Profesoara și diriginta Camelia-Isabela Marcu cere verificări independente după ce susține că un elev de clasa a IX-a s-ar simți marginalizat și ar fi ajuns să ia în calcul transferul la un alt liceu. În paralel, cadrul didactic contestă acuzațiile dintr-o notă administrativă emisă de directoarea Adela-Cristina Filip. Conducerea liceului și Inspectoratul Școlar Județean Constanța sunt așteptate să clarifice situația.

Situația de la Liceul Economic „Virgil Madgearu” din Constanța continuă să ridice semne de întrebare după incidentul violent din 2 octombrie 2026 și măsurile administrative adoptate ulterior. De această dată, în centrul unei sesizări adresate presei se află relația dintre conducerea unității de învățământ, un cadru didactic și un elev minor, despre care profesoara Camelia-Isabela Marcu afirmă că ar putea fi afectat de tensiunile din interiorul instituției.

Într-o informare transmisă redacției la 9 octombrie, profesoara economistă și dirigintă solicită verificarea independentă a unor posibile situații de intimidare, presiune psihologică și marginalizare a elevului. Cadrul didactic precizează că nu cere sancționarea anticipată a vreunei persoane, ci clarificarea faptelor și protejarea copilului.

Identitatea elevului minor nu va fi făcută publică, pentru a evita expunerea acestuia într-o controversă care îi implică pe adulții din comunitatea școlară.

Notă administrativă cu acuzații pe care profesoara le contestă

Potrivit informării, la 8 octombrie 2026, Camelia-Isabela Marcu a primit o notă administrativă înregistrată cu nr. 2619/02.10.2026, emisă de directoarea liceului, Adela-Cristina Filip.

Documentul ar conține acuzații privind presupuse comportamente necorespunzătoare ale profesoarei, inclusiv jigniri, ridicarea tonului, țipete, îmbrânciri și trântirea ușilor.

Cadrul didactic respinge aceste acuzații și susține că nota nu ar individualiza suficient incidentele reclamate, prin indicarea unor date concrete, a persoanelor implicate și a probelor care le-ar susține.

Profesoara cere verificarea obiectivă a faptelor și clarificarea împrejurărilor în care a fost întocmit documentul.

Până la publicarea unui punct de vedere al conducerii liceului și la examinarea documentelor relevante, acuzațiile din notă, precum și contestarea lor de către profesoară trebuie tratate ca poziții ale părților, nu ca fapte stabilite.

Un elev de clasa a IX-a, în centrul disputei

Un alt aspect semnalat de Camelia-Isabela Marcu privește menționarea unui elev minor în nota administrativă. Profesoara afirmă că i s-a cerut să nu îl scoată de la ore și să nu îl rețină în alte spații ale școlii.

Potrivit relatării sale, elevul ar fi ales din proprie inițiativă să își petreacă anumite pauze alături de ea și de elevii clasei la care este dirigintă, fie în sala de clasă, fie în curtea liceului.

Marcu respinge categoric afirmația că l-ar fi determinat pe adolescent să părăsească activitățile didactice pentru a participa la întâlniri cu ea. Ea solicită verificarea situației prin orarele școlare, documentele privind prezența la cursuri și, dacă există și pot fi consultate legal, înregistrările video relevante.

Aceste verificări ar putea lămuri dacă elevul a lipsit de la activități didactice, în ce împrejurări și dacă au existat încălcări ale regulilor școlare.

„Se simte tot mai inconfortabil în mediul școlar”

Cea mai sensibilă parte a sesizării vizează starea elevului și relațiile acestuia în comunitatea școlară.

Profesoara susține că familia adolescentului ar fi primit comunicări repetate privind relația dintre acesta și cadrul didactic. De asemenea, afirmă că elevul i-ar fi povestit că se simte tot mai inconfortabil în mediul școlar și că i-ar fi cerut sfatul în legătură cu posibilitatea transferului la un alt liceu.

Aceste relatări nu reprezintă, în sine, dovada unei situații de intimidare sau marginalizare. Ele justifică însă, dacă sunt confirmate, o evaluare atentă, confidențială și independentă, în care să fie ascultate persoanele implicate și să fie protejat interesul superior al copilului.

Profesoara solicită să se stabilească dacă au existat presiuni psihologice, comportamente de excludere sau alte conduite care ar putea afecta siguranța emoțională a elevului.

Ce obligații are școala în cazul suspiciunilor de violență psihologică?

Legislația în vigoare prevede mecanisme de prevenire și gestionare a violenței în mediul școlar, inclusiv a formelor psihologice, emoționale și sociale.

Procedura aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 6.235/2023 stabilește responsabilități pentru identificarea, raportarea și gestionarea cazurilor de violență asupra elevilor și personalului școlii. Ministerul Educației precizează că sesizările pot fi făcute de elevi, părinți sau cadre didactice și că identitatea persoanelor implicate trebuie protejată în condițiile procedurii aplicabile. De asemenea, sunt prevăzute măsuri de sprijin și consiliere, în funcție de situația constatată.

Sursa oficială: Ministerul Educației – Managementul cazurilor de violență.

În acest context, una dintre întrebările esențiale este dacă mecanismele interne ale liceului au fost activate și dacă situația elevului a fost evaluată de persoanele și structurile competente.

Întrebări pentru conducerea liceului și Inspectoratul Școlar

Prin informarea transmisă redacției, Camelia-Isabela Marcu solicită clarificări privind mai multe aspecte:

• Care sunt faptele concrete și probele care au stat la baza acuzațiilor din nota administrativă nr. 2619/02.10.2026?
• A fost verificată prezența elevului la ore înainte de formularea acuzațiilor privind presupusa sa scoatere de la cursuri?
• Ce comunicări au fost transmise familiei și cum a fost protejat interesul superior al copilului?
• Au fost analizate eventuale situații de intimidare, marginalizare sau presiune psihologică?
• Au fost implicate comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței și consilierul școlar?
• Ce verificări a efectuat sau intenționează să efectueze Inspectoratul Școlar Județean Constanța?

Redacția va solicita puncte de vedere oficiale conducerii liceului și Inspectoratului Școlar Județean Constanța, precum și clarificări privind procedurile aplicate în acest caz.

Siguranța școlară nu înseamnă doar reguli și porți închise

Sesizarea vine după ce, în urma incidentului violent din 2 octombrie, conducerea liceului a anunțat măsuri restrictive privind accesul și părăsirea incintei. Aceste măsuri au generat deja întrebări privind modul în care sunt gestionate siguranța elevilor și drepturile acestora.

Camelia-Isabela Marcu susține că siguranța școlară trebuie să includă nu doar reguli administrative, ci și prevenție, supraveghere, dialog, consiliere și transparență.

Într-o instituție de învățământ, eventualele neînțelegeri dintre adulți nu ar trebui să se răsfrângă asupra elevilor. În același timp, orice acuzație privind conduita unui profesor sau a unui membru al conducerii trebuie verificată cu obiectivitate, pe baza probelor și cu respectarea dreptului tuturor părților de a-și prezenta punctul de vedere.

Miza acestei sesizări nu este stabilirea vinovăției prin intermediul presei, ci lămurirea faptelor și garantarea unui mediu școlar sigur pentru elevi. Dacă există indicii de presiune psihologică sau marginalizare, acestea trebuie investigate de instituțiile competente; dacă acuzațiile formulate împotriva profesoarei sunt susținute de probe, și ele trebuie analizate potrivit procedurilor legale.

Redacția va reveni cu răspunsurile conducerii Liceului Economic „Virgil Madgearu” și ale Inspectoratului Școlar Județean Constanța, după primirea acestora.

Nicușor Constantinescu, fostul președinte al Consiliului Județean Constanța, a formulat o cerere prin care solicită reanalizarea situației sale penale în baza unei legi penale noi sau a unei decizii a Curții Constituționale. Dosarul a fost trimis de Tribunalul Ilfov la Tribunalul Constanța, iar primul termen a fost stabilit pentru 23 octombrie 2026.

Cererea a fost înregistrată pe 8 octombrie 2026 la Secția penală a Tribunalului Constanța. Demersul este întemeiat pe articolul 595 din Codul de procedură penală, care permite verificarea unei condamnări atunci când legislația ulterioară dezincriminează fapta sau stabilește o pedeapsă mai blândă.

De ce a ajuns dosarul la Constanța

Inițial, solicitarea a fost adresată Tribunalului Ilfov. Prin hotărârea pronunțată la 23 septembrie 2026, instanța a admis din oficiu excepția necompetenței teritoriale și a dispus declinarea cauzei către Tribunalul Constanța.

Dosarul poartă numărul 2506/93/2026, iar hotărârea de declinare este înregistrată cu numărul 257/2026. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Tribunalul Constanța va analiza cererea la 23 octombrie 2026, de la ora 09.00.

Articolul 595 din Codul de procedură penală prevede că instanța poate interveni asupra unei condamnări definitive dacă, după pronunțarea acesteia, apare o lege care nu mai consideră fapta infracțiune sau care prevede o sancțiune mai ușoară decât cea executată ori care urmează să fie executată. Procedura poate fi declanșată din oficiu, la solicitarea procurorului sau la cererea persoanei condamnate.

În cazul lui Nicușor Constantinescu, instanța va trebui să stabilească dacă sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea acestor dispoziții. Hotărârea Tribunalului Constanța va putea fi atacată cu apel, fie de condamnat, fie de procurori, iar soluția definitivă ar urma să fie pronunțată de Curtea de Apel Constanța.

Constantinescu execută o pedeapsă de zece ani

Fostul șef al Consiliului Județean Constanța este condamnat în mai multe dosare instrumentate de DNA și a fost condamnat alături de Radu Mazăre în dosarul Retrocedărilor. În 2026, instanțele au dispus întreruperea executării pedepsei pentru efectuarea unor proceduri medicale.

La 24 iunie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestația DNA și a redus perioada întreruperii executării pedepsei de la 12 luni la șase luni. Decizia a modificat hotărârea Curții de Apel București, care admisese inițial o perioadă de un an pentru tratamente și investigații medicale.

Pedeapsa principală vizată este cea de zece ani de închisoare, stabilită printr-o sentință a Curții de Apel București din 29 iulie 2016 și rămasă definitivă prin decizia Înaltei Curți din 11 iulie 2019. Curtea Supremă a menținut celelalte dispoziții ale hotărârii atacate care nu contravin deciziei sale.

Curtea de Apel București motivase întreruperea executării prin complexitatea problemelor medicale ale condamnatului și necesitatea unor tratamente de specialitate, inclusiv în clinici din țară sau din străinătate. Judecătorii au apreciat că lăsarea acestuia în libertate nu reprezintă un pericol pentru ordinea publică, în condițiile respectării obligațiilor stabilite de instanță.

În perioada întreruperii executării pedepsei, Nicușor Constantinescu trebuie să respecte condițiile impuse de instanță. Încălcarea cu rea-credință a acestor obligații poate duce la revocarea întreruperii și la reluarea executării pedepsei privative de libertate.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins, pe 8 octombrie 2026, propunerea ca procurorul Constantin Conortos, de la Parchetul Curții de Apel Constanța, să fie desemnat pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați. Decizia a fost luată cu 13 voturi împotrivă și cinci favorabile.

Constantin Conortos este înscris și la concursul pentru funcția de procuror general al Dobrogei. În cazul analizat de CSM, desemnarea sa ar fi vizat cauzele de urmărire penală care, înainte de desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, intrau în competența acestei structuri.

Decizia Plenului CSM

După desființarea SIIJ, anchetele privind posibile infracțiuni săvârșite de magistrați sunt instrumentate de procurori desemnați în acest scop. Numirea acestora se face cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, în baza prevederilor Legii nr. 49/2022.

În cazul procurorului constănțean, Plenul CSM a stabilit oficial: „Plenul CSM a apreciat că nu se impune desemnarea domnului Conortos Constantin, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, ca procuror anume desemnat în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele prevăzute de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 49/2022, cu modificările şi completările ulterioare. (majoritate: 5 voturi DA, 13 voturi NU)“.

La Parchetul Curții de Apel Constanța este desemnată pentru astfel de anchete și procurorul Camelia Conortos, soția lui Constantin Conortos. Plenul CSM i-a acordat vot favorabil în acest sens la 3 septembrie 2026.