Ghiduri de supraviețuire, exerciții de depozitare și evacuare în masă. Europa se străduiește să-și pregătească cetățenii pentru amenințarea crescândă a unui conflict care sosește în pragul ei.

Mai multe națiuni europene au oferit îndrumări serioase în ultimele luni – imaginând garaje și stații de metrou transformate în buncăre și promovând reziliența psihologică.

Un mesaj general este necesitatea unei schimbări în mentalitatea populației pentru a deveni pregătită pentru război. După cum secretarul general al NATO, Mark Rutte, le-a spus experților în securitate la Bruxelles în decembrie: „Este timpul să trecem la o mentalitate de război”, relatează CNN.

Liderii europeni se tem că președintele rus Vladimir Putin , încurajat de câștigurile din Ucraina, ar putea încerca să împingă mai mult pe continent, în timp ce puternicul și demult aliat al Europei, Statele Unite, adoptă o poziție mai ostilă față de menținerea securității europene, ridicând îndoieli cu privire la cât de mult ar fi dispus să intervină dacă o țară NATO ar fi invadată.

Dar rămân întrebări cu privire la cât de eficiente ar fi cu adevărat aceste planuri de urgență și, mai mult, dacă civilii vor lua îndrumarea în serios.

„Mergi în casă, închide toate ferestrele și ușile”

Comisia Europeană a îndemnat toți cetățenii să depoziteze suficiente alimente și alte provizii esențiale pentru a le susține timp de cel puțin 72 de ore în caz de criză. În orientările publicate în martie, comisia a subliniat necesitatea ca Europa să promoveze o cultură a „pregătirii” și a „rezilienței”.

A venit pe măsură ce țările individuale și-au pus, de asemenea, propriile îndrumări pentru situații de urgență, inclusiv conflicte.

În iunie anul trecut, Germania și- a actualizat Directiva-cadru pentru apărarea generală, oferind instrucțiuni cu privire la ce trebuie făcut în cazul izbucnirii unui conflict în Europa. Documentul prevede transformarea completă a vieții de zi cu zi pentru cetățenii germani în caz de război.

Suedia a publicat un ghid de supraviețuire intitulat „Dacă vine criza sau războiul”. Broșura a fost distribuită milioanelor de gospodării în noiembrie, după ce a fost actualizată pentru prima dată în șase ani din cauza nivelului în creștere a amenințărilor militare.

Acest pliant îi instruiește pe suedezi cu privire la modul în care ar fi emise avertismente în caz de război, inclusiv un sistem de alertă în aer liber despre care se spune că este operațional în majoritatea zonelor. „Mergeți în casă, închideți toate ferestrele și ușile și, dacă este posibil, opriți ventilația. Ascultați radiodifuzorul public suedez Sveriges Radio, canalul P4 pentru mai multe informații”, indică pamfletul.

Oferă sfaturi despre unde să caute adăpost în timpul unui raid aerian, inclusiv pivnițe, garaje și stații de metrou subteran. Dacă este prins afară fără acoperire imediată, se recomandă să vă culcați pe pământ, „de preferință într-o groapă mică sau într-un șanț”.

Sfaturi specifice sunt oferite cetățenilor suedezi cu privire la atacurile care folosesc arme nucleare, spunându-le să „adăpostiți-vă așa cum v-ați face în timpul unui raid aerian. Adăposturile de apărare civilă oferă cea mai bună protecție”. Se adaugă: „Nivelurile de radiații vor scădea drastic după câteva zile.”

Include, de asemenea, sfaturi despre evacuare, cum să opriți sângerarea, cum să faceți față anxietății și cum să vorbiți copiilor despre criză și război.

Pentru Finlanda – care împarte o graniță de 1.340 de kilometri (830 de mile) cu Rusia, cea mai lungă dintre toate statele membre NATO – apărarea suveranității sale împotriva Moscovei a făcut de mult timp parte din psihicul țării.

Țara se pregătește de zeci de ani pentru posibilitatea unui conflict cu Rusia. Din anii 1950, construirea de adăposturi anti-bombă sub blocuri și clădiri de birouri a fost obligatorie.

Dar, cu siguranță, statul nordic, care a aderat la NATO în 2023, după decenii de nealiniere, și-a accelerat starea de pregătire de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.

În urmă cu doi ani, determinat de războiul Rusiei, guvernul finlandez a făcut un bilanț al adăposturilor sale de urgență disponibile, constatând că avea un total de 50.500 – care ar putea adăposti 4,8 milioane de oameni într-o țară de 5,6 milioane.

Ministerul de Interne din Helsinki a emis, de asemenea, noi îndrumări de criză în noiembrie, oferind cititorilor sfaturi despre cum să se pregătească pentru întreruperi lungi de curent, întreruperi de apă, întreruperi ale telecomunicațiilor, evenimente meteorologice extreme și conflicte militare.

Vor asculta oamenii?

În timp ce națiunile și-au actualizat îndrumările de protecție civilă, nu există în continuare nicio garanție cu privire la cât de multă atenție îi vor acorda indivizii.

Claudia Major, vicepreședinte senior pentru securitate transatlantică la German Marshall Fund, a declarat pentru CNN că sfaturile țărilor trebuie luate în serios. Major a subliniat necesitatea de a fi pregătit nu numai pentru o amenințare militară directă din partea Rusiei, ci și pentru ceea ce ea a numit „zona gri” între război și pace – cuprinzând niveluri mai scăzute de agresiune și război hibrid.

Cu toate acestea, ea a adăugat: „Linia fină de mers este, evident, să creștem pregătirea fără a intra în alarmism și catastrofizare. Vrem ca oamenii să fie conștienți, nu vrem să fie speriați”.

Pentru unele țări, în special pentru cele prinse în sfera de influență a Moscovei, amenințarea din partea Rusiei pare mai tangibilă. Pentru alții, este mai greu de înțeles.

Principalele puncte spre Finlanda – care a pierdut teritoriu în fața Rusiei în timpul Războiului de Iarnă din 1939-1940 – și națiunile baltice, care au fost anexate de Uniunea Sovietică între 1940 și 1991, ca țări în care amenințarea Rusiei este mai mult încorporată în ceea ce ea a numit „ADN-ul” țărilor.

„Amenințarea existențială, teama de a fi depășiți, de a dispărea de pe hartă, este foarte reală în statele baltice. Se întreabă de ce alte țări nu înțeleg”, a spus ea.

„Finlandezii, pentru toată perioada Războiului Rece, au luat apărarea în serios”, a adăugat Major. „De ce mergem cu toții în Finlanda acum și ne uităm la sistemul lor de buncăre și la stocurile lor de medicamente și la sistemul lor de rezervă? Ei au învățat din istorie; nimeni nu ne va ajuta. Trebuie să o facem singuri.”

Maiorul a numit Portugalia, Italia și Regatul Unit drept țări în care amenințarea Rusiei este mai puțin prezentă în conștiința națională. Italia, spune ea, este mai preocupată de amenințarea terorismului și instabilitatea din partea statelor fragile din apropierea graniței de sud a țării. „Este mult mai aproape de ei”, a spus ea. „Este mai mult o problemă pentru stabilitatea, prosperitatea, politica internă.”

Marea Britanie continentală, o națiune insulară, a fost invadată ultima dată de o putere străină în 1066, în timp ce multe țări din Europa de Vest au fost invadate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Aceasta înseamnă că generațiile în viață au mai puțină experiență din care să se bazeze, iar civilii săi ar putea fi mai puțin probabil să țină seama de orice sfat guvernamental.

„Întrebarea este cum schimbi ADN-ul unei țări, aceasta este întrebarea crucială”, a spus Major.

„Protejați și supraviețuiți”

Eficacitatea unor astfel de planuri de protecție civilă rămâne, de asemenea, neclară. În trecut, au fost chiar întâmpinați cu ridicol.

Timp de zeci de ani în perioada Războiului Rece , guvernul britanic a oferit informații oficiale cetățenilor săi pentru a se proteja împotriva amenințării nucleare sovietice.

Cea mai proeminentă sursă de informare publică britanică a fost cunoscută sub numele de campania „Protejați și supraviețuiți”, produsă între 1974 și 1980. Seria oferea informații despre pericolele caderilor nucleare, instrucțiuni de urmat în orele și zilele după un atac nuclear și un plan de supraviețuire.

O broșură publicată în mai 1980 a inclus sfaturi despre cum să construiți o cameră improvizată de precipitații în casa dvs., inclusiv un așa-numit refugiu interior pentru a vă proteja de praful radioactiv.

Campania a devenit subiect de critici pentru că a oferit sfaturi nerealiste și a prezentat un fals sentiment de optimism în fața anihilării nucleare. A fost multă vreme satirizată în cultura populară britanică.

Cercetătorul britanic Taras Young, autorul cărții „Războiul nuclear în Marea Britanie”, a declarat pentru CNN cum „Protect and Survive” a fost creată ca o campanie multimedia în anii 1970, dar nu a fost niciodată făcută publică până când nu a existat o probabilitate mare de război nuclear.

Cu toate acestea, după ce prim-ministrul Margaret Thatcher a venit la putere în 1979, ziarul britanic The Times a cerut guvernului să publice broșurile. „Ca urmare, a fost publicat într-un moment în care nu exista o amenințare iminentă de atac, așa că oamenii l-au privit printr-o lentilă diferită”, a spus Young. Din acest motiv, crede el, a existat mai mult o „reacție culturală” împotriva ei, adăugând că a fost chiar ridiculizat în sitcom-urile britanice populare.

Young a subliniat sfatul guvernului britanic de a vărui ferestrele pentru a ajuta la stoparea răspândirii căldurii de la o explozie nucleară ca una dintre sugestiile mai comice. Civilii au fost instruiți să „acopere ferestrele în interior cu vopsea în emulsie diluată de o culoare deschisă, astfel încât să reflecte o mare parte din fulgerul de căldură, chiar dacă explozia care va urma este să le spargă”.

În comparație, Young consideră sfaturile moderne ale Europei – inclusiv îndrumările Regatului Unit privind pregătirea pentru situații de urgență – ca fiind mai realiste și încorporează mai multe aspecte psihologice importante, cum ar fi modul de a face față traumei.

Pentru Major, necesitatea de a pregăti civilii pentru amenințările externe – în special în zona „zonei gri” – nu poate fi subliniată suficient.

„Avem tendința de a privi armata (aspectul), dar suntem teribil de vulnerabili în zona gri. Așa că trebuie să ne gândim la descurajare, apărare și reziliență. Și acest lucru implică în special o mai mare pregătire a societății.”

Ea adaugă: „Dacă societatea nu este dispusă și nu este pregătită să susțină un război așa cum îl face societatea ucraineană în acest moment, noi nu vom învinge”.