Afaceri
#Oriflame, no. 1 pe TikTok România la categoria Beauty & Personal Care. Compania suedeză sărbătorește 30 de ani de activitate pe piața locală!
Oriflame România a bifat un succes digital notabil în septembrie 2025: hashtagul #Oriflame a urcat pe primul loc în topul trendurilor TikTok din categoria Beauty & Personal Care.

Un brand care știe să fie relevant în online
Rezultatul confirmă modul în care Oriflame se adaptează continuu la obiceiurile de consum moderne și la preferințele generațiilor active pe platformele sociale. Conținutul Oriflame de pe TikTok variază de la tips & tricks pentru skincare și make-up, până la trenduri virale create împreună cu comunitatea.

„Succesul pe TikTok este mai mult decât o poziție în clasament – este dovada că frumusețea și inovația pot deveni parte din conversațiile care contează astăzi. Este un moment în care comunitatea noastră online a demonstrat cum un brand se poate transforma într-un fenomen digital”, transmit reprezentanții Oriflame România.

30 de ani de Oriflame în România
Anul 2025 are însă și o semnificație aparte: Oriflame sărbătorește 30 de ani de activitate pe piața locală. De-a lungul acestor trei decenii, compania suedeză a inspirat antreprenori locali, a consolidat o comunitate de consultanți de frumusețe și a oferit produse inovatoare, inspirate din natură și susținute de știință.

Astăzi, Oriflame îmbină tradiția cu inovația digitală, confirmându-și statutul de reper în industria de frumusețe și de model de business sustenabil.
Afaceri
Piața Imobiliară din România: Probleme Recurente, Percepții Publice și Direcții de Profesionalizare (2024–2025)
Deși sectorul imobiliar rămâne un motor semnificativ pentru economie, discuția publică din 2024–2025 readuce în prim-plan teme recurente, esențiale pentru oricine dorește să cumpere sau să vândă un apartament. Acestea includ pregătirea profesională inegală a agenților, deficitul de încredere al consumatorilor, practici comerciale inconsistente și un cadru normativ încă în transformare. Cele patru categorii de probleme de mai jos sunt susținute de date și rapoarte recente, urmate de direcții concrete de îmbunătățire.
1) Profesionalism și pregătire: unde apar încă diferențe vizibile
În România, accesul în profesie a fost mult timp permis fără condiții uniforme de formare, ceea ce explică diferențe notabile de competențe. Faptul că reglementarea profesiei a fost istoric slabă apare constant în discuțiile actuale despre nevoia de licențiere și standarde minime. O propunere legislativă aflată în dezbatere prevede sancțiuni între 3.000 și 30.000 de lei pentru abaterile agenților, un semn că tema profesionalizării a trecut de la dezbaterea publică la proiect normativ concret. Pe partea de soluții de piață, există semne de maturizare prin formări specializate oferite de organizații profesionale și rețele cu acoperire națională: programe de reprezentare exclusivă, etică profesională și procese standardizate. Aceste inițiative ridică pragul minim de cunoaștere și procedură pentru practicieni. Implicație: fără standarde minime obligatorii, calitatea serviciilor rămâne eterogenă; programele voluntare ajută, dar efectul sistemic se vede abia când sunt dublate de reguli clare de acces în profesie.
2) Încredere scăzută și imagine fragilă: ce arată sondajele recente
Sondajele din 2024–2025 confirmă că încrederea în profesioniștii imobiliari este modestă, deși ușor în creștere. Un studiu bazat pe respondenți activi pe piață (Storia/OLX, mijlocul anului 2024) indică un „scor de încredere” de 2,67 din 5 pentru servicii imobiliare profesionale. Factorii care pot crește încrederea, conform Wall-Street, includ: informații clare și complete despre proprietăți (53%), abilitatea de a negocia în interesul clientului (44%) și respectarea termenelor (42%). Pe zona de iritanți, clienții menționează informațiile incomplete/contradictorii (47%), lipsa de profesionalism (37%) și presiunea de a încheia rapid tranzacția (36%). Implicație: lipsa de încredere nu vine doar din comportamente punctuale, ci și din modul în care piața comunică informația și gestionează așteptările.
3) Practici comerciale înșelătoare sau incorecte: de la percepții la măsuri corective
Cazuri mediatizate în 2023–2025 arată că autoritățile intensifică verificările acolo unde apar suspiciuni de practici incorecte în real estate. ANPC a comunicat controale tematice și sancțiuni aplicate, subliniind obligația de a pune la dispoziție documente. În paralel, pe zona normativă, Senatul a adoptat un amendament ce propune sancțiuni proporționale cu cifra de afaceri pentru utilizarea neconformă a banilor clienților — un semnal că achizițiile imobiliare sunt protejate prioritar. Implicație: chiar dacă multe dintre aceste intervenții vizează dezvoltatori, nu agenți, efectul reputațional se propagă în întreg ecosistemul. Consumatorii văd „imobiliarele” ca întreg și penalizează lipsa de transparență.
4) Cadrul legal și reglementarea profesiei: pași concreți, dar implementarea va decide efectul
După ani de dezbatere, în 2024–2025 revin pe agenda publică proiecte pentru reglementarea profesiei de agent imobiliar. Propunerea menționează definiții ale profesiei, condiții de exercitare și sancțiuni graduale. Scopul declarat este alinerea la bune practici europene și creșterea protecției consumatorilor. Implicație: reglementarea poate ridica pragul minim de calitate, dar rezultatul depinde de calibrarea cerințelor și de capacitatea de supraveghere.
Direcții de îmbunătățire — susținute de date
Pentru a îmbunătăți percepția pieței și pentru a evita problemele recurente din Piața Imobiliară din România: Probleme Recurente, Percepții Publice și Direcții de Profesionalizare (2024–2025), se impun următoarele:
- Certificare și formare continuă.
- Transparență operațională: Solicitată constant pentru informații „clare și complete” despre proprietăți, pentru absența comisioanelor ascunse și pentru o negociere în interesul clientului.
- Reprezentare exclusivă bine explicată: Clarifică loialitatea și reduce percepția de conflict de interese.
- Mecanisme de plângere și remedii accesibile.
- Comunicare proactivă și respectarea termenelor.
Concluzie
Datele din 2024–2025 sugerează o ușoară îmbunătățire a scorului de încredere, dar nivelul rămâne modest. Impactul real va depinde de coerența noilor reguli, de aplicarea consecventă a sancțiunilor și de disciplinarea operațională. Dacă aceste piese se aliniază, profesia de agent imobiliar poate trece din zona percepțiilor defensive către rolul așteptat de public: intermediar profesionist, transparent și loial interesului clientului în piața din Piața Imobiliară din România: Probleme Recurente, Percepții Publice și Direcții de Profesionalizare (2024–2025).
Afaceri
Romanian Diplomatic Institute and EPG organise conference on climate diplomacy in Central and Eastern Europe
The Romanian Diplomatic Institute and the Energy Policy Group (EPG) are organizing, on Thursday, the second edition of the event „Climate Diplomacy in Central and Eastern Europe: Regional Dialogue in Preparation for COP30” in Bucharest.
„A decade after the adoption of the Paris Agreement, the year 2025 marks a defining moment in the global effort to combat climate change. With the submission of the next cycle of nationally determined contributions (NDC 3.0) and the approach of COP30, climate diplomacy becomes essential in increasing ambition and strengthening international cooperation. For Central and Eastern Europe, this context brings both challenges and opportunities for affirmation in the global climate governance architecture,” emphasise the organizers.
The event’s agenda includes speakers, among others: Diana Buzoianu – Minister of Environment, Waters and Forests, Vlad Nistor – Director General of the Romanian Diplomatic Institute, Radu Dudau – President of EPG, Alexandru Avram – Secretary General of the Ministry of Environment, Waters and Forests, Tatiana Iosiper – Head of Service at the National Energy Regulatory Authority, and Mihaela Frasineanu – State Counselor with the Prime Minister’s Chancellery.
Afaceri
România rămâne pe muchie de cuțit: S&P reconfirmă calificativul BBB-, ultima treaptă înainte de categoria junk
Agenţia de evaluare financiară S&P indică pentru România, ca element-cheie luate în considerare în timpul revizuirii anuale a ratingului de credit pentru România, calificativul BBB-/Negative/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, dar fără căderea în categoria junk.
Într-o revizuire anuală, S&P Global Ratings analizează ratingurile de credit actuale în raport cu cele mai recente date privind performanţa ţărilor, precum şi cu orice evoluţii recente ale pieţei, relatează, sâmbătă, Profit.ro.
Profit.ro relatează că ratingurile acordate de către cele trei mari agenţii de evaluare financiară, S&P, Fitch şi Moody’s sunt indicatori foarte importanţi pentru investitori, mai ales pentru cei care împrumută statul, referitor la capacitatea statului de a susţine acum şi în viitor plata împrumuturilor pe care le ia.
Un calificativ mai bun înseamnă dobânzi mai bune, iar rămânerea în categoria recomandată pentru investitori (în care acum România este pe ultima treaptă la toate cele trei mari agenţii), este de importanţă majoră pentru statul român.
În iulie, S&P a decis să reconfirme pentru România calificativul ”-/A-3” pe termen lung şi scurt, atât în monedă străină, cât şi locală, menţinând totodată o perspectivă negativă şi după recentele măsuri fiscale asumate de Guvernul Bolojan.
Calificativul „BBB-” este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, măsurile adoptate de Guvernul Bolojan evitând însă, la acest moment, căderea în categoria junk.
Agenţia transmitea atunci că apreciază primele măsuri luate de noul Guvern – pe care le califică drept cea mai substanţială încercare a României de corecţie fiscală de la criza financiară globală din 2008 – dar vede riscul ca provocările economice şi politice să submineze agenda politică ambiţioasă a Executivului, inclusiv coeziunea coaliţiei, în timp ce strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne incertă, având în vedere inclusiv faptul că mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotaţiei.
O lună mai târziu, Fitch a menţinut ratingul României pe ultima treaptă recomandată pentru investiţii, BBB-, cu perspectivă negativă. Perspectiva negativă reflectă situaţia precară a finanţelor publice, perspectivele slabe privind creşterea economică, în timp ce incertitudinea politică s-a dimunuat odată cu instalarea noului guvern, dar polarizarea politică este ridicată.
Cel mai recent, luna trecută, Moody’s a confirmat calificativul României la „Baa3”, pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, cu perspecitivă negativă. Agenţia internaţională de evaluare fiscală spune că măsurile fiscale adoptate de guvern în iulie şi septembrie au îmbunătăţit semnificativ perspectivele fiscale ale României, însă rămân riscuri semnificative de implementare.
Decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambiţios de consolidare fiscală al Guvernului, arată agenţia.
-
Uncategorizedacum 7 zileRezultatele studiului AFSRU – HR Insights 2025
-
Socialacum 5 zilePahare din carton pentru Crăciun, cu design festiv, de la Evamar
-
Evenimentacum 7 zileFOTO Imagini șocante de la Liceul Dimitrie Bolintineanu, după explozie puternică din Sectorul 5 – elevii și profesorii au fost evacuați
-
Evenimentacum 7 zileMinistrul Sănătăţii: Au fost transferaţi către unităţile sanitare 13 pacienţi, dintre care doi copii, de 12 şi 17 ani/ Majoritarea pacienţilor transferaţi, în stare de urgenţă, critică
-
Politică localăacum 7 zileCSM îl acuză pe fostul ministru Stelian Ion că a încălcat independența judecătorilor de la Înalta Curte. Reacția sa: „Hotărârea e absurdă”
-
Evenimentacum 7 zileUPDATE: Explozie violentă într-un bloc din București
-
Evenimentacum 7 zileAvertisment înaintea întâlnirii Trump-Putin de la Budapesta: ‘Va fi o lovitura dureroasă pentru UE’
-
Evenimentacum 7 zileUn tablou de Picasso a dispărut în timpul transportului de la Madrid la Granada





