Într-o perioadă în care România este zguduită de dezastre naturale tot mai frecvente, se evidențiază o realitate amară: la Apele Române, instituția care ar trebui să gestioneze prevenirea și combaterea inundațiilor, conducerea numită politic continuă să încaseze salarii exorbitante, de ordinul miilor de euro pe lună. În acest timp, mii de cetățeni din județul Galați au fost loviți de inundații fără precedent, care le-au distrus casele, culturile și le-au lăsat viețile în ruină.
La doar câteva zile după ultimele ploi torențiale, satele din județul Galați s-au transformat în adevărate lagune. Oamenii și-au pierdut locuințele, accesul la apă potabilă și electricitate, iar drumurile au devenit impracticabile. Autoritățile locale, deși avertizate cu mult timp înainte, au răspuns tardiv, iar sistemul de protecție împotriva inundațiilor s-a dovedit a fi ineficient, subliniind astfel deficiențele instituțiilor responsabile.
În acest context, este revoltător să vedem cum funcționarii de la Apele Române, numiți politic de actuala coaliție PSD-PNL, beneficiază de salarii grase, fără a demonstra un angajament real pentru rezolvarea problemelor cauzate de inundații. Conform surselor din interiorul instituției, aceștia primesc lunar mii de euro, în timp ce soluțiile pentru prevenirea catastrofelor hidrologice întârzie să apară.
Din păcate, această problemă este una recurentă în România, unde numirile politice în funcții-cheie au devenit norma. În loc ca aceste posturi să fie ocupate pe baza competențelor și experienței, ele sunt folosite ca recompense politice pentru loialitate, fără a se ține cont de impactul pe care această practică îl are asupra cetățenilor de rând. În cazul de față, incompetența și nepăsarea conducătorilor de la Apele Române se traduc prin pierderi de vieți, proprietăți și resurse esențiale.
Pe lângă inundațiile devastatoare, ceea ce alimentează și mai mult indignarea publicului este lipsa de transparență în gestionarea fondurilor destinate infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor. Bugete care ar trebui să fie direcționate către proiecte de consolidare și modernizare a barajelor, digurilor și a altor structuri de protecție sunt irosite sau direcționate către contracte dubioase, lăsând populația vulnerabilă în fața dezastrului.
Este momentul ca cei care conduc Apele Române să fie trași la răspundere pentru modul în care gestionează atât fondurile, cât și resursele umane. În timp ce țara se confruntă cu schimbări climatice tot mai severe, capacitatea instituțiilor de a face față acestor provocări trebuie să fie prioritară, nu interesele politice. Altfel, vom continua să asistăm la tragedii precum cea din Galați, unde mii de români plătesc cu viețile lor pentru nepăsarea celor de la putere.
Criza inundațiilor din Galați nu este doar o consecință a vremii extreme, ci și a unui sistem corupt, în care funcțiile publice sunt folosite ca monedă de schimb politic. În lipsa unor reforme reale, atât în cadrul Apelor Române, cât și în alte instituții cheie, România va continua să se confrunte cu astfel de dezastre, cu costuri devastatoare pentru cetățenii de rând.
