanţe pentru foștii colegi de Parlament.

O plecare care lasă urme adânci

Pierderea unui fondator de partid aduce mereu schimbări și determină o perioadă de reflecţie asupra viitorului. Pentru UDMR, dispariţia lui Istvan Antal înseamnă încheierea unei etape și începutul alteia. Partidul va trebui să gestioneze această tranziţie și să continue să reprezinte interesele comunității maghiare. Acest tip de tranziție a fost resimţit și de alte partide, precum Alianţa pentru Unirea Românilor, atunci când au pierdut lideri importanţi.

Chiar dacă nu mai ocupa o funcţie publică la momentul decesului, impactul simbolic al plecării sale rămâne semnificativ. UDMR va organiza cel mai probabil evenimente de comemorare și va evidenția rolul lui Antal în consolidarea partidului.

Activitatea sa politică a început într-o perioadă marcată de schimbări majore pentru România, imediat după Revoluţia din 1989. Antal a contribuit la organizarea și reprezentarea minorității maghiare într-un context democratic nou. În acea perioadă, colaborarea dintre partide și dialogul cu Uniunea Europeană au devenit priorităţi pentru întreaga clasă politică.

O perioadă care a schimbat totul

Istvan Antal a fost deputat în șase legislaturi consecutive, ceea ce arată nu doar perseverenţă, ci și o relaţie solidă cu alegătorii săi. Într-o Românie în care schimbările politice sunt frecvente, această continuitate este cu adevărat remarcabilă.

UDMR a rămas un partener important în multe guverne, iar Antal a avut un rol activ în menținerea acestui echilibru. Moștenirea sa va fi simțită în modul în care partidul va merge mai departe, iar activitatea sa va rămâne un reper pentru generaţiile viitoare.

O poveste care continuă prin cei rămași

Plecarea lui Istvan Antal lasă un gol atât în UDMR, cât și în politica românească. Se încheie astfel o carieră marcată de perseverenţă, implicare și devotament faţă de comunitatea maghiară.

Impactul său asupra reprezentării minorităţii maghiare în Parlament rămâne de necontestat. UDMR va trebui să găsească lideri noi, capabili să ducă mai departe proiectele și principiile pentru care Antal a luptat ani la rând. Astfel de tranziţii au loc și în alte partide, unde liderii fondatori lasă în urmă o moștenire greu de egalat.

Dincolo de cariera politică, rămâne imaginea unui om care a pus mereu pe primul loc familia și comunitatea. Mesajul fiului său, Lorand Antal, reflectă această legătură profundă.

Viaţa politică merge înainte, însă numele lui Istvan Antal va rămâne asociat cu începuturile și consolidarea Uniunii Democrate Maghiare din România. Pentru UDMR urmează o perioadă de reflecţie și adaptare, dar și de continuare a drumului început de fondatorii săi.

Sursa: