La trei secole după ce Petru cel Mare a ridicat prima biserică a imperiului său rus în Sankt Petersburg, noua catedrală ortodoxă din București este cea mai mare de acest gen, scrie publicația britanică The Times într-o amplă analiză despre implicațiile noului simbol al ortodoxiei românești într-o lume creștină pe care Rusia încearcă să o domine și despre reacțiile de la Moscova după inaugurarea din 26 octombrie.

În 1712, pe o insulă de la marginea Golfului Finlandei, s-a ridicat un simbol al puterii imperiale ruse: Catedrala Sfinților Petru și Pavel din Sankt Petersburg, primul monument al noii capitale create de țarul Petru cel Mare. Proiectată de un arhitect italian, biserica întruchipa spiritul noului imperiu orientat spre Europa – ortodox în esență, dar cu o aparență occidentală. Timp de aproape trei secole, aceasta a fost cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume. Până acum.

După 15 ani de lucrări, Catedrala Națională a României și-a deschis porțile pe 26 octombrie, dominând centrul politic al Bucureștiului, între Ministerul Apărării și Palatul Parlamentului. Cupola sa principală, aurită, se înalță la 127 de metri, făcând-o cea mai înaltă construcție ortodoxă de pe glob.

Analiștii citați de The Times susțin că edificiul reprezintă o afirmare a puterii soft și a moștenirii României ca națiune ortodoxă într-un moment în care Rusia își proiectează influența spirituală în regiune. Cu un cost de peste 300 de milioane de euro, în mare parte finanțat din fonduri publice, catedrala poate găzdui 5.000 de credincioși în interior și peste 23.000 pe esplanadă.

Interiorul său se mândrește cu cel mai mare iconostas din lume, un clopot uriaș cu balans liber și o vastă colecție de mozaicuri concepute pentru a schimba nuanțele în funcție de lumina zilei. Clădirea include și săli de concerte, dar și adăposturi nucleare. Popularitatea ei este uriașă, potrivit Patriarhiei Române, chiar și la o săptămână după deschidere, timpul de așteptare pentru a intra depășea cinci ore.

Deși Kremlinul și Biserica Ortodoxă Rusă nu au reacționat oficial, canalele pro-Kremlin de pe Telegram au ironizat evenimentul și au pus sub semnul întrebării „legitimitatea României ca națiune ortodoxă”. Agenția TASS a relatat că premierul Ilie Bolojan ar fi fost huiduit la ceremonie și numit „hoț” de unii participanți, interpretare considerată parte a narațiunilor de dezinformare ruse.

„Este o competiție de putere soft”, afirmă Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București.

„Tot mai multe țări nu se mai regăsesc în Biserica Rusă și în politicile Kremlinului. Această catedrală, cea mai mare și mai înaltă din lume, este un simbol clar al influenței culturale și spirituale românești în Europa de Est.”

Deschiderea are și o dimensiune geopolitică, notează publicația. Biserica Ortodoxă Rusă, cea mai mare dintre cele 17 biserici autocefale, are peste 90 de milioane de credincioși, iar cea română aproximativ 19 milioane. După invazia rusă în Ucraina, Patriarhia Moscovei, condusă de Patriarhul Kirill, a devenit un pilon al ideologiei de război a Kremlinului, prezentând conducerea lui Putin drept „un miracol al lui Dumnezeu”.

În primul rând al ceremoniei s-a aflat Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, notează publicația, subliniind valoare simbolică. În Moldova, unde 86% din populație se declară ortodoxă, coexistă două jurisdicții rivale: Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei, și Mitropolia Basarabiei, aflată sub Patriarhia Română, care sprijină integrarea europeană a țării.

După izbucnirea războiului din Ucraina, tot mai mulți clerici moldoveni au trecut de la Patriarhia Moscovei la cea Română, pe fondul propagandei ruse și al legăturilor dintre biserica rusă și partidele pro-Kremlin.

În ciuda schimbării dinamicii puterii și a tensiunilor crescânde între Biserica Ortodoxă Română și cea Rusă, Lucian Leustean, expert în creștinismul ortodox oriental și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră că deschiderea Catedralei Naționale nu are atât de mult legătură cu rivalitatea cu Moscova, cât cu afirmarea identității naționale române.

„Nu este vorba de a provoca Moscova, ci mai degrabă de a spune: uite, asta am reușit să facem. Adică, și locația este foarte interesantă. Aproape de Ministerul Apărării și, de asemenea, foarte aproape de Casa Poporului, parlamentul. Deci avem acest triunghi”, a spus Leustean.

„Parlamentul, ca în multe alte țări, nu se bucură de un nivel foarte ridicat de încredere, dar biserica și armata sunt instituțiile cele mai de încredere din țară. Cred că locația și faptul că acum este mai mare, mai înaltă decât parlamentul, cred că acesta era mesajul – că parlamentul, Casa Poporului, așa cum era cunoscută în timpul comunismului, era viitorul țării. Dar acum, fiind mai înaltă, este un simbol al faptului că religiozitatea este deasupra comunismului, este deasupra a ceea ce a fost în trecut.”

Producţia de miere la nivelul judeţului Gorj a fost zero la toate sortimentele în 2025, an descris de apicultori ca fiind unul dezastruos, un ajutor financiar fiind vital pentru crescători, care se văd nevoiţi să restrângă numărul familiilor de albine.

Potrivit vicepreşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA) Gorj, Ionuţ Pîrvan, în judeţul Gorj sunt înregistraţi cu cod de stupină, în prezent, aproximativ 900 de apicultori, însumând circa 50.000 de familii de albine.

Pentru că anii 2024 şi 2025 au fost dezastruoşi în ceea ce priveşte producţia de miere, acest lucru a determinat scăderea efectivului de familii de albine, fiind înregistrate pierderi la nivel naţional, dar şi la nivel judeţean, în Gorj efectivele scăzând cu aproximativ 30-40% de anul trecut până anul acesta.

„La fel ca şi anul 2024, 2025 a fost un an dezastruos pentru apicultorii gorjeni şi nu numai, în sensul că seceta prelungită din anul 2024 a afectat producţia de salcâm şi din 2025. De asemenea, în primăvara anului 2025 ce a scăpat secetei de anul trecut îngheţul a distrus tot mugurele floral, astfel încât la nivelul României în anul curent nu a fost producţie de miere de salcâm, zero. Ba mai mult decât atât, apicultorii care nu au făcut deplasări în pastoral au fost nevoiţi să administreze hrană stupilor, pentru a-i menţine în viaţă”, a declarat luni, pentru AGERPRES, Ionuţ Pîrvan.

O tonă de zahăr pentru supraviețuirea stupilor de albine

El a menţionat că, spre exemplu, în cazul stupinei pe care o deţine, a fost nevoit să administreze o tonă şi jumătate de zahăr pentru supravieţuirea familiilor de albine.

„Producţia la nivel judeţean anul acesta a fost zero la toate sortimentele, singurii care au reuşit să facă un cules pentru întreţinerea şi hrana albinelor sunt cei care au făcut deplasări în pastoral în judeţele limitrofe, la culesul de rapiţă şi floarea soarelui. În rest, toţi apicultorii gorjeni care au stupii ficşi, adică nu merg cu ei în pastoral, nu au produs nimic, ba mai mult decât atât, au fost nevoiţi să suplimenteze cu hrană – sirop de zahăr pentru a menţine în viaţă familiile de albine. De exemplu, la stupina mea, pe care o am amplasată la Tismana, 130 de familii de albine, am fost nevoit să administrez o tonă şi jumătate de zahăr pentru a supravieţui familiile de albine şi eventual pentru a le asigura necesarul de hrană care să le asigure trecerea iernii”, a adăugat vicepreşedintele ACA Gorj.

Demersuri la nivel național

Ionuţ Pîrvan a precizat că un sprijin pentru apicultori ar fi vital, în acest sens fiind făcute demersuri atât la nivel judeţean, cât şi la nivel naţional.

„În acest sens, ACA a făcut demersuri atât la nivel judeţean, cât şi la nivel naţional, de a sprijini sectorul apicol aflat în colaps în ultimii doi ani, urmând ca în perioada următoare să se aprobe, de fapt încă se află în Senatul României, la Comisia pentru Agricultură, o lege prin care se dispune alocarea unui sprijin de 15 euro pe familia de albine. Conform proiectului, dacă o să se aprobe, pentru că a trecut de Comisia Economică în Senat, mâine (marţi n.r.) o să se dezbată pentru a treia oară în Comisia pentru Agricultură din Senat, iar în perioada imediat următoare o să se dezbată în Comisia pentru Agricultură de la Camera Deputaţilor. Dacă o să primească aviz favorabil de la comisiile amintite, începând cu anul 2026, pe o perioada de trei ani, apicultorii care şi-au înregistrat stupii până la 31 decembrie anul în curs vor primi un ajutor în valoare de 15 euro pe familia de albine”, a adăugat acesta.

Sprijin financiar pentru apicultori

Conform sursei citate, apicultorii au primit ultima dată sprijin financiar în urmă cu trei ani.

„Acest sprijin pe familia de albină ar reprezenta un ajutor pentru asigurarea hranei pentru albine, dar şi o recunoaştere a contribuţiei albinei, pe care aceasta îl are la menţinerea biodiversităţii şi, totodată, la creşterea producţiilor agricole. Ultima dată a fost acordat sprijin în urmă cu trei ani de zile, un ajutor de 23,75 lei pe familia de albine. Nu s-a mai acordat, deşi promisiuni au existat mereu în decursul anilor de atunci, dar când să se pună în practică, se ajungea la concluzia tristă că nu mai sunt bani şi pentru apicultori. 2024 şi 2025 – doi ani consecutiv dezastruoşi, (…) probabil dacă nu se încurajează în vreun fel sectorul, apicultorii o să piardă, pentru că nemaiavând bani să susţină stupii pentru a menţine familiile de albine în viaţă, o să înceapă să-i restrângă. Din păcate, în ziua de azi este o activitate nerentabilă din punct de vedere economic şi doar pasiunea mai face ca apicultorii să menţină familiile de albine, de aceea ar fi vital un ajutor”, a mai spus vicepreşedintele ACA Gorj.

Potrivit acestuia, apicultorii nu sunt supuşi impozitării până în 75 de familii de albine, iar cei care depăşesc 75 de familii de albine la nivelul judeţului Gorj plătesc un impozit anual de un leu pe familia de albine.