Connect with us

Studiu Up România: trei sferturi dintre angajatori plătesc diferit oameni pe posturi similare și doar 27% dintre angajați au încredere în echitatea sistemului salarial

Publicat

pe

Up România, unul dintre jucătorii importanți de pe piața beneficiilor extrasalariale, publică rezultatele unui studiu național realizat împreună cu Reveal Marketing Research privind nivelul de pregătire al companiilor și percepțiile angajaților în contextul Directivei europene privind transparența salarială. Datele relevă un decalaj semnificativ între cele două părți: angajatorii și angajații percep diferit transparența, echitatea și comunicarea salarială, chiar dacă ambele tabere sunt familiarizate cu schimbările legislative care urmează.

România intră în era transparenței salariale cu un deficit de încredere între angajați și angajatori

Chiar dacă directiva nu și-a produs încă efectelepotrivit studiului, 76% dintre angajatori recunosc existența unor diferențe salariale între persoane aflate pe roluri comparabile și le explică prin factori precum performanța, experiența profesională sau negocierea individuală. În același timp, 59% dintre angajați consideră că există diferențe salariale nejustificate și doar 27% declară că au un nivel ridicat de încredere în echitatea sistemului salarial.

Datele sugerează că principala provocare pentru companii nu este existența diferențelor salariale în sine, ci capacitatea de a le explica și justifica într-un mod clar și credibil.

Companiile cunosc Directiva europeană, dar puține se consideră pregătite pentru implementare

Majoritatea angajaților și angajatorilor sunt familiarizați cu Directiva privind transparența salarială. 72% dintre angajați au auzit deja de noile prevederi europene, iar 8 din 10 spun că ar fi mai predispuși să aplice la companii care afișează salariul și pachetul de beneficii extrasalariale complet în anunțurile de recrutare.

În rândul angajatorilor, 52% declară că au un nivel mediu sau ridicat de familiarizare cu Directiva. Cu toate acestea, doar 19% consideră că mediul de afaceri din România este pregătit pentru implementarea acesteia.

„Directiva privind transparența salarială reprezintă una dintre cele mai importante schimbări care vor influența relația dintre angajatori și angajați în următorii ani. Dincolo de obligațiile de conformare, vorbim despre o transformare profundă a modului în care organizațiile construiesc încredere și explică deciziile legate de remunerare. Abordăm activ acest subiect, aducând la aceeași masă specialiști în resurse umane, experți în legislația muncii și lideri de business, prin webinarii, sesiuni de informare și inițiative dedicate mediului de afaceri. Studiul realizat împreună cu Reveal Marketing Research reprezintă un nou pas în acest demers și oferă o imagine clară asupra nivelului actual de pregătire a pieței din România, precum și asupra provocărilor pe care organizațiile trebuie să le gestioneze în perioada următoare.”, a declarat Elena Pap, CEO Eurasia Upcoop Group și CEO Up România.

Angajații cer mai multă transparență decât cred companiile că oferă

Percepția asupra transparenței salariale diferă semnificativ între cele două categorii analizate. În timp ce 96% dintre angajatori declară că își comunică politicile salariale cel puțin parțial și 43% consideră că o fac în mod transparent, doar jumătate dintre angajați percep angajatorul ca fiind transparent în privința remunerării.

Mai mult, doar 49% dintre angajați consideră că regulile și criteriile de stabilire a salariilor sunt clare, iar 33% declară că nu au acces la niciuna dintre informațiile salariale evaluate – interval salarial, criterii de performanță, grile sau politici de creștere. Lipsa accesului este mai accentuată în rândul angajaților entry-level (48%) și în IMM-uri (39%).

Transparența salarială scoate la suprafață o problemă profundă: lipsa standardizării proceselor de salarizare

Rezultatele studiului arată că multe organizații se află încă într-o etapă de construcție a infrastructurii necesare pentru implementarea transparenței salariale. Doar 30% dintre angajatori declară că au procese de salarizare bine standardizate, 33% au grile salariale complete, iar numai 21% au politici salariale complet formalizate.

Costurile, complexitatea sistemelor de compensare și gestionarea reacțiilor angajaților sunt principalele provocări asociate implementării Directivei, resimțite mai intens de companiile mari, cu peste 250 de angajați, și de multinaționale, unde toate barierele analizate sunt menționate semnificativ mai frecvent decât media.

Principalele priorități ale angajatorilor pentru următoarele 12 luni vizează revizuirea pachetelor de beneficii (43%), definirea grilelor salariale (31%) și pregătirea managerilor (31%), semn că organizațiile se concentrează pe consolidarea fundamentelor necesare înainte de a putea comunica transparent.

Angajații văd transparența salarială ca pe un plus de încredere, angajatorii o privesc prin prisma riscurilor

Cifrele spun totul: 41% dintre angajați susțin că ar accepta un salariu ușor mai mic la o companie percepută ca transparentă, disponibilitatea fiind mai ridicată în rândul angajaților mid-level (53%) și din multinaționale (47%). Aproape 80% ar aplica mai degrabă la un angajator care afișează salariul în anunțuri, iar 43% spun că transparența le-ar crește direct încrederea în companie.

De cealaltă parte, doar 21% dintre angajatori văd în transparența salarială un avantaj major de employer branding, deși recunosc efectele pozitive pe care aceasta le-ar putea avea asupra atractivității și recrutării. Principalele riscuri percepute rămân apariția nemulțumirilor (49%) și a conflictelor interne (42%), îngrijorări mai accentuate în companiile mari.

Beneficiile extrasalariale susțin percepția de echitate, completând o remunerație considerată corectă

33% dintre angajați consideră că beneficiile contribuie mult sau foarte mult la percepția unui salariu corect, procentul urcând la 43% în rândul managementului. Cele mai importante beneficii rămân tichetele de masă (54%), iar 64% dintre respondenți apreciază că beneficiile le sunt comunicate transparent.

Echitatea salarială există pe agenda companiilor, însă procesele sunt încă neuniforme

Companiile declară că utilizează diverse mecanisme pentru gestionarea diferențelor de remunerare. Cea mai frecventă abordare este alinierea treptată a salariilor în timp (36%), strategie adoptată în special de organizațiile mari, cu peste 250 de angajați (53%) și de multinaționale (49%). Cu toate acestea, aproape un sfert dintre angajatori (22%) afirmă că organizația lor nu are încă o abordare clară pentru gestionarea acestor diferențe.

Studiul arată că analiza diferențelor salariale de gen este prezentă în majoritatea organizațiilor, însă de cele mai multe ori este realizată ocazional (45%), în timp ce monitorizarea constantă rămâne limitată la doar 16% dintre respondenți. Atunci când sunt identificate diferențe salariale de gen, 73% dintre companii declară că iau cel puțin parțial măsuri pentru corectarea acestora, procesele fiind mai mature în cazul multinaționalelor.

În același timp, rezultatele evidențiază lipsa unor practici unitare în ceea ce privește salarizarea angajaților care revin din concediul de maternitate. Cea mai frecventă abordare este ajustarea parțială a salariului (30%), în timp ce doar 15% dintre organizații declară că aliniază remunerația la nivelul pieței sau al echipei după revenirea din concediu. Datele sugerează că această zonă rămâne una dintre oportunitățile importante pentru consolidarea echității salariale în organizațiile din România.

Studiul privind transparența salarială a fost realizat de Reveal Marketing Research pentru Up România în luna mai 2026, pe un eșantion de 1.200 de respondenți din mediul urban, dintre care 800 de angajați și 400 de reprezentanți ai angajatorilor (specialiști HR, manageri și antreprenori). Datele au fost colectate online, prin interviuri auto-administrate (CAWI), iar durata medie de completare a chestionarului a fost de 15–20 de minute.

Articol preluat din StiriCompanii.ro

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Uncategorized

Consumatorii au trimis cu 40% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile în cadrul CSALB. Ce au solicitat?

Publicat

pe

De

14 iulie, București. În prima jumătate a acestui an consumatorii au trimis un număr record de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Cele2.060 de solicitări reprezintă cel mai mare număr semestrial din cei peste 10 ani de activitate ai CSALB, iar trimestrul al doilea din acest an a fost singurul în care a fost depășit numărul de 1.000 de cereri conforme înregistrate (1.092 solicitări). Creșterea de 40% față de S1 2025 (1.464 cereri) reflectă situația economică dificilă la nivel național, dar și internațional, în care consumatorii caută soluții pentru a-și ameliora situația financiară personală, afectată de creșterea costului vieții. În ceea ce privește numărul de dosare de conciliere, în prima jumătate de an băncile au intrat în aproximativ 400 de negocieri, în timp ce IFN-urile nu au acceptat nicio cerere spre negociere, deși au primit peste 600 de solicitări.

În primul semestru, 332 de negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților, reprezentând 91% din totalul negocierilor purtate. Beneficiile totale rezultate din negocieri s-au apropiat de 1 milion de euro în prima jumătate a anului, ceea ce înseamnă aproximativ 2.700 de euro obținuți, în medie, în urma fiecărei nemulțumiri încheiate amiabil. De altfel, 59 de procese din instanțele de drept comun s-au încheiat după ce consumatorii și băncile, la recomandarea judecătorilor sau din inițiativa unei părți, au negociat litigiul în cadrul CSALB, gratuit pentru consumatori, în doar două săptămâni (în medie) și cu ajutorul unui conciliator, specialist în domeniul financiar-bancar. În total, începând cu 2021, peste 880 de procese s-au încheiat în mod amiabil, în cadrul de dialog oferit de CSALB.

Din totalul cererilor primite până la finalul S1 2026, 1.458 adresau diverse spețe în relația cu banca (față de 1.095 în S1 2025), în vreme ce 602 vizau diferite aspecte ale relației consumatorilor cu IFN-urile (vs 369 în S1 2025). Cererile adresate IFN-urilor sunt cu 63% mai multe în primele 6 luni din 2026 decât în perioada similară din 2025, iar ponderea acestora în totalul cererilor a crescut de la 25% (S1 2025) la 29% (S1 2026).

Totodată, până la finalul S1 2026, 202 cereri au fost soluționate direct între comercianți și consumatori, după sesizarea CSALB: 166 de cereri soluționate direct de către bănci și 36 de cereri soluționate amiabil de către IFN-uri (față de 91 soluționate de către bănci și 32 de IFN-uri în perioada similară din 2025).

Practic, în comparație cu anul trecut, numărul cererilor soluționate amiabil de către bănci aproape că s-a dublat. Menținerea metodei adoptate de comercianții din sistemul financiar–bancar, de soluționare amiabilă (directă) după sesizarea CSALB, reprezintă o altă cale de rezolvare a cererilor formulate de consumatori, mai ales atunci când aceste solicitări sunt simple și nu necesită neapărat intervenția/aportul de expertiză al conciliatorilor CSALB. Și în acest caz băncile au recurs la această metodă de soluționare (directă) mai mult decât IFN-urile.

Cele mai frecvente spețe pe care conciliatorii CSALB le analizează sunt cele legate de contractele de creditare. Aproximativ 90% din totalul cererilor se referă la restituiri de sume (comisioane, dobânzi), la diminuarea soldului unui credit (a datoriei totale), diminuarea ratelor lunare ori anularea unor restanțe,  reeșalonări / rescadențări / refinanțări / renegocieri / reechilibrarea contractelor (inclusiv pentru motive de impreviziune). În aceeași sferă a optimizării costurilor aferente contractelor se regăsesc și solicitările de găsire a unei soluții pentru rezolvarea problemelor (în general), trecerea de la indicele ROBOR la IRCC (încă din perioada pandemiei sunt formulate astfel de cereri), conversia monedei creditului, recalcularea dobânzilor, asumarea unor angajamente de plată și eliminarea anumitor clauze. Sunt primite și cereri de radiere a înregistrărilor din Biroul de Credit, pentru repunerea în graficul de rambursare (pentru cei aflați în executare silită), trecerea la dobândă fixă, renunțarea la proces sau cereri care au ca obiect rezolvarea unor situații generate de fraudele pe canale bancare.

Crește calitatea cererilor

În primul semestru, ponderea cererilor negociabile din total este de 84%, față de perioada similară a anului trecut, când ponderea cererilor negociabile era de 78%, în timp ce în S1 2024 a fost de 65%.

Acest lucru se datorează scăderii de la 669 (în S1 2024), la 321 (în S1 2025), respectiv la 340 (în S1 2026, dar pe fondul unei creșteri a volumului total de cereri înregistrate) a numărului cererilor de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit, care nu pot face obiectul unui dosar de negociere prin intermediul CSALB, ci sunt soluționate direct de către părți sau clasate.

Numărul dosarelor a ajuns la 395/S1 2026, în comparație cu 415/S1 2025. Astfel, din cele 1.240 de cereri negociabile adresate băncilor, 395 au fost transformate în dosare de negociere, în timp ce IFN-urile nu au acceptat transformarea în dosar a niciuneia dintre cele 480 de cereri negociabile primite.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB:

„Contextul tensionat de pe plan intern și internațional generează stres financiar pentru toți consumatorii români și, în special, pentru cei care au contractat împrumuturi bancare anterior acestor situații de criză. Creșterea prețurilor și dezechilibrele macroeconomice interne, precum și conflictele de la nivel internațional generează îngrijorări justificate pentru oameni.

De aceea, mulți dintre ei încearcă să găsească rezolvări, să anticipeze situațiile complicate și să-și valorifice eficient și precaut finanțele personale. Sunt tot atâtea motive pentru creșterea numărului de cereri trimise de consumatori către CSALB. Din fericire pentru aceștia, în domeniul bancar a fost creat acest cadru de dialog dintre consumatori și comercianți, care funcționează fără întrerupere de peste un deceniu.

Începând din 2016, prin intermediul CSALB s-au derulat peste 6.400 de negocieri, majoritatea între consumatori și bănci. Alte 3.000 de solicitări ale consumatorilor transmise către CSALB și-au găsit rezolvarea direct cu comercianții, pe spețe mai simple, dar important este că părțile au convenit o rezolvare în afara instanțelor. De altfel, din 2021 până acum, 880 de procese începute în instanță și-au găsit rezolvarea în mod amiabil, în cadrul CSALB. Cele mai multe soluții din aceste cazuri provenite din instanță au presupus restituirea unor sume de bani consumatorilor, dar și suspendarea executării silite ori reintrarea într-un grafic de rambursare, cu respectarea unui angajament de plată.

Din păcate, IFN-urile au acceptat mai puțin de 60 de cereri de negociere în ultimii 8 ani, ceea ce reprezintă un semnal de îngrijorare pentru disponibilitatea către dialog și rezolvarea amiabilă a problemelor pe care le întâmpină consumatorii instituțiilor financiare nebancare. IFN-urile au fost mai deschise către rezolvarea directă a solicitărilor, multe dintre acestea având ca obiect ștergerea înregistrărilor negative din Biroul de Credit.

În ultimii 10 ani băncile și-au schimbat modul de relaționare cu clienții și tratează negocierile într-o manieră mult mai flexibilă și mai personalizată. Abordarea conflictuală s-a redus, disponibilitatea băncilor pentru negociere a crescut considerabil, inclusiv procedurile interne ale băncilor fiind adaptate pentru a susține acest proces.

Reamintim care sunt principalele avantaje ale concilierii. În primul rând sunt legate de timpul scurt de soluționare. Consumatorul care cheamă banca sau IFN-ul în instanță nu are o problemă juridică, ci una financiară. Consumatorul ajunge în instanță pentru că nu mai poate plăti sau și-ar dori o reducere a ratei. Dar soluția judecătorului poate veni după ani de procese, în timp ce nevoia consumatorului este urgentă. Această nevoie este satisfăcută prin conciliere, deoarece o negociere cu banca sau cu IFN-ul poate dura, în medie, doar două săptămâni în cadrul CSALB, fără ca respectivul consumator să plătească ceva. Nu în ultimul rând, consumul emoțional și posibilitatea unei sentințe nefavorabile în instanță cântăresc decisiv în favoarea concilierii.

Citeste in continuare

Afaceri

D’Olive a organizat un eveniment în Piața Unirii din Cluj-Napoca

Publicat

pe

De

Peste 1.000 de persoane au participat la un eveniment organizat de D’Olive în Piața Unirii din Cluj-Napoca, conform unui comunicat transmis de firma de relații publice care reprezintă brandul.

În comunicat se arată că evenimentul s-a desfășurat pe șase terase conectate simultan și a inclus o degustare de ulei de măsline extravirgin din Creta și momente de muzică clasică. Organizatorii susțin că inițiativa a urmărit promovarea culturii degustării uleiului de măsline.

„Atunci când vrei să construiești o cultură în jurul unui produs, trebuie să le oferi oamenilor mai mult decât o degustare. De aceea am ales să îmbinăm gastronomia cu muzica clasică și cu experiența de a descoperi împreună gusturile și poveștile din spatele unui ulei de măsline autentic”, spune Cosmin Filipas, CEO D Olive.

„Din punct de vedere logistic, Piața Unirii era singurul loc în care puteam organiza un astfel de eveniment. Dar a existat și o motivație emoțională: ne-am dorit ca acasă, la Cluj, să organizăm cel mai mare eveniment de acest fel din România.”

Potrivit comunicatului, reprezentanții D’Olive consideră că participarea de la Cluj-Napoca reprezintă o confirmare a proiectului dezvoltat în ultimii ani.

„Este o bucurie că putem promova cultura uleiului de măsline la nivel național, dincolo de social media, unde relația este rece și impersonală. Oamenii au venit, au degustat, au pus întrebări și au stat de vorbă cu noi. Acolo se construiește, de fapt, încrederea.”

În materialul transmis se mai arată că la promovarea brandului este implicat și David, în vârstă de 15 ani, care prezintă de câțiva ani informații despre uleiul de măsline pe platformele online și face parte din afacerea familiei.

„Este confirmarea muncii depuse de un tânăr de 15 ani, alături de familia lui, pentru promovarea unui produs autentic din Creta. Pentru noi a însemnat enorm să vedem atâția oameni veniți special pentru această experiență.”

Familia Filipas afirmă că relația cu unii dintre clienți a depășit cadrul comercial.

„Ne-am dat seama că am construit ceva cu adevărat valoros, în momentul în care clienții au început să ne trimită cadouri. Atunci relația nu a mai fost una comercială, de tipul «primești produsul și plătești pentru el». A devenit o relație de prietenie, respect și recunoștință.”

În comunicat se mai arată că, în timpul evenimentului, David i-a invitat pe membrii familiei pe scenă.

„Când David ne-a chemat pe scenă alături de el, am înțeles că a învățat cea mai importantă lecție. Nu a vrut să transmită că succesul îi aparține lui, ci că este rezultatul unei echipe. Mesajul lui a fost simplu: «Nu eu sunt, ci noi suntem.»”

Familia precizează că implicarea adolescentului în afacere este asociată și cu transmiterea unor principii privind responsabilitatea și relațiile cu oamenii.

„Ne dorim ca David să înțeleagă că tot ceea ce face astăzi, are consecințe mâine. Reputația, seriozitatea și felul în care îi tratezi pe oameni sunt investiții pe termen lung.”

Potrivit comunicatului, prognozele meteo indicau ploi în săptămâna premergătoare evenimentului, iar instabilitatea atmosferică a început după încheierea acestuia.

„Am privit totul ca pe o metaforă a drumului nostru în business. De multe ori, pare că lucrurile merg împotriva ta, chiar înainte să se așeze. În ziua evenimentului vremea a ținut cu noi, iar imediat după încheiere, a început instabilitatea. Pentru noi a fost un semn că suntem binecuvântați, atât prin numărul mare de oameni care au venit, cât și prin faptul că am putut desfășura evenimentul, exact așa cum ni l-am imaginat.”

D’Olive are aproximativ 10.000 de clienți, conform datelor incluse în comunicat. Brandul românesc a fost fondat de familia Filipas în octombrie 2020 și importă și distribuie uleiuri de măsline extravirgine din Grecia, obținute prin presare la rece din măsline Koroneiki recoltate manual, potrivit informațiilor transmise.

(Articolul apare prima dată în StiriCompanii.ro )

Citeste in continuare

Uncategorized

Afacerile din Constanța în era AI: de ce prima pagină Google nu mai e suficientă

Publicat

pe

De

Constanța are un ritm de afaceri specific, marcat de sezonalitate, portul care aduce flux comercial constant și o comunitate antreprenorială activă în servicii, comerț și turism. Ca oriunde în România, o parte din potențialii clienți caută acum altfel decât acum doi ani.

Schimbarea nu e dramatică și nu înlocuiește Google. O parte din cumpărătorii cu putere de decizie deschid ChatGPT sau Perplexity și întreabă direct: „ce furnizor de servicii X merită în Constanța?” sau „cu ce firmă de Y să lucrez?”. Răspunsul nu vine dintr-un clasament de pagini, ci dintr-un model de limbaj care a procesat o cantitate enormă de conținut și știe să asocieze branduri cu domenii de expertiză.

Cum funcționează concret

Un motor generativ nu caută fraza ta exactă. Folosește o tehnică numită query fan-out: descompune întrebarea în mai multe sub-întrebări simultane, adunând informații din unghiuri diferite. Dacă cineva întreabă „ce hotel bun e în Constanța?”, modelul poate genera în paralel căutări pentru „hoteluri Constanța cu parcare”, „hoteluri Constanța aproape de plajă”, „recenzii hoteluri Constanța 2026″ și altele.

Fiecare sub-întrebare poate fi răspunsă cu o sursă diferită. Dacă ai pagini dedicate fiecăruia din aceste aspecte, ai șanse mai mari să apari în mai multe unghiuri ale răspunsului final.

Ce face diferența față de SEO clasic

În SEO clasic, optimizezi o pagină pentru un cuvânt cheie și urmărești poziția în Google. În GEO (Generative Engine Optimization), logica e diferită: modelele generative evaluează dacă ești o sursă de autoritate în domeniu, nu dacă ai folosit corect un cuvânt cheie.

Autoritatea asta se demonstrează prin: conținut specific scris de un om real cu experiență reală (nu text generic care ar putea fi scris de oricine), prezență coerentă pe mai multe platforme (site, Google Business Profile, LinkedIn, review-uri), și date structurate corecte care ajută motoarele să înțeleagă exact ce oferi.

Cum lucrează iXpr.ro

iXpr.ro, agenție de content marketing și SEO din București activă din 2014, construiește această vizibilitate pentru afaceri medii și mari din toată România.

Primul pas e un audit de conținut SEO și GEO care arată exact ce vede un model generativ despre afacerea ta acum, fără estimări.

Informații: ixpr.ro

Print screen AI Overview

Citeste in continuare
Publicitate
Publicitate

Cele mai noi articole

Uncategorizedacum 15 ore

Consumatorii au trimis cu 40% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile în cadrul CSALB. Ce au solicitat?

14 iulie, București. În prima jumătate a acestui an consumatorii au trimis un număr record de cereri de negociere cu...

Afaceriacum o zi

D’Olive a organizat un eveniment în Piața Unirii din Cluj-Napoca

Peste 1.000 de persoane au participat la un eveniment organizat de D’Olive în Piața Unirii din Cluj-Napoca, conform unui comunicat...

Uncategorizedacum 4 zile

Afacerile din Constanța în era AI: de ce prima pagină Google nu mai e suficientă

Constanța are un ritm de afaceri specific, marcat de sezonalitate, portul care aduce flux comercial constant și o comunitate antreprenorială...

Uncategorizedacum 4 zile

Samsung Climate Solutions deschide la Schiphol, Amsterdam, cel mai mare centru de training din Europa

Bucharest, România – 10 iulie 2026 – Samsung Climate Solutions anunță inaugurarea unui nou centru de training de ultimă generație în Amsterdam....

Uncategorizedacum 5 zile

Roborock lansează noua gamă de roboți de tuns gazonul

Noile modele RockNeo Q1, RockMow S1, RockMow Z1 și RockMow Z1 LiDAR aduc navigație inteligentă, cartografiere asistată de AI și...

Uncategorizedacum 5 zile

O iubire construită pe crestele munților. Filmul „Hoinari prin Munți” ajunge la Craiova, pe 11 iulie

Publicul din Craiova are ocazia să descopere una dintre cele mai inspiraționale povești despre munte, iubire și libertate. Documentarul „Hoinari...

Afaceriacum 6 zile

North Bucharest Investments își extinde portofoliul prin parteneriatul cu VIVO Residence

North Bucharest Investments (NBI) continuă să dezvolte unul dintre cele mai complexe ecosisteme rezidențiale din România prin integrarea proiectului VIVO Residence în portofoliul...

Uncategorizedacum 6 zile

HONOR aduce în România noul HONOR Watch 6

Design premium inspirat din lumea motorsportului, autonomie de până la 35 de zile și inteligență dedicată sănătății și performanței sportive...

Uncategorizedacum 6 zile

HONOR lansează în România noul smartphone pliabil HONOR Magic V6

Design ultra-subțire, autonomie de top, inteligență artificială avansată și conectare fluidă între ecosisteme, pentru o productivitate dusă la un nivel...

Uncategorizedacum 6 zile

AI nu trebuie să fie mai inteligent decât tine. Trebuie să te înțeleagă

Istoria se repetă după un tipar. Descoperirile care schimbă totul sunt rareori cele mai puternice invenții. Ele sunt momentele în...

TOP ARTICOLE INCISIV