În Vizor
Laurențiu Zanfir a pierdut definitiv războiul cu ANR
Mai mulți șefi din ANR, în frunte cu Alexandru Mezei, au fost concediați forțat, după ce n-au anunțat angajatorul că s-a emis decizia de pensionare și nu și-au exprimat opțiunea de a rămâne, în continuare, în câmpul muncii. Cei mai mulți dintre ei au deschis acțiune în instanță, contestând decizia de concediere, printre care și Laurențiu Zanfir, fostul șef al Direcției Siguranța Navigației. Tribunalul Constanța i-a respins cererea, în aprilie a.c., decizia fiind menținută și de Curtea de Apel Constanța, care s-a pronunțat definitiv în acest dosar pe 17 septembrie.
Mai mulți șefi au fost „turnați” la Ministerul Transporturilor că nu au anunțat pensionarea, iar în urma unei verificări a Corpului de Control s-a constatat că cele sesizate se confirmă. Drept pentru care directorul Cosmin Laurențiu Dumitrache a primit dispoziție să le desfacă contractele individuale de muncă. S-a constatat că 17 salariați erau beneficiari de pensie pentru limită de vârstă. Aceștia nu au informat conducerea ANR că sunt beneficiarii dreptului de pensie.
Printre ei se află și Alexandru Mezei, șeful Căpităniei Zonale Constanța, cu o vechime și o experiență de aproape 30 de ani la cârma companiei, Laurențiu Zanfir, șeful Direcției Siguranța Navigației, Securitatea Navelor și Personal, angajat în ANR din 2004, Emil Gușă, șef Serviciul VTMIS Constanța, Sergiu Diaconu – șef S.I.M.P-Serviciu Gas Sprijin Inspecții Tancuri, Mădălina Luca, de la Personalul Navigant, Dumitru Burcu șef Birou ITGF.
decizia Tribunalului Constanța
Laurențiu Zanfir, ca și alți colegi de ai săi, a contestat decizia de concediere la Tribunalul Constanța pe 13 aprilie anul trecut. La un an distanță, i-a fost respinsă cererea ca fiind nefondată. Fostul șef al Direcției Siguranța Navigației a făcut apel deciziei, dosarul mutându-se la Curtea de Apel Constanța. Pe 17 septembrie a.c., Curtea de Apel i-a respins apelul ca nefondat, decizia fiind definitivă.
Decizia Curții de Apel Constanța
Abuz de putere din partea directorului?
Și șeful S.I.M.P-Serviciu Gas Sprijin Inspecții Tancuri s-a luptat cu ANR și a pierdut. De altfel, Gabriel Sergiu Diaconu a mai avut clinciuri cu angajatorul, sau mai bine spus, fostul angajator, după ce a fost sancționat. Acesta a declarat pentru Replica, recent, că șeful ANR, Cosmin Dumitrache, a uzat de abuz de putere. Acesta a declarat că sancțiunea a survenit după ce a participat la o dezbatere publică, cu delegație semnată chiar de către directorul Cosmin Dumitrache. Acțiunea în instanță este o chestiune de onoare, Diaconu precizând că fostul său șef a uzat de abuz de putere. „Sancțiunea a constat într-un avertisment. A fost un abuz de putere al directorului Dumitrache. Probabil că doar vor plăti cheltuielile de judecată. Au 10 zile să facă contestație, deși nu cred că ar cheltui niște bani inutil. Sunt documente prea clare, nu au cum să câștige”, a spus Diaconu.
În Vizor
Păgubiții Nordis cer explicații de la DIICOT și DNA privind ancheta
Persoanele care susțin că au fost prejudiciate în dosarul Nordis reclamă lipsa de progres în anchete și cer verificarea tuturor suspiciunilor semnalate procurorilor. Deputatul USR Emanuel Ungureanu le-a solicitat miercuri DIICOT și DNA să comunice stadiul procedurilor, în limitele permise de protejarea urmăririi penale.
Potrivit datelor prezentate de USR, aproximativ 1.700 de clienți ar fi plătit aproape 195 de milioane de euro, între 2019 și 2023, pentru proiecte imobiliare pe care numeroși cumpărători afirmă că nu le-au primit. Cifrele și acuzațiile urmează să fie verificate de autoritățile competente.
Emanuel Ungureanu a declarat că persoanele care și-au pierdut economiile au nevoie de răspunsuri și nu trebuie lăsate „la ani de incertitudine”. Deputatul susține că DIICOT și DNA trebuie să analizeze cu seriozitate sesizările, indiferent de funcțiile publice ale celor menționați.
„Cei care spun că şi-au pierdut economiile au dreptul la răspunsuri, nu la ani de incertitudine. Cerem DIICOT şi DNA să trateze cu maximă seriozitate sesizările păgubiţilor. Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege. Pentru cine a uitat, vorbim de peste 1.700 de păgubiţi şi un prejudiciu de peste 195 de milioane de euro. Oameni de bună-credinţă au fost păcăliţi de o firmă de golani susţinuţi de oameni politici. Când ne vor prezenta liderii PSD Simonis şi Grindeanu facturile pe care pretind că le-au plătit pentru zborurile de lux Nordis?”, a afirmat deputatul USR.
Ce solicită USR procurorilor
Formațiunea cere DIICOT să precizeze ce etapă a fost atinsă în dosar și ce măsuri generale au fost luate pentru protejarea intereselor celor prejudiciați. DNA este solicitat să spună dacă sesizările privind posibile fapte de corupție au fost înregistrate și analizate și care este stadiul care poate fi făcut public fără afectarea anchetei.
În documentele invocate este indicat dosarul DIICOT nr. 1854D/P/2022. Reclamanții afirmă că vechimea acestuia ridică întrebări privind evoluția cercetărilor, identificarea eventualelor persoane responsabile și recuperarea prejudiciilor.
O plângere penală depusă la DNA de patru păgubiți menționează posibile fapte de corupție și presupuse conexiuni între reprezentanți ai grupului Nordis și persoane cu influență politică. Printre numele indicate se află Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis și Laura Vicol. Petenții cer verificarea unor posibile intervenții sau omisiuni ale instituțiilor de control, a relațiilor dintre companie și foști sau actuali demnitari, precum și a deplasărilor cu aeronave private.
USR a cerut și constituirea unei comisii parlamentare de anchetă intitulată „Mykonos-Nordis”. Potrivit formațiunii, prima solicitare a grupului USR din Camera Deputaților ar fi fost blocată în Biroul permanent de PSD, iar o nouă cerere a fost depusă luni și ar trebui transmisă plenului pentru dezbatere și vot.
Reacțiile persoanelor prejudiciate
Cristina Voicu, care afirmă că a pierdut aproximativ 80.000 de euro, susține că situația s-a complicat după intrarea Nordis în insolvență. Ea spune că, la aproape doi ani de atunci, creditorii au fost chemați la adunări în care li s-ar fi propus semnarea unui contract pentru continuarea lucrărilor cu banii lor.
„Din pagubă în pagubă, nu se avansează deloc. Astăzi, la aproape 2 ani de la intrarea în insolvenţă, gruparea Nordis a făcut adunări ale creditorilor ca să se semneze contract că lucrările s-ar duce cumva la bun sfârşit pe banii noştri. Suntem afectaţi de această ţeapă nu doar noi, cei 1.700, dar şi familiile noastre. Să nu uităm că statul a permis această ţeapă, că nu am cumpărat din Piaţa Obor, ci am cumpărat la notarul Andreea Cosma de la un dezvoltator căruia au avut grijă înainte să-i construiască un nume”, a afirmat aceasta.
Marius Dragu, care declară un prejudiciu de 125.000 de euro, acuză politicienii că ar fi sprijinit grupul Nordis și afirmă că persoane din zona politică ar fi beneficiat de călătorii cu avioane private, mese și cadouri. El susține că, de peste 15 luni, martorii indicați de păgubiți și politicienii menționați nu au fost chemați la audieri, deși la dosar ar fi fost depuse probe.
„Se pare acum că şi DNA este în insolvenţă, chiar în faliment, asemenea societăţilor Nordis, pentru că de mai bine de 15 luni nu au fost invitaţi la audieri nici martorii indicaţi de noi, nici politicienii, deşi am depus la dosar probe suficiente în acest sens”, a declarat Marius Dragu.
Daniel Costescu spune că a investit în 2020 economiile familiei și banii destinați copiilor. El consideră că problema depășește situația celor 1.700 de cumpărători și acuză instituțiile statului și politicieni aflați la vârful puterii că ar fi permis dezvoltarea schemei și ar fi beneficiat de favoruri din partea grupului Nordis.
Emanuel Ungureanu afirmă că a depus o plângere penală împotriva Nordis la 30 decembrie 2024. Păgubiții cer acum clarificări privind stadiul dosarelor și verificarea tuturor suspiciunilor, inclusiv a celor care îi vizează pe oameni cu funcții publice.
În Vizor
Înalta Curte anunță verdictul final în dosarul fostei directoare Mamaia SA, Carmen Ursu
Înalta Curte de Casație și Justiție va pronunța, pe 8 decembrie 2026, decizia definitivă în dosarul penal al lui Carmen Ursu, fosta șefă a companiei Mamaia SA. Aceasta este judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații, alături de societatea pe care a condus-o și de consiliera juridică Nicoleta Camburu.
Dosarul a fost instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța. În primă instanță, Curtea de Apel Constanța i-a achitat pe toți cei trei inculpați, motivând că acuzațiile nu au fost demonstrate prin probele administrate.
Hotărârea de achitare a fost contestată la instanța supremă. Indiferent de soluția din decembrie, aceasta va fi definitivă.
Ce acuzații au formulat procurorii
Potrivit rechizitoriului, acuzația de fals în înscrisuri sub semnătură privată vizează o anexă la contractul de închiriere nr. 1666 din 12 aprilie 2001. Documentul ar fi fost prezentat ca fiind însușit de părțile contractante, deși una dintre semnături ar fi lipsit.
Procurorii au susținut că documentul ar fi putut produce efecte juridice și ar fi stat la baza unei executări silite. În ceea ce privește falsul în declarații, anchetatorii au arătat că inculpații ar fi făcut afirmații neconforme cu realitatea în fața unor reprezentanți, a executorului judecătoresc și a judecătorului care a soluționat un dosar civil.
Conform acuzațiilor, prin invocarea existenței unui contract autentificat și a unei anexe prezentate ca parte integrantă a acestuia s-ar fi urmărit obținerea sumei de 1.702.299,57 lei. La această valoare s-ar fi adăugat cheltuieli de executare, totalul inițial apropiindu-se de două milioane de lei.
De ce a fost contestată achitarea
Contestațiile depuse împotriva deciziei Curții de Apel Constanța ar putea urmări, cel mai probabil, schimbarea temeiului juridic al achitării, nu condamnarea inculpaților. În primă instanță, soluția a fost întemeiată pe articolul 16 alineatul 1 litera b teza I din Codul de procedură penală, referitor la situația în care fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege.
Prin contestații s-ar putea solicita înlocuirea acestui temei cu articolul 16 alineatul 1 litera a, care prevede că fapta nu există. Înalta Curte va stabili forma definitivă a soluției la termenul din 8 decembrie 2026.
Mamaia SA este controlată de statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, și are ca obiect facilități de cazare pentru vacanțe și perioade scurte. Pentru anul 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de 555.711 lei și un profit de 493.945 de lei.
În Vizor
DIICOT Constanța: un tânăr, acuzat că distribuia droguri și păstra imagini cu o minoră
Un tânăr din Constanța a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Constanța, fiind acuzat de trafic de droguri de risc și de mare risc, precum și de pornografie infantilă. Acesta se află în arest preventiv, iar instanțele de control judiciar urmează să analizeze atât legalitatea începerii procesului, cât și menținerea măsurii preventive.
Potrivit rechizitoriului, faptele legate de droguri s-ar fi desfășurat în luna aprilie 2026. Procurorii susțin că inculpatul ar fi folosit metoda „Drop”, lăsând pachete cu cannabis în mai multe zone din municipiul Constanța, pentru ca acestea să fie preluate ulterior.
- Pe 16 aprilie 2026, ar fi plasat pachete care conțineau 5,23 grame, 10,12 grame, 30,12 grame și 50,10 grame de cannabis;
- În aceeași zi, a fost depistat de jandarmi cu 90,23 grame de cannabis și 17,28 grame de 3-CMC, substanță încadrată la droguri de mare risc;
- În urma percheziției domiciliare efectuate pe 17 aprilie 2026, anchetatorii au găsit alte 227,31 grame de cannabis și 6,38 grame de 3-CMC.
Fișiere găsite pe telefon
A doua acuzație vizează perioada august 2025 – aprilie 2026. Anchetatorii afirmă că tânărul ar fi păstrat pe telefonul mobil 61 de fișiere multimedia cu caracter pornografic, în care apărea întreținând raporturi sexuale cu o minoră care are în prezent 17 ani.
Dosarul a fost înaintat instanței prin rechizitoriul DIICOT, iar inculpatul rămâne în arest preventiv până la pronunțarea deciziilor privind măsura și legalitatea începerii judecății.
-
Uncategorizedacum 4 zileING Bank România lansează „Verifică apelul ING”, o nouă măsură de protecție împotriva fraudelor telefonice pentru persoane juridice
-
Uncategorizedacum 3 zileRomânii care cumpără online cu plata în rate prin tbi bank pot intra în 2027 cu un autoturism electric BYD Seal U sau un iPhone 18 Pro
-
Uncategorizedacum 4 zileBergerat Monnoyeur își consolidează proximitatea față de clienții din Oltenia prin deschiderea sediului de la Craiova
-
Uncategorizedacum 4 zilePoveștile extraordinare din spatele animalelor pe care le cunoaștem: „Misterele Evoluției”, în fiecare duminică, de la ora 20:00, pe BBC Earth
-
Videoacum 6 zileFilmări cu telefonul: răspunsuri la întrebările de început
-
Uncategorizedacum 2 zileCât costă întreținerea unei piscine pe un sezon întreg
-
Afaceriacum 2 zileSezonul se pregătește iarna: cum își ajută agențiile de turism clienții care întreabă de la distanță
-
Uncategorizedacum 4 zileING Bank România lansează „Verifică apelul ING”, o nouă măsură de protecție împotriva fraudelor telefonice pentru persoane juridice


.jpg)



