Deputatul PNL Daniel Constantin a declarat, la B1 Tv, că mediul de afaceri este principalul public al PNL și că ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a discutat despre CNP-ul Fiscal dorind să facă o diferențiere între cei care plătesc taxele și cei care se află într-o competiție neloială, neplătindu-le.

Marcel Boloș și Daniel Constantin

„Domnul Boloș probabil că a folosit un mod mai plastic în care a vrut să spună că s-a întâlnit cu antreprenori care plătesc taxele și că există foarte mulți antreprenori care creează o competiție neloială față de aceștia, neplătind taxe la bugetul de stat, încercând să eludeze într-un fel sau altul aceste angajamente și obligații pe care le au. Este principalul public pe care îl are PNL. Există o dezbatere permanentă despre modalități prin care să încercăm să reducem fiscalitatea”, a spus Constantin.

De asemenea, Daniel Constantin a spus că nu a existat în PNL o dezbatere despre CNP-ul fiscal: „Nu a fost o discuție în partid. Am văzut din declarațiile domnului Boloș, nu s-a insistat pe chestiunea aceasta. Și eu discut cu oameni de afaceri, care spun să fim foarte atenți, pentru că înțelegem această luptă pentru combaterea evaziunii fiscale și e normal să se facă, dar să discutăm cu mare atenție, să nu ne ducem în altă zonă, să îi stimulăm pe oameni să nu mai cumpere de pe platformele românești, să se ducă în străinătate pentru că acolo nu ne cere acel CNP fiscal”.

 

Numărul de Identificare Digitală (NID), numit și CNP Fiscal, a stârnit numeroase controverse în ultima perioadă

La 31 iulie, Ministerul Finanțelor a publicat în transparență decizională Proiectul de Ordonanţă pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În proiect, Finanțele propun introducerea Numărului de Identificare Digitală, ca alternativă la CNP – adică așa-numitul „CNP fiscal”.

„Se propune utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcționarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. Astfel, o persoană fizică poate alege să își dovedească identitatea în relația cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală în locul CNP-ului”, se arată pe site-ul Ministerului, conform stiripesurse.ro.

Nota de fundamentare din Ordonanța pentru modificarea și completarea Legii 207 din 2017 privind Codul de procedură fiscală spune că la solicitarea persoanei fizice, acest număr va fi comunicat fie prin utilizarea serviciului „Spațiul privat virtual” fie prin utilizarea altor mijloace de comunicare în mediu electronic (de exemplu, o aplicație pusă la dispoziția persoanei fizice pe site-ul ANAF sau pe telefon). Astfel, o persoană fizică poate alege să își dovedească identitatea în relația cu organul fiscal, utilizând acel număr de identificare digitală în scop fiscal în locul codului numeric personal.

Sistemele digitale, structura numărului de identificare digitală, precum și procedurile privind solicitarea, atribuirea și anularea acestuia se vor aproba prin ordin al președintelui ANAF.

Proiectul mai prevede faptul că odată cu solicitarea deschiderii unui cont bancar, a unui cont de plăți sau închirierea unei casete de valori, instituțiile de credit, instituțiile de plată şi instituțiile emitente de monedă electronică vor transmite organului fiscal central solicitarea de atribuire a numărului de identificare fiscală sau, după caz, a codului de înregistrare fiscală, pentru persoanele fizice nerezidente sau pentru persoanele juridice care nu deţin cod de identificare fiscală.

Pe baza datelor transmise, Ministerul Finanțelor va atribui numărul de identificare fiscală sau, după caz, codul de înregistrare fiscală, va înregistra fiscal persoana respectivă şi va comunica instituției de credit, instituției de plată sau instituției emitente de monedă electronică informația referitoare la înregistrarea fiscală în termen de 5 zile de la data solicitării atribuirii numărului de identificare fiscală sau, după caz, a codului de înregistrare fiscală.

Totodată se va emite certificatul de înregistrare fiscală, care se păstrează de către organul fiscal până la data ridicării de către contribuabil sau împuternicitul acestuia.

Marcel Boloș afirmă faptul că principala problemă era că ANAF nu colectează îndeajuns. Așadar, cum activitatea ANAF depinde finanțarea serviciilor esențiale, scopul final trebuie să  îmbunătăţească activitatea de colectare şi combaterea evaziunii, cu impact minim asupra contribuabililor corecţi. 

Social democrații sunt însă de părere că graba Ministerului de Finanțe de a impune acest proiect este nejustificată, pentru că el trebuie să facă parte din reforma fiscală pe care România s-a angajat față de Comisia Europeană să o efectueze până în 2025