Eveniment
Diana Șoșoacă, din nou în fața procurorilor. Eurodeputata este anchetată pentru propagandă legionară
Eurodeputata Diana Șoșoacă este așteptată luni, 6 octombrie, la ora 12:00, la sediul Parchetului General, unde urmează să fie audiată în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară.
Lidera partidului S.O.S. România fusese citată și pe 23 septembrie, însă nu s-a prezentat la audieri. Procurorul general Alex Florența a cerut Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare a acesteia, într-un dosar în care Șoșoacă este suspectată de 11 infracțiuni. Printre acuzații se numără lipsirea de libertate în mod ilegal, promovarea cultului persoanelor condamnate pentru crime de război și genocid, propagandă legionară, idei antisemite și ultraj.
Într-o reacție publică, eurodeputata a catalogat demersul procurorilor drept „o tentativă de execuție politică”.
„Parchetul General cere ridicarea imunității mele din frică. Pentru că am spus adevărul și am apărat poporul român. Nu sunt vinovată de nimic, sunt vânată pentru că lupt pentru suveranitate și libertate”, a transmis Șoșoacă, acuzând „sistemul corupt” că ar încerca să o reducă la tăcere.
De-a lungul timpului, Diana Șoșoacă a fost implicată în mai multe scandaluri publice și incidente violente, atât verbale, cât și fizice.
Dosarul actual vine după o serie de controverse care au stârnit reacții puternice în spațiul public. În februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a depus un denunț la Parchetul General, acuzând-o pe Șoșoacă de promovarea cultului dictatorului Nicolae Ceaușescu, după ce aceasta afirmase în Parlamentul European că „nimeni nu l-a egalat vreodată” pe fostul lider comunist.
Anterior, în octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat după ce eurodeputata l-a elogiat public pe Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul Mișcării Legionare, într-un mesaj video postat online. Nemulțumită că judecătorii Curții Constituționale i-au respins candidatura la prezidențiale, Șoșoacă a declarat atunci: „Trăiască Legiunea și Căpitanul, omorâți de aceeași putere jidănească care acționează și acum”.
Tot anul trecut, Șoșoacă a participat la o ceremonie de comemorare la Tâncăbești, locul unde au fost executați Corneliu Zelea Codreanu și alți 13 legionari. Într-o transmisiune pe Facebook, ea a afirmat: „E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot.”
Un alt episod controversat datează din decembrie 2021, când o jurnalistă italiană a acuzat-o pe Diana Șoșoacă de sechestrare de persoană, după ce ar fi fost împiedicată să părăsească biroul eurodeputatei în timpul unui interviu tensionat.
Eveniment
Ethan Hawke revine în top cu un nou film de groază. „Black Phone 2”, lider în box-office-ul nord-american
.Filmul de groază „Black Phone 2”, cu Ethan Hawke în rol principal, a urcat direct pe primul loc în box-office-ul nord-american, după primul weekend de lansare. Producția Universal, realizată în colaborare cu studiourile Blumhouse – specializate în thrillere și horror – a avut încasări de aproximativ 26,5 milioane de dolari, potrivit datelor publicate duminică de compania Exhibitor Relations.
Continuarea filmului lansat în 2021 pare să fi fost primită bine atât de critici, cât și de public. „Este un început excelent pentru cel de-al doilea episod al unei serii horror care promite să devină o franciză de succes”, a declarat analistul David Gross, de la Franchise Entertainment Research.
Pe locul doi s-a clasat „Tron: Ares”, cel mai nou film din universul science-fiction Tron, care a adunat 11,1 milioane de dolari în a doua săptămână de proiecție. Pelicula, cu Jared Leto, Greta Lee și Evan Peters, abordează tema relației dintre oameni și tehnologie și costul pierderii controlului asupra inteligenței artificiale. Producția ar fi avut un buget uriaș, de aproximativ 180 de milioane de dolari.
Podiumul este completat de comedia „Good Fortune”, în regia lui Aziz Ansari, care a strâns 6,2 milioane de dolari. Filmul îl are în distribuție pe Keanu Reeves, în rolul unui înger păzitor nepriceput, alături de Seth Rogen și Aziz Ansari.
Pe locul patru, cu 4 milioane de dolari, se află „One Battle After Another”, un film de acțiune cu Leonardo DiCaprio, regizat de Paul Thomas Anderson, care promite să fie unul dintre titlurile favorite la următoarele premii Oscar.
În top cinci se menține și „Roofman”, o comedie dramatică inspirată dintr-o poveste reală, în care Channing Tatum joacă rolul unui hoț neobișnuit – un bărbat care jefuia restaurante McDonald’s trecând pe acoperișuri și se ascundea în pereții unui magazin de jucării.
Clasamentul celor mai urmărite zece filme din America de Nord este completat de:
6. „Truth & Treason” – 2,7 milioane de dolari
7. „Gabby’s Dollhouse: The Movie” – 1,7 milioane
8. „The Conjuring: Last Rites” – 1,6 milioane
9. „After the Hunt” – 1,56 milioane
10. „Soul on Fire” și „Demon Slayer: Infinity Castle” – la egalitate, cu câte 1,3 milioane de dolari fiecare.
Eveniment
SRI avertizează asupra unei campanii coordonate de dezinformare legate de explozia din Rahova
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a transmis, luni, că știrile false apărute în mediul online, care au ca subiect explozia dintr-un bloc situat în cartierul Rahova din Bucureşti, fac parte dintr-o „campanie de dezinformare coordonată”. Instituţia le recomandă cetăţenilor să se informeze doar din surse oficiale şi să evite distribuirea conţinutului neverificat.
„În ultimele zile, în mediul online, în special pe unele reţele sociale, circulă numeroase teorii ale conspiraţiei privind evenimentul tragic din cartierul Rahova al Capitalei. Anumite dezinformări au vizat instituţii ale statului român şi personalul acestora. Din primele date pe care le avem, există elemente conform cărora ar fi vorba de o campanie de dezinformare coordonată”, se arată într-un mesaj publicat pe pagina oficială de Facebook a SRI.
Reprezentanţii serviciului atrag atenţia asupra riscului de a distribui mesaje neverificate provenite din surse anonime sau necredibile şi subliniază importanţa verificării informaţiilor înainte de redistribuire.
Totodată, SRI consideră necesară revizuirea legislaţiei privind dezinformarea, inclusiv a cadrului penal, pentru a combate mai eficient propagarea campaniilor menite să afecteze încrederea populaţiei în instituţiile statului.
„Raportat la realităţile sociale actuale, devine şi mai evidentă necesitatea actualizării cadrului normativ, astfel încât acesta să permită combaterea eficientă a campaniilor de dezinformare care ameninţă siguranţa cetăţenilor prin diseminarea de mesaje false, radicale sau extremiste”, precizează instituţia.
Eveniment
Șoferii fără permis sau sub influența alcoolului și drogurilor nu vor mai putea primi pedepse cu suspendare
Senatul a adoptat, luni, o propunere legislativă care modifică Codul penal și completează Legea Anastasia, eliminând posibilitatea suspendării executării pedepsei în cazul uciderii din culpă comise de șoferi fără permis de conducere sau sub influența alcoolului ori a drogurilor, atunci când fapta este însoțită de refuzul recoltării probelor biologice, părăsirea locului accidentului sau alterarea urmelor acestuia.
Proiectul a fost adoptat cu 121 de voturi „pentru” și o abținere, urmând ca Camera Deputaților să fie forul decizional.
Inițiativa legislativă, semnată în principal de parlamentari PSD, are ca obiectiv, potrivit expunerii de motive, „eliminarea portițelor legislative și întărirea caracterului preventiv și sancționator al legislației penale”.
Senatorul PSD Robert Cazanciuc, inițiator al proiectului, a declarat în plen că modificarea este necesară pentru a pune capăt practicilor care permit pedepse prea blânde pentru accidente grave.
„Există un lanț de complicități pentru cei care vin cu asemenea soluții. În ultimii doi ani au fost accidente pentru care instanța a dat soluții care sfidează legea și bunul-simț. E nevoie de mai multă exigență”, a spus Cazanciuc.
El a subliniat că, de la intrarea în vigoare a Legii Anastasia, în iulie 2023, peste o sută de vieți au fost salvate, dar legea actuală lasă neacoperite situațiile privind refuzul de recoltare a probelor și părăsirea locului accidentului.
„În cazul părăsirii locului accidentului, nu vorbim de o simplă ucidere din culpă, ci de o crimă. Cineva lovește o persoană, o lasă să moară pe drum și pleacă. Nu putem permite ca o astfel de faptă să fie sancționată cu suspendarea pedepsei”, a afirmat senatorul.
Legea Anastasia, adoptată în 2023 în memoria unei fetițe ucise de un șofer fără permis, prevede deja că instanțele nu pot dispune suspendarea pedepsei pentru șoferii condamnați pentru ucidere din culpă comisă sub influența alcoolului, drogurilor sau fără permis. Noua modificare întărește aceste prevederi, adăugând circumstanțele care vor exclude complet posibilitatea suspendării.
-
Socialacum 6 zilePahare din carton pentru Crăciun, cu design festiv, de la Evamar
-
Afaceriacum 3 zilePiața Imobiliară din România: Probleme Recurente, Percepții Publice și Direcții de Profesionalizare (2024–2025)
-
Evenimentacum 4 zileEthan Hawke revine în top cu un nou film de groază. „Black Phone 2”, lider în box-office-ul nord-american
-
Editorialacum 4 zileAn negru pentru apicultori: producția de miere, zero. Stupii supraviețuiesc doar cu zahăr
-
Administrațieacum 4 zilePrimăria Constanța – PUZ-ul Delfin Park mai face un pas înainte
-
Uncategorizedacum 2 zileO nouă etapă în promovarea digitală: Perspektive Vision oferă advertoriale personalizate pe 4.200+ site-uri
-
Evenimentacum 4 zileVIDEO Donald Trump a dat lovitura: A semnat un contract uriaș pentru cea mai râvnită resursă a planetei
-
Evenimentacum 4 zileBeijingul, între creștere economică și criză de încredere: cum răspunde China presiunilor interne și externe





