Administrație
Scumpiri în lanț în septembrie. Cât au crescut prețurile la energie electrică și la bere?
Rata anuală a inflației în luna septembrie a crescut la 9,88% aproape la fel cu cea din luna august. Însă prețurile la mărfuri și servicii au crescut simțitor. Energia electrică și alcoolul au creșteri foarte mari.
Potrivit unui raport publicat luni de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a urcat la 9,88% în luna septembrie, de la 9,85% în luna august, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%.
Scumpiri în lanț în septembrie. Cât au crescut prețurile la energie electrică și la bere?
Conform INS, „indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2025 comparativ cu luna august 2025 a fost 100,36%.
Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,5%.
Rata anuală a inflației în luna septembrie 2025 comparativ cu luna septembrie 2024 a fost 9,9%.
Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2024 – septembrie 2025) față de precedentele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) a fost 6,1%”
Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna septembrie 2025 comparativ cu august 2025 a fost 100,50%.
Rata anuală a inflației în luna septembrie 2025 comparativ cu septembrie 2024 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 8,6%.
Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2024 – septembrie 2025) față de precedentele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) determinată pe baza IAPC a fost 5,9%.
Cât au crescut prețurile?
Cele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat la mărfurile nealimentare, cu 11,09%, Cea mai amre scumpire o are energia electrică prețul acesteia majorându-se cu 69,16%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice.
De asemenea, preţurile serviciilor s-au majorat cu 10,36%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,86%.
La alimente, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în acest interval la fructele proaspete, cu 32,42%, urmate de fructe și conserve din fructe, cu 19,26%, și cacao și cafea, cu 19,23%.
Zahărul, produsele zaharoase și mierea de albine au crescut cu 12,6%.
Alte creșteri semnificative se constată și la uleiul comestibil, 10,63%, la margarină, 10,13%, la pâine, 9,40%, sau la laptele de vacă, 11,02%.
Ouăle s-au scumpit cu 9,01%, iar cafeaua, cu 17,08%.
La categoria băuturi alcoolice, prețul berii a crescut, în ultimul an, cu 7,45%, iar cel al vinului cu 6,63%.
De asemenea, o altă majorare importantă a tarifelor în septembrie se constată și la carnea de bovine, cu 9,41%.
A crescut prețul la cosmetică
În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri înregistrate în septembrie 2025 comparativ cu luna similară din 2024 s-au consemnat în cazul seviciilor de igienă și cosmetică, cu o creștere a tarifelor de 19,52%, urmate de călătoriile cu trenul, prețul biletelor CFR majorându-se cu 18,59%, identic cu cel al lunii anterioare la perioadă.
La service plătești mai mult cu 15,76% iar la poștă cu 12,45%.
Chiriile au crescut în ultimul an cu 10,11%. În același timp, asistența medicală a devenit mai scumpă cu 13,75%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 11,74%.
Alte creșteri s-au înregistrat și la energia termică, cu 13,63%, la tricotaje, cu 8,46%, detergenți, cu 8,83%, tutun și țigări, cu 7,05%.
Medicamentele și-au majorat prețurile în septembrie cu 5,56%.
Citește și: Inflaţia din România a fost de trei ori mai mare decât media din UE în luna august
În perioada septembrie 2025 – septembrie 2024, scăderi de preţ au fost înregistrate, printre altele, în cazul mărfurilor alimentare, la zahăr (-2,44%), la cartofi (-10,43%), la mălai (-0,93%). În cazul serviciilor, o scădere importantă a tarifelor a fost înregistrată la serviciile de transport aerian (-14,91%), la cele de poștă și telecomunicații (-0,59%), la abonamentul TV (-0,18%) și la serviciile telefonice (-1,33%).
Trei șocuri majore
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, în august, că inflația va forma o „cocoașă” în luna septembrie, când va fi înregistrat un vârf de 9,6 – 9,7%, iar la finalul anului va fi probabil peste 9%.
„S-a calculat care este impactul șocurilor de natura ofertei cu magnitudine amplă asupra inflației în acest an și asupra inflației CORE 2 ajustat. Per total 4 puncte procentuale. Acesta e motivul principal pentru care nici nu puteam să gândim o reducere de rată de dobândă.
De aceea am și folosit cuvântul amplă, o creștere amplă a inflației în acest an. Două puncte procentuale din liberalizarea pieței energiei electrice la 1 iulie. Uitându-ne pe indicele care a apărut astăzi, ceva mai mult, 2,2 puncte procentuale.
Citește și: Scumpiri în lanț după creșterea TVA. Inflația a crescut la aproape 10%. Prețuri mari la energie
Al doilea șoc major al TVA-ului, pe calculele noastre, asupra inflației headline, inflația IPC, 1,6 puncte procentuale și majorare de accize 0,4 puncte procentuale.
Patru puncte procentuale calculate săptămâna trecută, 4,2 – 4,3 puncte procentuale după datele pe care le avem astăzi. Și pe inflația CORE 2 ajustat impactul este major.
Trei șocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare dacă evităm efectele secundare, deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri. Aceasta e prognoza. Avem o cocoașă frumușică, ca să zic așa, și ea e chiar ceva mai mare.
Deci, în septembrie, când probabil va fi vârful, în loc de 9, probabil că va fi în jur de 9,6 – 9,7 vârful de inflație, după care urmează o absorbție treptată a acestor șocuri.
Într-adevăr, în prognoza noastră, la sfârșitul anului viitor, inflația nu numai că va intra în intervalul țintit, dar va fi chiar mai scăzută decât inflația prognozată în runda precedentă, în raportul precedent de inflație”, a explicat Mugur Isărescu, la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației din 12 august.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere la 8,8% prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, „probabil peste 9%”, de la 4,6% anterior, și anticipează că aceasta va ajunge la 3% la sfârșitul lui 2026, comparativ cu 3,4% în prognoza anterioară.
De la 1 august, România aplică o cotă standard de TVA în creștere la 21%, de la 19% anterior, și doar o singură cotă redusă, de 11%, scrie Agerpres.
Administrație
Procesul apart-hotelului Ioanei Șufană de pe Promenada Năvodari, repus pe rol
Tribunalul Constanța a stabilit un nou termen în dosarul care vizează apart-hotelul de pe Promenada Năvodari, construit de societățile administrate de Ioana Șufană. Judecata va continua pe 27 noiembrie 2026, de la ora 10.00, după ce o cerere de repunere pe rol a fost formulată în cauză.
Procesul fusese suspendat pe 28 noiembrie 2025, la cererea Primarului Orașului Năvodari, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 9139/118/2024, care viza regimul construcțiilor din Mamaia Nord. Acel dosar a fost ulterior strămutat la Curtea de Apel București, iar după închiderea sa definitivă, judecata de la Tribunalul Constanța poate fi reluată.
Litigiul, înregistrat sub numărul 5505/118/2024, a fost deschis la finele verii 2024 de prefectul județului Constanța. Acesta a acționat în instanță Primarul Orașului Năvodari, Inspectoratul Județean în Construcții, precum și firmele De Toate în Construcții SRL, IO Star Development Sun SRL și Alexio Star Development Sun SRL. Prefectul solicită anularea Certificatului de urbanism nr. 456 din 22 aprilie 2021 și a Autorizației de construire nr. 581 din 14 decembrie 2021, ambele emise de Primăria Năvodari.
Documentele atacate au permis schimbarea destinației investiției din ansamblu de locuințe colective în apart-hotel, modificarea fațadelor, recompartimentări interioare și supraetajarea imobilului cu 20%, conform Legii nr. 50/1991. În martie 2025, judecătorii Secției de Contencios administrativ și fiscal au declarat inadmisibilă cererea de anulare a certificatului de urbanism, însă litigiul continuă pe capătul privind autorizația de construire.
Potrivit datelor consultate pe 12 august 2026 pe platforma listafirme.ro, Ioana Șufană figurează în prezent ca administrator al celor trei companii, nu ca asociat majoritar, poziție pe care o deținea până în toamna anului 2024. Firmele au sediul social în Năvodari, pe strada Promenada Năvodari, nr. 93A, și activează în domeniul construcțiilor de clădiri rezidențiale și nerezidențiale.
Datele financiare pentru 2025 arată că De Toate în Construcții SRL a înregistrat un profit de 488.674 de lei și datorii de peste 16,5 milioane de lei, în timp ce Alexio Star Development Sun SRL a acumulat pierderi de 325.270 de lei și datorii de peste 31 de milioane de lei. Hotărârea Tribunalului Constanța va putea fi atacată ulterior la Curtea de Apel.
Administrație
Spitalul de Cardiologie și Oncologie din Constanța, depus pentru finanțare prin PINUS
Proiectul Spitalului de Cardiologie și Oncologie din Constanța capătă o nouă șansă după ce, în septembrie 2025, Ministerul Sănătății a retras finanțarea europeană prin PNRR. Primăria Constanța a depus dosarul pe Programul Național de Infrastructură Spitalicească Nouă (PINUS), în speranța că lucrările vor putea fi demarate.
Contractul de execuție fusese atribuit în august 2025 societății Bog’Art, împreună cu subcontractanții Igna Instal și Conrad Consinstal SRL, pentru suma de 219.585.069,29 lei. Valoarea totală estimată a investiției se ridică la 246.728.233,54 lei. Retragerea finanțării PNRR a blocat șantierul înainte ca prima lopată să fie înfiptă în pământ.
Viitoarea policlinică municipală va fi construită pe Bulevardul Aurel Vlaicu, în zona Dacia Service, pe un teren de 32.605 de metri pătrați. Clădirea va fi compusă din opt corpuri cu regimul de înălțime P+M+5E, o suprafață construită de 4.685,50 metri pătrați și una desfășurată de 22.105,79 metri pătrați.
Spitalul va acoperi o gamă largă de specialități medicale, distribuite pe șase niveluri. Parterul va găzdui farmacia, laboratorul de analize și anatomia patologică, în timp ce mezaninul va fi dedicat investigațiilor RMN, CT, PET-CT, SPECT-CT și radioterapiei, cu două buncăre, plus o zonă de terapie intensivă.
Etajele superioare vor include un ambulatoriu cu cabinete de cardiologie, oncologie, chirurgie, neurologie și alte specialități, alături de o secție de spitalizare de zi cu 29 de paturi. Etajele 2 și 3 vor asigura spitalizare continuă pentru cardiologie, oncologie medicală și chirurgie generală, cu un total de 71 de paturi.
Etajul 4 va adăposti terapia intensivă cu 12 paturi și unitatea de transfuzii sangvine, iar etajul 5 va fi rezervat blocului operator, dotat cu trei săli de operații, saloane pre și postoperatorii și o secție de sterilizare. Constanța așteaptă acum decizia autorităților privind aprobarea finanțării prin PINUS.
Administrație
Clădirea de pe Avram Iancu din Constanța devine centru sportiv, cu Răzvan Florea în spate
Un imobil de pe strada Avram Iancu nr. 17 din centrul Constanței intră într-un amplu proces de transformare. Fațadele au fost deja finalizate, iar lucrările de renovare și reabilitare termică sunt în plină desfășurare. Proiectul aparține societății Sial Com 2000 SRL, controlată de fostul înotător de performanță Răzvan Florea și soția sa, Iulia-Oana Florea.
Potrivit panoului de șantier, autorizația de construire nr. 153 a fost emisă pe 18 februarie 2025, cu un termen de execuție de doi ani de la anunțarea lucrărilor. Intervenția vizează modificarea compartimentărilor interioare, realizarea unor ferestre în învelitoare și intervenții la planșeul etajului, cu păstrarea volumului existent și a funcțiunii actuale de depozit. Beneficiarul și proiectantul general sunt Masstudio SRL, iar execuția este asigurată de Mic & Sales RL.
Dincolo de lucrările curente, documentele de urbanism indică o viziune mai ambițioasă. Sial Com 2000 SRL deține Certificatul de Urbanism nr. 298, valabil doi ani, în vederea elaborării unui Plan Urbanistic Zonal care să permită schimbarea destinației clădirii din depozit în centru sportiv integrat. Arhitectura proiectului de reconversie este asigurată de Stebingar Arhitect Studio.
Intenția de transformare a imobilului nu este nouă. Încă din mai 2020, Primăria Constanța emisese Certificatul de Urbanism nr. 1641 pentru același scop, prevăzând pe lângă schimbarea destinației și realizarea unui subsol, a unei supante, supraetajarea până la P+4 etaje și amenajarea unei terase verzi circulabile. Clădirea datează de la începutul secolului XX și a funcționat inițial ca depozit.
Reprezentanții Stebingar Arhitect Studio au explicat filosofia din spatele proiectului: „Am ales să nu demolăm, ci să transformăm. Să nu ștergem trecutul, ci să îl integrăm într-o viziune contemporană, sustenabilă și relevantă pentru orașul de astăzi. Intervenția noastră propune o reinterpretare a spațiului industrial într-un loc viu, deschis, adaptat nevoilor actuale, poate chiar un exemplu de regenerare urbană care pune accent pe eficiența energetică, reutilizare și valoare pe termen lung.”
Răzvan Florea este primul înotător român care a cucerit o medalie olimpică la masculin și a fost consilier local PSD. Pe strada Avram Iancu nr. 21, în imediata vecinătate a imobilului în renovare, funcționează deja „Atena Swim Center”, primul bazin privat de înot din Constanța, deschis de Florea în 2013.
-
Sportacum 3 zile24h Endurance Bike Race 2026: 640 de kilometri în 24 de ore la MotorPark România
-
Socialacum 5 zileContestația unei decizii administrative cere pași diferiți și respectarea termenelor legale
-
Afaceriacum 7 zileEveniment parfumat la malul mării: Oriflame lansează două noi parfumuri de nișă create în colaborare cu Givaudan Paris la Hotel Carmen International
-
Socialacum 5 zileCând trebuie să se abțină aleșii locali de la vot
-
Socialacum 5 zileIncompatibilitatea aleșilor locali se vede în funcții cumulate și obligații clare
-
Socialacum 5 zileOrdonanța de urgență și controlul Parlamentului explicate pentru cetățeni
-
Socialacum 5 zilePetițiile către administrație primesc răspuns iar întârzierea poate fi reclamată
-
Socialacum 5 zileContractul public la vedere arată cum este cheltuit banul comunității





