Europarlamentarul Claudiu Târziu, președintele partidului conservator Acțiunea Conservatoare, a reacționat ferm la informațiile potrivit cărora compania Pfizer solicită României plata a aproximativ jumătate de miliard de euro pentru doze de vaccin anti-COVID comandate, dar refuzate ulterior.

„Ajunge jaful din pandemie: nu românii trebuie să plătească, ci cei responsabili!”, a transmis Claudiu Târziu, subliniind că această situație reprezintă o continuare a deciziilor netransparente și păguboase luate în perioada crizei sanitare, decizii care riscă să fie decontate acum de contribuabili.

Liderul Acțiunii Conservatoare consideră inacceptabil ca populația să suporte consecințele unor contracte încheiate fără o evaluare realistă a nevoilor reale ale României și cere identificarea și tragerea la răspundere a celor care au semnat acorduri dezavantajoase pentru statul român.

„Românii nu pot fi obligați să plătească pentru greșelile sau complicitățile altora. Este momentul ca adevărul despre achizițiile din pandemie să fie spus până la capăt și cei vinovați să răspundă”, a adăugat europarlamentarul.

Declarația sa vine în contextul mai larg al dezbaterilor europene privind contractele de achiziție a vaccinurilor și lipsa de transparență în negocierile dintre Comisia Europeană și marii producători farmaceutici. Claudiu Târziu susține că România trebuie să își apere ferm interesele și să refuze plata unor sume care nu reflectă realitățile din teren.

Poziția exprimată de liderul conservator a generat reacții puternice în spațiul public, readucând în atenție subiectul gestionării pandemiei și al responsabilității politice pentru deciziile care au avut un impact major asupra bugetului public și asupra încrederii cetățenilor în instituții.

Raluca Turcan afirmă că scăderea deficitului bugetar confirmă corectitudinea deciziilor Guvernului Bolojan, dar propune măsuri urgente pentru a nu descuraja cetățenii cu venituri suplimentare.

Reducerea deficitului bugetar a devenit un subiect central în ultimele luni, fiind analizată atât de Ministerul Finanţelor, cât și de mediul de afaceri. Deputata Raluca Turcan a făcut declaraţii clare privind acest subiect, apreciind eforturile Guvernului Bolojan pentru rezultatele obținute, dar atrăgând atenţia că oamenii nu simt încă aceste schimbări în viața de zi cu zi. Creșterea constantă a preţurilor și presiunea pe cheltuielile statului au afectat serios veniturile populaţiei. Din acest motiv, Turcan propune măsuri concrete pentru a-i sprijini pe români.

Un semnal care schimbă calculele pentru anul viitor

România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65%, cu 0,7 puncte procentuale mai mic decât se estima iniţial, potrivit datelor bugetare prezentate de Ministerul Finanţelor. Turcan consideră această scădere drept un semn bun pentru economie și explică ce ar putea însemna pentru țară și pentru cetățeni.

„un semnal clar că deciziile luate de Guvernul Bolojan au fost corecte, eficiente și responsabile”.

„Deocamdată, reducerea deficitului bugetar nu se simte în buzunare. Mai mult decât atât, creșterea constantă a prețurilor a erodat veniturile oamenilor, iar presiunea socială este tot mai mare și nu o ignoră nimeni. Însă, un deficit bugetar ţinut sub control reprezintă garanția că în anul 2026 nu vor fi majorate taxe și impozite. Dimpotrivă, așa cum am spus constant, corecţia bugetară trebuie să fie urmată de măsuri pentru stimularea economiei, pentru stimularea celor care muncesc sau vor să muncească mai mult”.

Chiar și așa, Turcan subliniază că un deficit ţinut sub control înseamnă că nu vor crește taxe și impozite în 2026. Ea adaugă că menţinerea sub ţintă de deficit bugetar reprezintă o condiţie esenţială pentru stabilitatea finanțelor publice și pentru evitarea unor noi rectificări bugetare. Corecţia bugetară, potrivit deputatei, trebuie urmată de măsuri pentru stimularea economiei și a celor care muncesc sau vor să muncească mai mult.

Propuneri care ar putea schimba regulile jocului

Deputata a venit cu două propuneri principale pentru îmbunătăţirea situaţiei fiscale. Prima se referă la contractele part-time, unde Turcan consideră că supraimpozitarea trebuie eliminată cât mai repede, pentru a reduce presiunea asupra mediului privat și a stimula piaţa muncii.

O altă măsură propusă de Turcan vizează plata CASS pentru cei care obţin venituri suplimentare pe lângă salariu. Ea consideră că nu este corect ca o persoană care plătește deja CASS ca angajat să fie obligată să plătească din nou contribuţii de sănătate pentru venituri obținute din chirii, dobânzi, dividende, drepturi de autor sau ca PFA. În plus, există situații în care persoanele respective nu beneficiază de servicii medicale de la stat, deoarece au asigurare privată.

„O altă măsură absolut necesară este majorarea la 12 salarii minime brute a plafonului pentru plata CASS, pentru persoanele care deja plătesc CASS printr-un contract de muncă. Nu este nici corect și nici stimulativ pentru oamenii care susțin economia pentru ca, după ce plătești CASS ca angajat, să fii obligat să plătești din nou contribuţii de sănătate dacă ai obţinut venituri din închirierea unui apartament, din dobânzi, dividende, drepturi de autor sau ca PFA. Culmea, poate tu nici nu beneficiezi de servicii medicale de la stat, pentru că ţi-ai făcut o asigurare de sănătate la privat”.

Totodată, Turcan propune majorarea plafonului pentru plata CASS de la echivalentul a 6 salarii minime brute la 12, subliniind efectul descurajator al plafonului actual.

„actualul plafon de 24.300 lei pe an, echivalentul a 6 salarii minime brute frânează inițiativa și creșterea economică. Trebuie să-i sprijinim pe oameni să obţină venituri mai mari, nu să-i descurajăm!”

Aceste măsuri ar putea aduce beneficii semnificative pentru angajaţii români și antreprenori, stimulând iniţiativa și reducând presiunea fiscală asupra celor cu venituri suplimentare.

Noi direcţii pentru cei care muncesc și investesc

Turcan subliniază că nu este corect să fie criticaţi cei care încearcă să corecteze dezechilibrele bugetare, fără să fie analizate cauzele reale ale situației actuale. Ea consideră că este momentul să se adopte măsuri liberale, care să sprijine pe cei care muncesc și investesc în economie. Acest lucru este esenţial pentru ca bugetul de stat să poată susţine investiţii și cheltuielile bugetare necesare dezvoltării.

Turcan vede ca prioritare eliminarea barierelor fiscale și încurajarea iniţiativei. Ea crede că sprijinirea celor care obţin venituri suplimentare este esenţială pentru o economie sănătoasă și corectă. Măsurile propuse ar putea aduce schimbări importante pentru angajaţi, antreprenori și pentru piața muncii în general. Reducerea deficitului bugetar și stimularea creșterii economice sunt obiective asumate de Guvernul Bolojan și de Comisia Europeană, care urmăresc stabilitatea pe termen lung.

Următoarele luni vor fi decisive pentru implementarea acestor propuneri. Dacă vor fi puse în practică, ar putea ușura povara fiscală pentru mulţi români și ar putea stimula economia. Turcan insistă că taxele nu ar trebui să descurajeze iniţiativa, ci să o susţină. O eventuală reducere a cheltuielilor și o politică fiscală echilibrată pot contribui la consolidarea finanţelor publice și la atingerea țintei de deficit bugetar mai mic.

Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi adoptate și ce impact vor avea asupra economiei românești. Dezbaterea pe tema fiscalităţii continuă, iar așteptările din partea celor care muncesc și investesc sunt tot mai mari.

Europarlamentarii PSD au oferit cele 10 voturi esenţiale pentru suspendarea Acordului Mercosur, în așteptarea analizei CJUE. Votul final în Parlamentul European a fost de 334 pentru sesizarea Curţii și 324 împotrivă.

Votul decisiv a venit într-un moment important pentru procesul de aprobare a acordului comercial UE-Mercosur. PSD a avut un rol cheie în oprirea temporară a acordului comercial, folosindu-se de cele 10 voturi ale europarlamentarilor săi, care au făcut diferenţa într-un scrutin extrem de echilibrat. Acest rezultat arată cât de sensibilă este tema acordului UE-Mercosur la nivel european.

Un vot care schimbă calculele din Parlamentul European

Ilmediat după vot, PSD a transmis un comunicat de presă, subliniind că europarlamentarii săi au fost decisivi pentru rezultat. Parlamentul European a aprobat trimiterea acordului cu Mercosur la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a verifica dacă acesta respectă tratatele europene.

Rezultatul votului a fost foarte strâns: 334 pentru sesizare și 324 împotrivă, diferenţa fiind dată exact de cele 10 voturi ale europarlamentarilor PSD.

„Votul europarlamentarilor PSD a înclinat decisiv decizia Parlamentului European în favoarea verificării Acordului Mercosur de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene! Decizia Parlamentului European de a solicita CJUE să analizeze dacă Acordul Mercosur respectă tratatele europene a fost adoptată cu o majoritate de 334 de voturi pentru, faţă de 324 de voturi împotrivă. Cele 10 voturi ale europarlamentarilor PSD au făcut diferenţa”, arată comunicatul PSD.

Ca urmare, procesul de ratificare a acordului este suspendat până la decizia Curţii de Justiţie.

Motivele din spatele deciziei PSD

PSD afirmă că a acţionat pentru a apăra interesele fermierilor români și ale agriculturii europene. Partidul susține că și-a respectat angajamentul public de a proteja aceste sectoare importante, având în vedere preocupările privind concurenţa cu fermierii din America Latină.

„Am votat pentru protejarea fermierilor români”, transmite clar PSD. Ei consideră că beneficiile acordului nu ar trebui să afecteze negativ agricultura românească și europeană, motiv pentru care au solicitat garanţii suplimentare pentru fermierii europeni.

Poziţia PSD este una de susținere condiționată. „Susţinem Acordul, dar cu garanţii corecte pentru fermierii români şi europeni”, se arată în comunicat. Cu alte cuvinte, acordul poate fi benefic, dar nu fără protecţii clare pentru agricultori și pentru sectorul agricol din România.

PSD subliniază că a votat pentru protejarea fermierilor români şi a sectorului agricol din România şi din Europa, așa cum a promis anterior. Urmează pași importanţi în acest proces, iar PSD va insista pentru ca acordul UE-Mercosur să nu fie contra intereselor fermierilor europeni.

Etapele următoare aduc incertitudini

După votul din Parlamentul European, procedura de adoptare a acordului Mercosur este suspendată până la decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. PSD confirmă acest lucru: „Votul exprimat astăzi în Parlamentul European va suspenda procedura de adoptare a Acordului Mercosur până la pronunţarea CJUE. PSD va continua să folosească toate canalele posibile pentru a determina ca instituţiile europene să introducă în Acord garanţii ferme şi eficiente care să asigure o competiţie egală între fermierii europeni şi cei din America Latină”.

PSD transmite că va folosi toate căile posibile pentru ca instituţiile europene să introducă în acord garanţii solide, care să asigure o concurenţă loială între fermierii europeni și cei din America Latină. Această poziţie este susținută și de alte state membre care doresc protecţii suplimentare pentru agricultura europeană.

Dacă CJUE va decide că acordul nu respectă legislația europeană, există două variante: fie se reia procesul cu modificările cerute, fie se renegociază întregul acord cu statele Mercosur. Acest lucru ar putea duce la amânarea acordului pe termen nedefinit.

Decizia finală poate schimba totul

În cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va găsi probleme, procesul de adoptare poate fi reluat sau chiar renegociat de la zero. Astfel, fermierii europeni ar putea obţine garanţii suplimentare față de forma actuală a acordului.

Aceste modificări pot aduce beneficii suplimentare pentru agricultura europeană, iar PSD și-a exprimat clar intenţia de a urmări acest obiectiv în continuare, având în vedere importanţa acordului de liber schimb pentru Uniunea Europeană.

Un acord de amploare rămâne în așteptare

Votul din Parlamentul European reprezintă un moment important pentru acordul Mercosur. Decizia de a sesiza CJUE, luată cu o majoritate foarte strânsă datorită votului PSD, a blocat temporar unul dintre cele mai mari acorduri comerciale ale Uniunii Europene.

Acum, procesul intră într-o perioadă de așteptare a deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Viitorul acordului depinde de concluziile acestei instanțe. Dacă CJUE va valida acordul, procesul de adoptare va putea fi reluat rapid.

Dacă însă Curtea va găsi neconformităţi, Uniunea Europeană va trebui să aleagă între modificări punctuale sau o renegociere completă. Între timp, PSD anunţă că va insista pentru ca orice variantă viitoare să includă protecţii clare pentru agricultura europeană și pentru fermierii români.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), semnat în 2019 după aproape două decenii de negocieri, rămâne astfel în așteptare. Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene va fi esenţială pentru viitorul acestui acord.