Afaceri
Radiografia poftei românilor! Studiu Zoomserie
Zoomserie, cel mai mare lanț de cofetării din România, a analizat comportamentul real de consum din rețeaua sa: 18 locații în 5 orașe, peste 100 de produse urmărite și peste 6 milioane de bucăți vândute, echivalentul a 321 de tone de desert într-un singur an (2025). Spre deosebire de un sondaj de opinie, studiul arată ce cumpără românii cu adevărat, nu ce declară.
Cel mai iubit desert al românilor, în afara sezonului de înghețată, nu e un trend importat de pe TikTok. E Cremșnitul din vitrina copilăriei. Bătălia pentru primul loc s-a decis la o diferență de 6655 de bucăți; atât este dinstanța dintre Cremșnit și Șoricel care se plasează pe locul 2.
Topul național

În orice lună și în aproape orice oraș, primele cinci locuri arată la fel: cremșnit, șoricel, bueno profiterol, biscotto și indiana. Clasicele autohtone țin topul, iar produsele mai noi le suflă în ceafă. Cremșnitul rămâne campionul național și reperul care îi aduce pe oameni înapoi la vitrină aproape zilnic.
Ciocolata în topul poftei
Când au de ales, românii aleg ciocolată. Unul din trei produse cumpărate, adică 30%, e pe bază de ciocolată. Urmează deserturile cu fructe, cu 18%, și cele cu fistic, nuci sau caramel, cu 14%. E o preferință care se vede în aproape fiecare vitrină, oriunde în țară.
Curaj la înghețată
Aici apare cea mai interesantă răsturnare. Aceiași clienți care merg pe clasic la prăjitură devin curajoși la înghețată. Din cele 47 de sortimente de înghețată, cele mai cerute nu sunt vanilia sau ciocolata simplă, ci Sorbetul de Mango, Chocolate Gianduja și Fisticul Sicilian.
Cei șapte eroi care se vând constant
Un grup restrâns de produse se vinde indiferent de sezon sau de oraș: cremșnit, șoricel, biscotto, indiana, cornet, crunchy pralin și amarena. Ele sunt coloana vertebrală a vitrinei și susțin vânzarea de zi cu zi, în timp ce restul gamei aduce varietatea.
Fiecare județ cu pofta lui

Peste stratul comun, harta poftei se colorează local. Cremșnitul și șoricelul se vând bine peste tot, însă fiecare județ își are favoritul: Constanța ține cu cornetul, Brașovul cu red velvet, Clujul cu cheesecake, Bucureștiul revine la cremșnit, iar Ilfovul la șoricel. Același brand, gusturi diferite de la un județ la altul.
„Datele confirmă ce vedem zilnic în cofetăriile noastre: românii nu aleg între tradiție și noutate, le vor pe amândouă. Cremșnitul îi aduce înapoi în fiecare zi, iar produsele noi îi fac să revină pentru ocazii. Noi stăm cu ochii pe pofta lor și construim vitrina în jurul ei”, spun reprezentanții lanțului Zoomserie.
Despre Zoomserie, cel mai mare lanț de cofetării din România
În 2025, rețeaua a avut o cifră de afaceri de 43,3 milioane de lei (8,3 milioane de euro, fără TVA), aproximativ 120 de angajați și peste un milion de bonuri fiscale, cu o valoare medie de 50 de lei. Pe lângă vitrină, Zoomserie livrează expres în 2 ore, fără comandă în avans, și personalizează tortul pe loc cu mesajul dorit.
Zoomserie este un brand grecesc de cofetărie, parte a producătorului Ntasios Sweet Art, afacere de familie fondată în 1982 în nordul Greciei. Prezent în România cu 18 locații proprii și în sistem de franciză, în București, Brașov, Cluj, Constanța și Ilfov, Zoomserie este cel mai mare lanț de cofetării de la noi din țară. Zoomserie îmbină rețetele tradiționale grecești cu peste 700 de specialități de cofetărie, patiserie și înghețată, toate produse în fabrică proprie și verificate la fiecare etapă, de la materia primă până la produsul din vitrină.
Sursa imagine: Surse proprii
Afaceri
Turismul estival din Constanța și efectele sale reale asupra micilor afaceri locale
Constanța trăiește, în fiecare vară, o transformare vizibilă: străzile se aglomerează, terasele se umplu, iar micii comercianți intră într-o cursă contra cronometru pentru a valorifica la maximum afluxul de vizitatori. Turismul estival nu este doar o chestiune de plajă și soare — este un motor economic cu efecte directe și măsurabile asupra comunității locale. Întrebarea reală este cât din acest val de bani rămâne efectiv în oraș și cine beneficiază cu adevărat.
De ce sezonul estival contează atât de mult pentru economia orașului

Constanța ocupă o poziție unică în peisajul turistic românesc: este singurul oraș mare de la malul Mării Negre cu o infrastructură urbană consolidată, ceea ce îl transformă într-un punct de tranzit și de sejur pentru sute de mii de vizitatori în fiecare vară. Această concentrare de oameni într-un interval scurt de timp generează o presiune economică pozitivă, dar și una logistică, pe care orașul o resimte din plin.
Micile afaceri — restaurantele de cartier, magazinele de suveniruri, pensiunile familiale, prestatorii de servicii auto sau de curățătorie — depind adesea de sezonul estival pentru a-și acoperi o parte semnificativă din cheltuielile anuale. Un comerciant din zona peninsulară sau din apropierea falezei știe că lunile de vară reprezintă fereastra în care trebuie să recupereze investițiile și să constituie rezerve pentru restul anului.
Această dependență sezonieră creează, însă, și vulnerabilități. Un sezon slab — cauzat de vreme nefavorabilă, de concurența stațiunilor din jur sau de o infrastructură rutieră deficitară — poate dezechilibra bugetele unor afaceri care nu au capacitatea financiară să absoarbă șocurile.
Sectoarele care simt cel mai puternic impactul turismului

Nu toate domeniile de activitate beneficiază în mod egal de pe urma turismului. Există sectoare care absorb direct cheltuielile vizitatorilor și altele care profită indirect, prin efectul de propagare în economie.
- Restaurante, baruri și terase: înregistrează cel mai direct impact, cu o creștere vizibilă a cifrei de afaceri față de lunile de iarnă. Mulți proprietari angajează personal sezonier tocmai pentru a face față cererii.
- Comerțul cu amănuntul: magazinele de produse locale, suveniruri, echipamente de plajă sau produse alimentare de calitate superioară văd o creștere clară a vânzărilor în sezon.
- Serviciile de transport și închirieri: taximetriștii, firmele de transfer, cei care închiriază biciclete sau trotinete electrice intră într-o perioadă de activitate intensă.
- Cazarea în regim privat: proprietarii care închiriază apartamente sau camere prin platforme de profil sau direct beneficiază de o cerere ridicată, mai ales în weekendurile de vârf.
- Serviciile conexe: spălătoriile, service-urile auto, farmaciile și chiar cabinetele medicale private resimt indirect creșterea populației flotante a orașului.
Ceea ce este mai puțin vizibil, dar la fel de important, este efectul multiplicator: banii cheltuiți de un turist într-un restaurant ajung parțial la furnizorul local de legume, la angajatul care își plătește chiria, la proprietarul spațiului comercial. Lanțul este real, chiar dacă greu de cuantificat cu precizie.
Provocările cu care se confruntă micii antreprenori în sezon

Sezonul estival nu vine doar cu oportunități — vine și cu presiuni pe care un mic antreprenor le resimte acut. Prima dintre ele este forța de muncă. Găsirea de personal calificat și stabil pentru două-trei luni este o problemă cronică în Constanța, iar fluctuația angajaților afectează direct calitatea serviciilor oferite.
O altă provocare este cea a costurilor operaționale, care cresc proporțional cu activitatea: stocuri mai mari, utilități mai scumpe, nevoia de reparații rapide în mijlocul sezonului. Un proprietar de terasă care se confruntă cu o defecțiune a instalației frigorifice în plin sezon nu are luxul de a aștepta — costul intervenției urgente este semnificativ mai mare decât în afara sezonului.
Concurența neloială și economia informală reprezintă, de asemenea, o problemă reală. Vânzătorii ambulanți fără autorizație sau cei care operează la limita legii creează un dezavantaj pentru comercianții care respectă toate obligațiile fiscale și administrative. Autoritățile locale au responsabilitatea de a interveni, dar aplicarea uniformă a regulilor rămâne un subiect de dezbatere în comunitatea de afaceri din Constanța.
Ce face diferența între o afacere care prosperă și una care supraviețuiește

Observând afacerile locale care reușesc să crească de la un sezon la altul, se conturează câteva caracteristici comune. Prima este capacitatea de a construi o bază de clienți fideli — nu doar turiști de o singură dată, ci și localnici care frecventează locul pe tot parcursul anului. O afacere care depinde exclusiv de turiști este vulnerabilă; una care servește și comunitatea locală are o fundație mai solidă.
A doua caracteristică este adaptabilitatea. Antreprenorii care reușesc sunt cei care ajustează oferta în funcție de tipul de vizitator — familii cu copii, tineri, turiști străini, grupuri organizate — și care investesc în experiența clientului, nu doar în produs. Recenziile online au devenit un factor decisiv: un restaurant din centrul Constanței cu o prezență digitală bine gestionată atrage clienți înainte ca aceștia să ajungă în oraș.
Nu în ultimul rând, accesul la finanțare și la programe de sprijin pentru IMM-uri poate face diferența între stagnare și dezvoltare. Există instrumente naționale și europene destinate micilor antreprenori, iar cei care le accesează reușesc să investească în infrastructură și în personal calificat, ieșind din cercul vicios al supraviețuirii sezoniere.
Rolul administrației locale în susținerea economiei sezoniere

Administrația locală din Constanța are un rol direct în modul în care turismul se traduce în beneficii economice pentru comunitate. Deciziile privind amenajarea spațiului public, organizarea evenimentelor culturale, gestionarea traficului și a parcărilor sau simplificarea procedurilor de autorizare influențează în mod concret capacitatea micilor afaceri de a funcționa eficient în sezon.
Un oraș bine administrat în lunile de vară — cu străzi curate, cu evenimente care atrag vizitatori și cu o comunicare clară a ofertei turistice — generează un flux mai mare și mai constant de turiști. Aceasta nu este o chestiune abstractă de imagine, ci una cu efecte directe în buzunarele comercianților locali.
Există și o responsabilitate față de echilibrul dintre interesele turiștilor și cele ale locuitorilor permanenți. Aglomerarea, zgomotul, creșterea prețurilor la produsele de bază în sezon — toate acestea sunt efecte secundare ale turismului pe care administrația trebuie să le gestioneze, nu să le ignore.
Turismul estival este, pentru Constanța, atât o resursă cât și o responsabilitate colectivă. Oricine locuiește în oraș și observă cum funcționează economia locală în sezon poate contribui activ — alegând să cumpere de la comercianții locali, să recomande afacerile de calitate și să semnaleze autorităților problemele care afectează mediul de afaceri corect.
Afaceri
EvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România
EvenimenteGratuite.ro este o platformă online dedicată promovării evenimentelor cu acces gratuit din România, care permite publicului să le descopere în funcție de locație.
Platforma afișează informații despre evenimentele gratuite și facilitează identificarea acestora de către persoanele interesate. Prezentarea informațiilor urmărește creșterea vizibilității evenimentelor și conectarea acestora cu publicul interesat.
EvenimenteGratuite.ro are exclusiv un rol de informare și promovare și nu este organizatorul evenimentelor prezentate pe site. Programul, condițiile de participare și eventualele modificări sunt stabilite și comunicate de organizatorii fiecărui eveniment.
Publicului îi este recomandată verificarea informațiilor înainte de participare.
Organizatorii care doresc să crească vizibilitatea unui eveniment cu acces gratuit pot solicita o ofertă de promovare din partea echipei EvenimenteGratuite.ro. Adresa de contact este salut@evenimentegratuite.ro.
Afaceri
Acţiunile IMAX au atins luni un maxim istoric, impulsionate de succesul filmului „The Odyssey”
Acţiunile IMAX au atins luni un nou maxim istoric, pe fondul succesului de box office al filmului „The Odyssey”, regizat de Christopher Nolan, care continuă să atragă un număr record de spectatori la nivel mondial, transmite CNBC.
Directorul general al IMAX, Rich Gelfond, a declarat că încasările generate de „The Odyssey” sunt aproape duble faţă de cele obţinute de „Oppenheimer” în aceeaşi etapă a lansării din 2023.
Compania a înregistrat al treilea weekend consecutiv cu încasări globale de peste 50 de milioane de dolari, iar numai „The Odyssey” a generat până acum 221 de milioane de dolari în cinematografele IMAX, reprezentând aproape un sfert din încasările totale ale filmului.
Gelfond a afirmat că succesul nu se datorează doar unui singur titlu, ci şi extinderii reţelei IMAX, instalării de noi săli şi creşterii fluxurilor recurente de numerar, pe care le-a descris drept un „efect de volantă” („flywheel”), în care fiecare succes alimentează dezvoltarea companiei.
Cererea pentru proiecţiile pe peliculă de 70 mm rămâne foarte ridicată, multe spectacole fiind deja epuizate până în luna septembrie. La nivel mondial există doar 41 de cinematografe capabile să proiecteze acest format, dintre care 25 sunt în Statele Unite.
Acţiunile IMAX au crescut cu aproximativ 6% luni şi au depăşit pentru prima dată pragul de 50 de dolari. Titlurile companiei sunt în urcare cu 38% de la începutul anului şi şi-au dublat valoarea în ultimele 12 luni.
Gelfond a declarat că IMAX rămâne deschisă analizării unor eventuale oferte de preluare, însă a subliniat că societatea traversează cea mai bună perioadă din istoria sa. transmite CNBC.
-
Sportacum o ziVictorie la scor pentru CS Litoral Corbu! 9–3 în meciul amical cu CS Speranța Castelu
-
Afaceriacum 5 zileEvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România
-
Administrațieacum o ziFocar de pestă porcină africană confirmat la Siliștea, județul Constanța
-
Politică localăacum o ziMangalia: datorii eșalonate, taxare la port și medici aduși din afara județului
-
Evenimentacum o ziRomânia, 43 de medalii la Mondialul de Ju-Jitsu din Abu Dhabi
-
Editorialacum o ziPlajele neștiute ale Constanței pe care merită să le descoperi vara aceasta
-
Evenimentacum o ziȘoferul de ambulanță din Cluj, aproape orbit după un atac provocat de un zvon pe TikTok
-
Viața în Constanțaacum o ziVara în Constanța dincolo de plajă și de marile concerte





