Social
Pericol de inundații pe Dunăre: Care sunt punctele critice din România
Autorităţile monitorizează întreg sectorul de Dunăre care traversează România, fiind aşteptată o viitură care va duce la creşterea nivelului apei până la finalul lunii. În perioada 28 – 29 septembrie, debitul va fi mai mult decât dublu faţă de această perioadă, dar specialiştii nu se aşteaptă la probleme deosebite decât dacă viitura ţine foarte mult.
”Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea FECHET, a convocat, astăzi, în format hibrid, Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă (CMSU), constituit la nivelul MMAP. Şedinţa extraordinară a CMSU a fost organizată pentru a analiza situaţia hidrologică a Dunării în contextul hidrometeorologic existent în amonte de ţara noastră, unde cantităţile importante de precipitaţii au produs debite foarte mari ale acestui fluviu. Experţii de la INHGA au informat că debitul pe Dunăre, la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), în intervalul 18–19.09.2024, a fost în creştere, având valoarea de 4200 m3/s, peste media multianuală a lunii septembrie (3800 m3/s)”, a transmis, joi, Ministerul Mediului.
Sursa citată a precizat că, pe baza datelor actuale, a estimărilor prognostice primite din Ungaria şi Serbia şi luând în considerare aportul celorlalţi afluenţi importanţi ai Dunării aval Budapesta (Drava, Sava, Tisa şi Morava), fără aport suplimentar important de precipitaţii în tot bazinul hidrografic al Dunării amonte de intrarea în ţară, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior pe Dunăre şi afluenţii săi, pe sectorul amonte de Budapesta (mai ales în Austria), debitele în secţiunea Baziaş vor fi în creştere până la valori maxime de 9200-9500 m3/s, în intervalul 28-29 septembrie 2024.
”Menţionăm că sectorul Dunării aval Gruia este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire. Pe baza informaţiilor actuale, nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării amonte de intrarea în ţară”, a mai transmis sursa citată.
Ministerul precizează că, în perioada 2020-2024, s-au mai înregistrat viituri cu valori maxime de debite la intrarea în ţară cuprinse în intervalul 9500 – 10500 m3/s, care nu au generat probleme deosebite, cu efecte de inundaţii pe sectorul românesc, după cum urmează: iunie 2020 – 9600 m3/s, februarie 2021 – 10500 m3/s, decembrie 2023 – 9600 m3/s.
”Dincolo de capacitatea digurilor de apărare şi a lucrărilor hidrotehnice trebuie să nu fim deloc relaxaţi, trebuie să ne asigurăm că instituţiile Ministerului Mediului sunt pregătite, sunt în alertă şi să ştim cum să acţionăm când situaţia o impune. Vedem cu toţii că ne confruntăm cu o realitate care depăşeste statisticile (…) Solicit, de asemenea, reverificarea, în acest interval, a zonelor unde au fost probleme în trecut, de exemplu acolo unde au existat breşe sau unde există eroziuni de mal”, a subliniat ministrul Mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.
Specialiştii ANAR au informat că pe cursul Dunării, pe braţul Borcea, s-au identificat unele puncte critice, ce necesită o atenţie sporită: zona Bentu- Stelnica- Borduşani, dar şi în zona localităţii Ciocăneşti.
”La nivelele care sunt prognozate în momentul de faţă de INHGA, estimăm că doar pe acest sector – aval de Călăraşi până la Hârşova, apa va ajunge până la piciorul digului , dar rămânem în limita de sub 9.500 m3/s. În eventualitatea în care situaţia se va schimba în următoarele zile şi vom ajunge la debite de 13.500 m3/s, putem să menţionăm că nu vor fi depăşite coronamentele digurilor pe niciun sector pe Dunăre. Probleme pot să apară, însă, dacă viitura durează forte mult”, a mai transmis Ministerul Mediului.
Instituţia explică faptul că la cele trei puncte se încep acţiunile zilele acestea, cu caracter preventiv. În esenţă, tot sectorul Dunării va intra în monitorizare strictă.
Potrivit oficialilor Ministerului Mediului, guvernatorul Deltei Dunării, Bogdan Bulete, a informat membrii CMSU că, începând cu 02.08.2024, a dispus măsurarea săptămânală a adâncimilor din toate lacurile din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.
”La ultima verificare, din data de 12.09.2024, s-a observat o descreştere faţă de data iniţială de 02.08.2024, unele din lacuri fiind secate, iar altele cu un procent neînsemnat de apă. Se monitorizează săptămânal situaţia iar, în cazul în care sunt probleme, se va lua legătura cu UAT-ul vecin. Nu sunt semnale de alarmă până la momentul de faţă, dar se cunoaşte faptul că viitura abia începe şi se aşteaptă cote mărite începând cu această săptămână”, se mai arată în comunicatul ministerului.
Demnitarul a menţionat că în aceste zile au curăţat digul care face legătura între Sulina şi Sfântu Gheorghe, care este cel mai expus, pentru a putea deversa surplusul de apă în Marea Neagră.
”Potrivit specialiştilor Administraţiei Naţionale de Meteorologie, pe parcursul zilei de joi (19 septembrie) şi în noaptea de joi spre vineri (19/20 septembrie), în Banat va ploua şi se vor acumula cantităţi mici de precipitaţii şi, izolat în zona de munte, peste 10 l/mp. Începând din dimineaţa zilei de vineri (20 septembrie) şi până marţi (24 septembrie), probabilitatea de apariţie a ploilor va fi extrem de redusă. Însă, din seara zilei de marţi (24 septembrie), aria ploilor se va extinde dinspre vestul ţării şi va cuprinde până în dimineaţa zilei de miercuri (25 septembrie) Banatul, Crişana, Maramureşul, cea mai mare parte a Transilvaniei şi nordul Olteniei. Cantităţile de apă vor fi de 5…10 l/mp şi local de peste 15…20 l/mp. Miercuri şi joi (25 şi 26 septembrie), doar izolat vor mai fi posibile ploi slabe, îndeosebi la munte şi în nord-vestul teritoriului, dar în noaptea de joi spre vineri (26/27 septembrie) şi pe parcursul zilei de vineri (27 septembrie) va ploua din nou în Banat, Crişana, Maramureş, nordul Trasilvaniei şi al Moldovei. Cantităţile de apă ce se estimează că se vor acumula în acest interval vor fi de 10…15 l/mp şi izolat de peste 30 l/mp, îndeosebi în nord-vestul ţării. După data de 28 septembrie, probabilitatea de apariţie a ploilor se va menţine relativ ridicată în zona Banatului”, a mai transmis ministerul.
La Şedinţa extraordinară a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă al MMAP au mai participat, alături de specialiştii MMAP şi preprezentanţi ai Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), ai Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA), ai Administraţiei Naţionale ”Apele Române” (ANAR), ai SPEEH Hidroelectrica SA, ai Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF), ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului,ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ai RNP ROMSILVA şi ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
Asociația Clubul Sportiv Forza Junior Costuleni (ACSFJC) anunță încheierea proiectului european Eyes-Shut – Sensorial Theater for Adults with Visual Disability (2024-1-RO01-KA210-ADU-000255243), un demers internațional care a demonstrat că teatrul poate deveni un spațiu de întâlnire, reflecție și empatie pentru întreaga comunitate, dincolo de etichete și dizabilități.
Coordonat de România, proiectul Eyes-Shut a fost dezvoltat printr-un parteneriat strategic între organizații din România, Serbia și Cipru, având ca obiectiv principal creșterea nivelului de conștientizare privind incluziunea socială prin artă senzorială. Departe de a fi un proiect destinat exclusiv persoanelor cu deficiențe de vedere, Eyes-Shut a fost construit ca o experiență comună, adresată publicului larg, în care minimum 25% dintre participanți au fost persoane cu dizabilități, iar restul membri activi ai comunității.
În cadrul proiectului, fiecare țară parteneră a avut responsabilitatea de a crea un spectacol de teatru senzorial propriu, adaptat contextului local și realizat împreună cu comunitatea:
– România a dezvoltat spectacolul „Ziua Magică”, prezentat în Iași și București, în spații culturale și educaționale, cu participarea adulților cu și fără deficiențe de vedere, cadre didactice, artiști, stakeholderi locali și reprezentanți media.
– Cipru a realizat patru reprezentații ale spectacolului „Omul cu trei ochi”, explorând percepția, identitatea și relația dintre simțuri.
– Serbia a creat spectacolul „Iad, Purgatoriu și Rai”, o experiență senzorială profundă despre limite, emoții și reconectare umană.
Toate cele trei producții au fost rezultatul unui proces comun de cercetare, formare și experimentare artistică, desfășurat pe parcursul proiectului, în care teatrul senzorial a fost folosit ca instrument de educație non-formală pentru adulți, nu doar ca act artistic.
Un rezultat-cheie al colaborării internaționale este Ghidul Eyes-Shut, un instrument practic lansat la finalul proiectului, care documentează fiecare spectacol, metodologia utilizată și pașii necesari pentru a replica acest tip de eveniment în alte comunități. Ghidul este disponibil public și poate fi consultat aici:
👉 https://eyes-shut.forzajuniorcostuleni.ro/guidebook
Ghidul se adresează organizațiilor culturale, educatorilor, artiștilor, lucrătorilor de tineret și actorilor comunitari care doresc să dezvolte inițiative incluzive, oferind exemple concrete, explicații metodologice și recomandări practice pentru implementare.
Prin Eyes-Shut, partenerii proiectului transmit un mesaj clar: incluziunea nu este un concept abstract și nu aparține doar unor grupuri specifice, ci poate fi construită prin experiențe simple, autentice și replicabile, care îi implică pe toți membrii comunității.
Proiectul Eyes-Shut se încheie oficial, însă impactul său continuă prin comunitățile implicate și prin resursele puse la dispoziția publicului, invitând organizațiile și instituțiile interesate să ducă mai departe acest tip de experiență în propriile contexte locale.
Pentru informații suplimentare despre proiect și rezultate:
🌐 http://eyes-shut.forzajuniorcostuleni.ro
📩 acsfjc@gmail.com
Alegerea unui laptop potrivit pentru copilul tău în 2026 este una dintre cele mai importante achiziții pe care le faci pentru educația lui. Un laptop bun nu este doar un instrument pentru teme sau proiecte, ci poate deveni o bază pentru dezvoltarea abilităților digitale, pentru creativitate, pentru cursuri online și chiar pentru explorarea unor domenii precum programarea, grafica, robotica sau editarea video.
Piața s-a schimbat enorm în ultimii ani. Laptopurile sunt mai compacte, mai rapide și mai accesibile, dar sunt și nenumărate modele ieftine, slabe, care devin lente după primul an de utilizare. Părinții se trezesc adesea cu dileme serioase: cât să cheltui? Ce marcă este mai bună? Ce este important pentru un copil de 7 ani și ce este important pentru un adolescent de 16 ani? Contează procesorul sau bateria? Ce trebuie evitat?
Acest ghid complet explică pas cu pas ce tip de laptop este potrivit pentru copilul tău în funcție de vârstă, activități, buget și cerințe reale din 2026. Scopul este simplu: să alegi informat, fără să cheltui prea mult, dar nici fără să riști un laptop inutilizabil.
1. De ce are nevoie copilul tău de un laptop în 2026?
În 2026, tehnologia este deja o componentă majoră a educației școlare. Chiar dacă fiecare școală folosește tehnologia diferit, există câteva motive clare pentru care un copil are nevoie de laptop:
- teme în format digital – Word, PDF, prezentări, imagini, proiecte grafice;
- platforme educaționale – Google Classroom, Adservio, Microsoft Teams, Zoom, platforme de exerciții;
- cursuri online sau materiale video – YouTube Edu, Khan Academy, explicații suplimentare la lecții;
- proiecte creative – afișe, prezentări, colaje digitale, animații simple;
- abilități digitale obligatorii – tastare, organizarea fișierelor, lucrul în cloud;
- dezvoltarea intereselor personale – programare (Scratch, Python), desen digital, muzică, video.
Un laptop pentru școală nu este un moft, este o necesitate, dar nu orice laptop este potrivit pentru orice copil.
2. De ce trebuie să ții cont înainte să cumperi un laptop pentru școală
Nu toate laptopurile sunt făcute pentru școală. Un laptop excelent pentru gaming poate fi exagerat și greu de transportat. Un laptop foarte ieftin poate fi lent și inutil după câteva luni. Așadar, înainte de a cumpăra, trebuie să stabilești:
2.1. Vârsta copilului
Fiecare etapă are nevoi diferite:
- 7–10 ani – activități simple, teme, jocuri educaționale, prezentări;
- 11–14 ani – proiecte mai complexe, introducere în programare, aplicații multimedia;
- 15–18 ani – cerințe avansate, aplicații tehnice, multitasking, eventual editare video sau grafică.
2.2. Tipul de activități
Copilul are nevoie doar pentru teme și internet sau pentru ceva mai mult?
2.3. Bugetul real
În 2026, există 3 categorii:
- buget redus (1000–1500 lei) – strict necesarul, pentru teme ușoare;
- buget mediu (1500–2500 lei) – cea mai bună zonă pentru școală;
- buget mare (2500–4000 lei) – pentru liceeni, programare, grafică ușoară, multitasking.
2.4. Rezistență și portabilitate
Un copil are nevoie de:
- laptop ușor,
- carcasă rezistentă,
- baterie bună,
- tastatură confortabilă.
3. Specificații esențiale pentru un laptop de școală în 2026
Nu tot ce pare important este esențial, dar există câteva componente care fac diferența între un laptop bun și unul inutil.
3.1. Procesorul (CPU)
În 2026, cele mai bune opțiuni pentru școală sunt:
Intel:
- Intel N200/N305 – pentru clase mici și buget redus;
- Intel i3 12th–13th gen – bun pentru 90% dintre elevi;
- Intel i5 12th–13th gen – pentru liceeni sau activități complexe.
AMD:
- Ryzen 3 5300U / 5500U – foarte echilibrate;
- Ryzen 5 5500U / 5600U – excelente pentru multitasking;
- Ryzen 5/7 7000 series – pentru elevi care lucrează în aplicații mai grele.
Nu cumpăra procesoare foarte vechi (Intel Celeron, Pentium, AMD A-series). Sunt lente în 2026.
3.2. Memoria RAM
Recomandare clară:
- 8 GB RAM – minim absolut pentru școală.
- 16 GB RAM – recomandat pentru liceu sau dacă copilul folosește întâlniri online + editări + multe taburi.
Evita laptopurile cu 4 GB RAM, chiar dacă sunt ieftine. Nu mai fac față.
3.3. Stocarea (SSD)
- SSD minim 256 GB – suficient pentru școală.
- 512 GB – ideal pentru proiecte foto/video sau dacă păstrează multe materiale.
NU cumpăra HDD în 2026. Sunt lente și depășite.
3.4. Ecranul
Pentru un copil este important:
- 14” sau 15.6” – cele mai bune pentru școală;
- IPS – culori bune, imagine clară;
- Full HD (1920×1080) – standard minim.
Ecranele TN sunt slabe, iar rezoluția HD (1366×768) este greu de folosit.
3.5. Bateria
Un laptop de școală trebuie să țină:
- minim 5–6 ore,
- ideal 7–10 ore pentru cursuri și teme.
3.6. Conectivitatea
Pentru școală sunt esențiale:
- 2x USB,
- USB-C,
- HDMI,
- jack audio,
- Wi-Fi 5 sau Wi-Fi 6,
- Bluetooth 5.
Un laptop fără HDMI îngreunează prezentările.
4. Ce laptop să alegi în funcție de vârsta copilului
4.1. Clasele primare (7–10 ani)
Copilul folosește laptopul pentru:
- teme,
- PowerPoint,
- aplicații simple,
- platforme educaționale,
- YouTube Edu,
- jocuri educaționale.
Recomandări:
- procesor Intel N200 / AMD 3020e / Ryzen 3,
- 8 GB RAM,
- SSD 256 GB,
- ecran 14”.
Buget ideal: 1200–1700 lei.
4.2. Clasele gimnaziale (11–14 ani)
Apare nevoia de multitasking:
- proiecte complexe,
- prezentări,
- platforme online,
- aplicații pentru învățare,
- început de programare.
Recomandări:
- Intel i3 / i5 sau Ryzen 3 / Ryzen 5,
- minim 8 GB RAM (ideal 16),
- SSD 256–512 GB.
Buget ideal: 1800–2500 lei.
4.3. Liceu (15–18 ani)
Liceenii folosesc laptopul în mod real:
- multe taburi, multe documente,
- cursuri video,
- programare,
- editare foto/video ușoară,
- proiecte STEM,
- aplicații tehnice.
Recomandări:
- Intel i5 / i7 sau Ryzen 5 / Ryzen 7,
- 16 GB RAM,
- SSD 512 GB,
- ecran 15.6” IPS.
Buget ideal: 2500–4000 lei.
5. Ce trebuie evitat în 2026 (lista importantă)
- laptopuri cu 4 GB RAM – devin lente în câteva luni;
- procesor Intel Celeron / Pentium / AMD A6/A8 – foarte slabe;
- HDD, nu SSD – timpul de boot poate depăși 1 minut;
- ecrane TN – culori slabe, unghiuri proaste;
- laptopuri sub 800 lei – nu sunt potrivite pentru școală;
- tabletă în loc de laptop – insuficientă pentru proiecte serioase.
Evita brandurile obscure care promit specificații mari la prețuri mici.
6. Modele recomandate pentru 2026 (clasate pe bugete)
6.1. Buget 1200–1500 lei (minim acceptabil pentru școală)
- Lenovo IdeaPad cu Intel N200
- HP 255 G9 cu Ryzen 3
- Acer Aspire 1 cu Intel N305
Potrivit pentru clasele 1–6.
6.2. Buget 1500–2000 lei (echilibrat pentru 2026)
- Lenovo V15 cu Ryzen 5 5500U
- ASUS VivoBook 15 (i3 gen 12)
- HP 15s cu i3 1215U și SSD 512 GB
Perfect pentru clasele 5–9.
6.3. Buget 2000–2500 lei (cea mai bună zonă pentru școală)
- Lenovo IdeaPad 3 cu Ryzen 5 5500U
- ASUS VivoBook cu Ryzen 5 7520U
- Dell Inspiron 15 cu i5 1235U
Ideal pentru copii de gimnaziu și liceu.
6.4. Buget 2500–3500 lei (pentru liceu, proiecte complexe)
- ASUS VivoBook 16 cu Ryzen 7
- Lenovo ThinkBook 15 Gen 4
- HP Pavilion cu i5 1335U
Excelent pentru programare și multitasking.
6.5. Buget 3500–4500 lei (cei mai buni pentru educație)
- MacBook Air M1 sau M2 (excelent pentru autonomie)
- ASUS ZenBook cu Ryzen 7 sau i7
- Lenovo Yoga Slim
Pentru liceeni implicați în proiecte creative sau STEM.
7. Greșelile frecvente pe care le fac părinții
- Cumpără cel mai ieftin laptop posibil – se blochează la câteva luni.
- Pun accent doar pe brand – toate brandurile au și modele slabe.
- Cumpără doar în funcție de recomandarea altor părinți – fiecare copil are alte nevoi.
- Nu verifică garanția și service-ul – extrem de important pentru copii.
- Nu se uită la greutate – 2 kg e greu pentru un copil mic.
- Cumpără laptopuri cu Windows piratat – creează probleme și viruși.
8. Merită să cumpăr un Chromebook pentru școală?
În România, în 2026, Chromebook-urile sunt încă dificil de utilizat din cauza:
- lipsei aplicațiilor necesare,
- compatibilității reduse cu fișierele Word/Excel,
- dependenței de internet,
- limitărilor la proiectele complexe.
Pentru un copil, un laptop Windows sau macOS este mult mai potrivit.
9. Este bun un MacBook pentru școală?
Da, dar doar dacă:
- copilul este mai mare (14+),
- are nevoie de autonomie mare (10–15 ore),
- lucrează în aplicații creative,
- bugetul nu este o problemă.
MacBook Air M1/M2 este excelent, dar nu necesar.
10. Laptop sau tabletă? Ce alegi pentru un copil?
Tableta este bună pentru:
- jocuri educative,
- citit,
- videoclipuri.
Dar nu este suficientă pentru:
- Word,
- Excel,
- proiecte,
- tastare rapidă,
- programare.
În 2026, un laptop este obligatoriu pentru școală, tableta doar un supliment.
11. Ce accesorii sunt necesare pentru școală?
- husă protectoare – pentru transport;
- mouse wireless – copiii lucrează mai ușor;
- pad de mouse – pentru confort;
- extensie de priză – pentru utilizarea la școală;
- licență Windows + antivirus – pentru siguranță.
12. Ce laptop este cel mai potrivit pentru școală în 2026?
Dacă vrei cea mai rapidă recomandare, pe scurt:
Pentru clasele primare:
Laptop cu Intel N200 / AMD 3020e
8 GB RAM
SSD 256 GB
Buget: 1200–1700 lei
Pentru gimnaziu:
Intel i3 / Ryzen 3 sau Ryzen 5
8–16 GB RAM
SSD 256–512 GB
Buget: 1800–2500 lei
Pentru liceu:
Intel i5 / Ryzen 5 sau Ryzen 7
16 GB RAM
SSD 512 GB
Buget: 2500–4000 lei
Alege laptopul în funcție de viitor, nu de trecut. Un laptop bun în 2026 trebuie să țină cel puțin 3–5 ani fără probleme.
Social
România, printre țările cu cele mai mari rate de abandon școlar și sărăcie în muncă din Uniunea Europeană
Rata abandonului școlar din România continuă să fie una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, la fel ca și rata sărăciei în rândul persoanelor ocupate, arată datele Eurostat analizate de Monitorul Social, un proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România.
Cele mai afectate regiuni sunt Sud-Est, Sud-Muntenia și Centru, unde părăsirea timpurie a școlii depășește cu mult media europeană. În regiunea Sud-Est, care include județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, rata abandonului școlar ajunge la 26%, de aproape trei ori mai mare decât media UE, estimată la 9,4%.
În regiunea Centru, abandonul școlar afectează 21% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, iar în Sud-Muntenia, 19%. Singura zonă unde s-a observat o reducere moderată a fenomenului este Nord-Estul țării, unde rata a scăzut de la 25% în 2015 la 16% în 2024.
La nivel național, proporția tinerilor care au părăsit prematur școala a rămas aproape neschimbată în ultimul deceniu — de la 17% în 2013 la 16,8% în 2024 — în timp ce media europeană a scăzut constant.
„Persistența ratelor ridicate de abandon școlar, în pofida numeroaselor dezbateri și inițiative publice, reflectă eficiența limitată a intervențiilor statului în acest domeniu”, subliniază Monitorul Social.
Specialiștii atrag atenția și asupra corelației strânse dintre abandonul școlar și sărăcia în muncă. România are o rată a sărăciei în rândul persoanelor ocupate de 10,9%, peste media UE de 8,5%.
Potrivit sursei citate, tinerii care părăsesc timpuriu sistemul educațional riscă să rămână excluși de pe piața muncii, iar mulți dintre ei nu lucrează deloc în mediul formal, ceea ce amplifică ciclul sărăciei și inegalitățile sociale.
Tehnologia TOPCON în panourile fotovoltaice: Ce aduce eficiența viitorului în 2026
Tehnologia TOPCON urmează să transforme panourile fotovoltaice până în 2026, promițând câștiguri de eficiență de peste 24%, depășind celulele PERC...
Decizie neașteptată în PNL Giurgiu după acuzații grave la adresa unui primar
Primarul comunei Izvoarele, Silviu Marius Cazacu, s-a autosuspendat din toate funcţiile deţinute în PNL Giurgiu, după ce a fost implicat...
llie Bolojan pregătește o vizită la Constanta ce ar putea schimba agenda locală
Premierul Ilie Bolojan își pregătește vizita la Constanţa pentru discuţii cu primarii liberali din județ, însă data exactă nu a...
Inteligența artificială și panourile fotovoltaice: monitorizare predictivă
Inteligența artificială transformă modul în care monitorizezi panourile fotovoltaice prin implementarea monitorizării predictive care identifică problemele înainte ca acestea să...
Reforma administraţiei aduce schimbări importante pentru contribuabili și bugetul statului
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, spune că pachetul de reformă a administraţiei publice nu vizează contribuabilul corect, ci abuzurile. Guvernul își...
Cum începe drumul bugetului de stat pentru 2026 și ce detalii rămân încă nespuse
Ministrul Finanţelor Alexandru Nazare a prezentat un calendar clar pentru aprobarea bugetului de stat pe 2026, stabilit împreună cu partidele...
Romania Sotheby’s International Realty lansează raportul Luxury Outlook 2026, care arată că segmentul rezidențial de lux conduce piața imobiliară a anului
Raportul 2026 evidențiază impactul celor 6 trilioane USD rezultate din transferul de avere între generații, creșterea accelerată a activității cumpărătorilor...
Cătălin Marian Apostol în centrul unei mișcări neașteptate în Consiliul Local Cernavodă
Șase consilieri locali au depus un proiect pentru demiterea viceprimarului Cătălin Marian Apostol, care a preluat atribuţiile de primar după...
Emilian Nicolae face un pas important pe scena politică din Cernavodă
Biroul Politic Local PSD Cernavodă l-a desemnat pe Emilian Nicolae candidat pentru funcţia de primar. Anunţul a venit pentru a...
Acordul UE-Mercosur aduce provocări neașteptate pentru România și industria auto
Europarlamentarul Siegfried Mureșan avertizează că trimiterea Acordului UE-Mercosur la Curtea de Justiţie a UE ar putea amâna cu cel puţin...
-
Afaceriacum 3 săptămâni
Anunț public privind decizia etapei de încadrare – SC PINKY’S HAVEN AND FRIENDS SRL Constanța
-
Sănătateacum 3 săptămâniImportanta ingrijirii corpului tau dupa efort
-
Afaceriacum 4 săptămâni
De ce recomandă companiile Uzinex.ro: service care ține producția în mișcare
-
Sănătateacum 4 săptămâniRonțăitul constant: de ce mâncăm fără să ne fie foame și ce legătură are hormonul GLP-1
-
Afaceriacum 4 săptămâniDe ce tot mai mulți români privesc navigația nu ca hobby, ci ca extensie a libertății personale
-
Afaceriacum 4 săptămâniDe ce apar șoarecii în case – Soluții deratizare București
-
Afaceriacum o săptămânăDe ce sectorul de reciclare recomandă soluțiile Uzinex pentru protejarea marjei de profit
-
Afaceriacum 4 săptămâni
Managerii de producție recomandă Uzinex.ro pentru achiziții rapide și conforme de utilaje industriale