Sezonul estival s-a încheiat, turiștii au plecat, dar lupta cu gândacii și șobolanii continuă pe bani publici. Primăria Constanța a atribuit firmei ALLCHIM DDD CO S.A. un contract de 9.456.199 de lei, fără TVA, pentru servicii de dezinsecție și deratizare pe durata unui an. Procedura a avut un singur ofertant, potrivit informațiilor prezentate. Iar în spatele contractului se află o companie cu o istorie îndelungată în domeniu și cu legături de afaceri care merită urmărite atent.

S-au dus turiștii, s-au închis șezlongurile, s-au mai rărit selfie-urile de pe faleză. Numai gândacii și șobolanii par să nu fi înțeles că sezonul estival s-a terminat. Au rămas în Constanța, probabil fără rezervare și fără pachet all-inclusive, dar cu acces la infrastructura orașului.

Primăria Constanța a găsit, în cele din urmă, o soluție administrativă: a atribuit un contract pentru servicii de dezinsecție și deratizare. Nota de plată? 9.456.199 de lei, fără TVA, pentru un an de servicii, potrivit datelor prezentate despre procedură.

Câți gândaci intră într-un asemenea buget și câți șobolani trebuie convinși să-și schimbe domiciliul rămâne o întrebare retorică. În schimb, suma contractului și condițiile atribuirii sunt chestiuni cât se poate de concrete.

Un singur ofertant, un contract de milioane

Contractul a fost atribuit companiei ALLCHIM DDD CO S.A., pentru servicii de dezinsecție și deratizare pe durata unui an. Potrivit informațiilor disponibile, la procedură a participat o singură firmă, iar oferta acesteia s-a situat cu aproximativ 200.000 de lei sub valoarea estimată de municipalitate.

Așadar, din perspectiva prețului raportat la estimare, Primăria ar fi obținut o economie. Dar existența unui singur ofertant ridică, inevitabil, întrebări despre concurența efectivă și atractivitatea procedurii pentru alți operatori economici.

O precizare importantă: participarea unui singur ofertant nu dovedește, prin ea însăși, că procedura a fost ilegală sau că atribuirea a fost incorectă. Pentru o evaluare serioasă trebuie analizate documentația de atribuire, criteriile de calificare, oferta depusă și rezultatul oficial al procedurii.

Cu alte cuvinte, gândacii pot fi acuzați de multe, dar nu pot ține loc de audit.

ALLCHIM DDD și legătura cu un fost general din SPP

ALLCHIM DDD CO S.A. nu este un nume nou pe piața serviciilor de dezinsecție și deratizare. Potrivit informațiilor prezentate, compania a fost înființată de Mihai Florin Șucată, fost general de brigadă și fost cadru de conducere în Serviciul de Protecție și Pază (SPP), iar ulterior conducerea afacerii a fost preluată de fiica sa, Florina Oana Bajdechi.

Numele lui Șucată a fost asociat în trecut cu scandalul „Țigareta II”, în urma căruia a fost demis din funcția pe care o ocupa. Acest episod ține însă de istoricul său profesional și nu constituie, în sine, o dovadă de nereguli în contractul actual al firmei.

Într-un domeniu în care administrațiile publice cheltuiesc sume importante pentru servicii recurente, experiența unei companii poate fi un avantaj. La fel de legitim este ca publicul să urmărească transparența atribuirilor, concurența dintre firme și modul în care sunt verificate serviciile plătite din bugetul local.

O relație contractuală veche cu Primăria Constanța

Relația dintre municipalitate și ALLCHIM DDD nu a început odată cu acest contract. Registrul public al achizițiilor Primăriei Constanța indică atribuiri anterioare către aceeași companie, inclusiv contracte pentru activități de dezinsecție și deratizare în 2025 și 2026.

Iar în august 2026, Primăria lansase o procedură mult mai amplă: un contract-cadru pentru serviciile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, estimat la 121,29 milioane de lei fără TVA, pentru cinci ani. În acea procedură au fost înregistrați patru participanți, iar licitația a fost contestată.

Contractul anual de 9,45 milioane de lei reprezintă, așadar, o achiziție distinctă de procedura multianuală. Nu trebuie confundate cele două: prima a fost atribuită în octombrie, în timp ce procedura pentru acordul-cadru a avut altă valoare, altă durată și mai mulți participanți.

Rămâne de urmărit dacă serviciile contractate vor fi executate conform obligațiilor asumate și dacă rezultatele vor fi vizibile în teren. Pentru că, la final, constănțenii nu au nevoie doar de documente de atribuire și de sume frumos așezate în tabele. Au nevoie de un oraș în care gândacii și șobolanii să nu pară mai bine adaptați decât administrația.

Până atunci, războiul cu dăunătorii are un buget de aproape 9,5 milioane de lei pe an. Iar întrebarea firească este dacă, după cheltuirea banilor, se va vedea și victoria.

O vilă turistică din sudul stațiunii Eforie Nord va fi recompartimentată și extinsă pe verticală, prin adăugarea unui etaj. Investiția aparține societății IRMA PREST SRL din Techirghiol, care estimează lucrările la 272.250 de lei și a stabilit un termen de implementare de 24 de luni.

Proiectul vizează corpul C1 al unei construcții existente cu parter și un etaj. După reorganizarea interioară și supraetajare, imobilul va avea trei niveluri și 11 unități de cazare, destinate activității turistice.

Cum va fi împărțită clădirea

• La parter vor fi amenajate trei unități de cazare, o cameră tehnică și un spațiu de depozitare;
• La primul etaj vor exista patru unități de cazare, un depozit și un oficiu;
• Etajul al doilea, construit prin supraetajare, va cuprinde alte patru unități de cazare și un spațiu de depozitare.

Accesul pentru pietoni și autovehicule va fi asigurat din partea de nord a proprietății, printr-o alee. Investitorul motivează lucrările prin dorința de a folosi mai eficient clădirea, terenul și infrastructura existente și de a crește capacitatea de cazare.

Terenul se află în intravilanul orașului Eforie, în zona de sud a stațiunii Eforie Nord, cu profil turistic. Proprietatea are 217 metri pătrați, este încadrată la categoria curți-construcții și se află în zona III stabilită prin Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism al orașului Eforie.

La est, terenul se învecinează cu o proprietate a Consiliului Local Eforie, la sud cu imobilul deținut de SC ANCA SRL, la nord cu aleea de acces, iar la vest cu proprietatea privată a lui Toma Adi. Suprafața construită existentă este de 191 de metri pătrați, aceeași suprafață construită totală fiind prevăzută și după realizarea proiectului.

Investiția și datele firmei

Indicatorii urbanistici menționați în documentație se încadrează în limitele certificatului de urbanism nr. 105 din 8 aprilie 2024, emis de Primăria Eforie. Proiectul a fost depus la Direcția Județeană pentru Protecția Mediului Constanța.

IRMA PREST SRL a fost înființată în 1992 și are sediul în Techirghiol, pe strada Traian nr. 200. Firma desfășoară activități de servicii anexe transporturilor pe apă.

Acționariatul este împărțit între Ibănescu Anamaria, cu 60% din părți, Gabriela Drăgan, cu 20%, și Nicolae Drăgan, cu 20%. Administratorul societății este Ibănescu Anamaria.

În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de 197.585 de lei, față de 162.755 de lei în anul precedent. Firma a încheiat însă anul cu o pierdere netă de 37.217 lei, în creștere de la 30.999 de lei în 2024.

Totodată, datoriile totale au ajuns la 136.043 de lei în 2025, comparativ cu 17.736 de lei în 2024. Capitalurile proprii au scăzut de la 662.278 de lei la 625.061 de lei.

Turismul intern a încetinit în primele opt luni din 2026, iar șapte dintre cele mai importante zece destinații din România au înregistrat mai puține sosiri ale turiștilor români. Constanța a fost principala excepție, cu creșteri importante atât la numărul de vizitatori autohtoni, cât și la gradul de ocupare a unităților de cazare.

Analiza datelor Institutului Național de Statistică vizează Constanța, București, Brașov, Cluj, Sibiu, Mureș, Prahova, Bihor, Suceava și Vâlcea. Împreună, aceste județe și centre urbane concentrează 67,8% din sosirile turistice și 71,8% din înnoptările raportate la nivel național.

Românii au scurtat vacanțele

Cea mai severă reducere a înnoptărilor turiștilor români a fost raportată în Bihor, unde indicatorul a coborât cu 19,3% față de 2025, în timp ce sosirile au scăzut cu 11,8%. Comparativ cu primele opt luni din 2024, numărul nopților petrecute de români în județ a fost cu peste 20% mai mic.

În Suceava, sosirile turiștilor români s-au diminuat cu 9,9%, iar înnoptările cu 17,7%. Vâlcea a pierdut 7,2% la sosiri și 16,1% la numărul nopților de cazare.

Scăderi au fost consemnate și în marile orașe sau zone montane. Bucureștiul a avut cu 9,2% mai puține sosiri ale românilor și cu 8,8% mai puține înnoptări față de 2025, iar Brașovul a înregistrat reduceri de 6,1%, respectiv 5,9%.

Raportat la 2024, Brașovul a pierdut aproximativ 125.000 de sosiri și 225.000 de înnoptări ale turiștilor români. În Cluj și Prahova, scăderile au fost mai moderate.

Singurele destinații din clasamentul analizat care au atras mai mulți turiști români au fost Constanța, Sibiu și Mureș. Județul Constanța a ajuns la 1,81 milioane de sosiri și 5,60 milioane de înnoptări, cu 15,5%, respectiv 16,1% peste nivelul din primele opt luni ale anului 2025. Sibiul a crescut cu 4,2% la sosiri, iar Mureșul cu 5,1%.

Străinii au susținut piața

Vizitatorii din străinătate au avut o evoluție mai bună în toate cele zece destinații analizate. Sosirile au crescut peste tot, iar înnoptările au fost mai numeroase în nouă dintre județe și orașe.

Prahova a înregistrat cel mai mare avans al sosirilor internaționale, de 25%, însoțit de o creștere de 16,9% a înnoptărilor. Constanța s-a clasat pe locul al doilea, cu un plus de 23,7% la sosiri, până la aproximativ 52.400 de turiști străini, și cu 17,3% la înnoptări.

Bucureștiul a rămas principala destinație pentru turiștii străini în cifre absolute. Capitala a primit aproximativ 719.000 de vizitatori internaționali, cu 4,6% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul înnoptărilor a ajuns la 1,67 milioane, în creștere cu 5,5%.

Creșteri de două cifre ale sosirilor străine au mai fost raportate în Bihor, cu 18,8%, Mureș, cu 15,1%, Cluj, cu 12,5%, și Sibiu, cu 11,7%. Vâlcea a fost singura excepție: sosirile au crescut cu 7,4%, însă înnoptările au scăzut cu 0,9%, ceea ce indică sejururi mai scurte sau opriri de tranzit.

Mai multe locuri, ocupare mai mică

În cele zece destinații, capacitatea de cazare disponibilă a crescut cu 5,8% în primele opt luni ale anului, până la 44,39 milioane de locuri-zile. În schimb, numărul total al înnoptărilor, cumulat pentru turiștii români și străini, a avansat cu numai 2,4%.

Diferența dintre extinderea ofertei și ritmul cererii a dus la reducerea gradului de ocupare în nouă dintre cele zece destinații. În Sibiu, deși înnoptările totale au crescut, capacitatea disponibilă s-a majorat cu 12,5%, iar gradul de ocupare a coborât de la 26,1% la 24,3%. În Mureș, indicatorul a scăzut de la 32,4% la 31,3%.

Bihorul a avut cea mai mare diminuare a gradului de utilizare, de la 33,4% la 27,6%, în timp ce Suceava a coborât de la 28% la 22,6%. În București, gradul de ocupare s-a redus de la 47% la 44,6%, iar în Brașov a ajuns la 24,4%.

Constanța a fost singurul județ din grupul analizat în care gradul de ocupare s-a îmbunătățit. Pe fondul cererii estivale, indicatorul a urcat de la 47% în 2025 la 48,9% în 2026, chiar dacă numărul locurilor disponibile a crescut cu 11,7%.

Industria cere măsuri predictibile

Adrian Voican, președintele BIBI Group4Travel, consideră că piața internă dă semne de epuizare și că sprijinirea turismului românesc trebuie însoțită de măsuri legislative ferme. El a atras atenția că deschiderea de noi unități de cazare, fără o creștere comparabilă a numărului de nopți petrecute de turiști, pune presiune pe profitabilitatea operatorilor.

Reprezentanții industriei solicită un sistem predictibil de acordare a voucherelor de vacanță pentru următorii cinci ani și aplicarea efectivă a primei de incoming anunțate de guvernanți. Măsurile sunt prezentate ca soluții pentru prelungirea sejururilor și atragerea unor venituri mai mari din turismul internațional.

Potrivit lui Adrian Voican, anul 2026 ar putea depăși rezultatele din 2018 și 2019, înainte de pandemie, însă această evoluție nu elimină problemele structurale ale pieței. Extinderea capacității de cazare trebuie însoțită de o cerere suficientă pentru ca hotelurile și pensiunile să își poată menține gradul de ocupare.