Editorial
The Times: Catedrala Mântuirii Neamului, o provocare pentru Moscova și un simbol al identității românești și al rezistenței față de influența bisericii ruse
La trei secole după ce Petru cel Mare a ridicat prima biserică a imperiului său rus în Sankt Petersburg, noua catedrală ortodoxă din București este cea mai mare de acest gen, scrie publicația britanică The Times într-o amplă analiză despre implicațiile noului simbol al ortodoxiei românești într-o lume creștină pe care Rusia încearcă să o domine și despre reacțiile de la Moscova după inaugurarea din 26 octombrie.
În 1712, pe o insulă de la marginea Golfului Finlandei, s-a ridicat un simbol al puterii imperiale ruse: Catedrala Sfinților Petru și Pavel din Sankt Petersburg, primul monument al noii capitale create de țarul Petru cel Mare. Proiectată de un arhitect italian, biserica întruchipa spiritul noului imperiu orientat spre Europa – ortodox în esență, dar cu o aparență occidentală. Timp de aproape trei secole, aceasta a fost cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume. Până acum.
După 15 ani de lucrări, Catedrala Națională a României și-a deschis porțile pe 26 octombrie, dominând centrul politic al Bucureștiului, între Ministerul Apărării și Palatul Parlamentului. Cupola sa principală, aurită, se înalță la 127 de metri, făcând-o cea mai înaltă construcție ortodoxă de pe glob.
Analiștii citați de The Times susțin că edificiul reprezintă o afirmare a puterii soft și a moștenirii României ca națiune ortodoxă într-un moment în care Rusia își proiectează influența spirituală în regiune. Cu un cost de peste 300 de milioane de euro, în mare parte finanțat din fonduri publice, catedrala poate găzdui 5.000 de credincioși în interior și peste 23.000 pe esplanadă.
Interiorul său se mândrește cu cel mai mare iconostas din lume, un clopot uriaș cu balans liber și o vastă colecție de mozaicuri concepute pentru a schimba nuanțele în funcție de lumina zilei. Clădirea include și săli de concerte, dar și adăposturi nucleare. Popularitatea ei este uriașă, potrivit Patriarhiei Române, chiar și la o săptămână după deschidere, timpul de așteptare pentru a intra depășea cinci ore.
Deși Kremlinul și Biserica Ortodoxă Rusă nu au reacționat oficial, canalele pro-Kremlin de pe Telegram au ironizat evenimentul și au pus sub semnul întrebării „legitimitatea României ca națiune ortodoxă”. Agenția TASS a relatat că premierul Ilie Bolojan ar fi fost huiduit la ceremonie și numit „hoț” de unii participanți, interpretare considerată parte a narațiunilor de dezinformare ruse.
„Este o competiție de putere soft”, afirmă Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse al Universității din București.
„Tot mai multe țări nu se mai regăsesc în Biserica Rusă și în politicile Kremlinului. Această catedrală, cea mai mare și mai înaltă din lume, este un simbol clar al influenței culturale și spirituale românești în Europa de Est.”
Deschiderea are și o dimensiune geopolitică, notează publicația. Biserica Ortodoxă Rusă, cea mai mare dintre cele 17 biserici autocefale, are peste 90 de milioane de credincioși, iar cea română aproximativ 19 milioane. După invazia rusă în Ucraina, Patriarhia Moscovei, condusă de Patriarhul Kirill, a devenit un pilon al ideologiei de război a Kremlinului, prezentând conducerea lui Putin drept „un miracol al lui Dumnezeu”.
În primul rând al ceremoniei s-a aflat Maia Sandu, președintele Republicii Moldova, notează publicația, subliniind valoare simbolică. În Moldova, unde 86% din populație se declară ortodoxă, coexistă două jurisdicții rivale: Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei, și Mitropolia Basarabiei, aflată sub Patriarhia Română, care sprijină integrarea europeană a țării.
După izbucnirea războiului din Ucraina, tot mai mulți clerici moldoveni au trecut de la Patriarhia Moscovei la cea Română, pe fondul propagandei ruse și al legăturilor dintre biserica rusă și partidele pro-Kremlin.
În ciuda schimbării dinamicii puterii și a tensiunilor crescânde între Biserica Ortodoxă Română și cea Rusă, Lucian Leustean, expert în creștinismul ortodox oriental și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră că deschiderea Catedralei Naționale nu are atât de mult legătură cu rivalitatea cu Moscova, cât cu afirmarea identității naționale române.
„Nu este vorba de a provoca Moscova, ci mai degrabă de a spune: uite, asta am reușit să facem. Adică, și locația este foarte interesantă. Aproape de Ministerul Apărării și, de asemenea, foarte aproape de Casa Poporului, parlamentul. Deci avem acest triunghi”, a spus Leustean.
„Parlamentul, ca în multe alte țări, nu se bucură de un nivel foarte ridicat de încredere, dar biserica și armata sunt instituțiile cele mai de încredere din țară. Cred că locația și faptul că acum este mai mare, mai înaltă decât parlamentul, cred că acesta era mesajul – că parlamentul, Casa Poporului, așa cum era cunoscută în timpul comunismului, era viitorul țării. Dar acum, fiind mai înaltă, este un simbol al faptului că religiozitatea este deasupra comunismului, este deasupra a ceea ce a fost în trecut.”
Editorial
IRMA PREST SRL va supraetaja o vilă turistică din Eforie Nord
O vilă turistică din sudul stațiunii Eforie Nord va fi recompartimentată și extinsă pe verticală, prin adăugarea unui etaj. Investiția aparține societății IRMA PREST SRL din Techirghiol, care estimează lucrările la 272.250 de lei și a stabilit un termen de implementare de 24 de luni.
Proiectul vizează corpul C1 al unei construcții existente cu parter și un etaj. După reorganizarea interioară și supraetajare, imobilul va avea trei niveluri și 11 unități de cazare, destinate activității turistice.
Cum va fi împărțită clădirea
- La parter vor fi amenajate trei unități de cazare, o cameră tehnică și un spațiu de depozitare;
- La primul etaj vor exista patru unități de cazare, un depozit și un oficiu;
- Etajul al doilea, construit prin supraetajare, va cuprinde alte patru unități de cazare și un spațiu de depozitare.
Accesul pentru pietoni și autovehicule va fi asigurat din partea de nord a proprietății, printr-o alee. Investitorul motivează lucrările prin dorința de a folosi mai eficient clădirea, terenul și infrastructura existente și de a crește capacitatea de cazare.
Terenul se află în intravilanul orașului Eforie, în zona de sud a stațiunii Eforie Nord, cu profil turistic. Proprietatea are 217 metri pătrați, este încadrată la categoria curți-construcții și se află în zona III stabilită prin Planul Urbanistic General și Regulamentul Local de Urbanism al orașului Eforie.
La est, terenul se învecinează cu o proprietate a Consiliului Local Eforie, la sud cu imobilul deținut de SC ANCA SRL, la nord cu aleea de acces, iar la vest cu proprietatea privată a lui Toma Adi. Suprafața construită existentă este de 191 de metri pătrați, aceeași suprafață construită totală fiind prevăzută și după realizarea proiectului.
Investiția și datele firmei
Indicatorii urbanistici menționați în documentație se încadrează în limitele certificatului de urbanism nr. 105 din 8 aprilie 2024, emis de Primăria Eforie. Proiectul a fost depus la Direcția Județeană pentru Protecția Mediului Constanța.
IRMA PREST SRL a fost înființată în 1992 și are sediul în Techirghiol, pe strada Traian nr. 200. Firma desfășoară activități de servicii anexe transporturilor pe apă.
Acționariatul este împărțit între Ibănescu Anamaria, cu 60% din părți, Gabriela Drăgan, cu 20%, și Nicolae Drăgan, cu 20%. Administratorul societății este Ibănescu Anamaria.
În 2025, compania a raportat o cifră de afaceri de 197.585 de lei, față de 162.755 de lei în anul precedent. Firma a încheiat însă anul cu o pierdere netă de 37.217 lei, în creștere de la 30.999 de lei în 2024.
Totodată, datoriile totale au ajuns la 136.043 de lei în 2025, comparativ cu 17.736 de lei în 2024. Capitalurile proprii au scăzut de la 662.278 de lei la 625.061 de lei.
Editorial
Constanța atrage mai mulți români și străini, în timp ce alte destinații pierd turiști
Turismul intern a încetinit în primele opt luni din 2026, iar șapte dintre cele mai importante zece destinații din România au înregistrat mai puține sosiri ale turiștilor români. Constanța a fost principala excepție, cu creșteri importante atât la numărul de vizitatori autohtoni, cât și la gradul de ocupare a unităților de cazare.
Analiza datelor Institutului Național de Statistică vizează Constanța, București, Brașov, Cluj, Sibiu, Mureș, Prahova, Bihor, Suceava și Vâlcea. Împreună, aceste județe și centre urbane concentrează 67,8% din sosirile turistice și 71,8% din înnoptările raportate la nivel național.
Românii au scurtat vacanțele
Cea mai severă reducere a înnoptărilor turiștilor români a fost raportată în Bihor, unde indicatorul a coborât cu 19,3% față de 2025, în timp ce sosirile au scăzut cu 11,8%. Comparativ cu primele opt luni din 2024, numărul nopților petrecute de români în județ a fost cu peste 20% mai mic.
În Suceava, sosirile turiștilor români s-au diminuat cu 9,9%, iar înnoptările cu 17,7%. Vâlcea a pierdut 7,2% la sosiri și 16,1% la numărul nopților de cazare.
Scăderi au fost consemnate și în marile orașe sau zone montane. Bucureștiul a avut cu 9,2% mai puține sosiri ale românilor și cu 8,8% mai puține înnoptări față de 2025, iar Brașovul a înregistrat reduceri de 6,1%, respectiv 5,9%.
Raportat la 2024, Brașovul a pierdut aproximativ 125.000 de sosiri și 225.000 de înnoptări ale turiștilor români. În Cluj și Prahova, scăderile au fost mai moderate.
Singurele destinații din clasamentul analizat care au atras mai mulți turiști români au fost Constanța, Sibiu și Mureș. Județul Constanța a ajuns la 1,81 milioane de sosiri și 5,60 milioane de înnoptări, cu 15,5%, respectiv 16,1% peste nivelul din primele opt luni ale anului 2025. Sibiul a crescut cu 4,2% la sosiri, iar Mureșul cu 5,1%.
Străinii au susținut piața
Vizitatorii din străinătate au avut o evoluție mai bună în toate cele zece destinații analizate. Sosirile au crescut peste tot, iar înnoptările au fost mai numeroase în nouă dintre județe și orașe.
Prahova a înregistrat cel mai mare avans al sosirilor internaționale, de 25%, însoțit de o creștere de 16,9% a înnoptărilor. Constanța s-a clasat pe locul al doilea, cu un plus de 23,7% la sosiri, până la aproximativ 52.400 de turiști străini, și cu 17,3% la înnoptări.
Bucureștiul a rămas principala destinație pentru turiștii străini în cifre absolute. Capitala a primit aproximativ 719.000 de vizitatori internaționali, cu 4,6% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar numărul înnoptărilor a ajuns la 1,67 milioane, în creștere cu 5,5%.
Creșteri de două cifre ale sosirilor străine au mai fost raportate în Bihor, cu 18,8%, Mureș, cu 15,1%, Cluj, cu 12,5%, și Sibiu, cu 11,7%. Vâlcea a fost singura excepție: sosirile au crescut cu 7,4%, însă înnoptările au scăzut cu 0,9%, ceea ce indică sejururi mai scurte sau opriri de tranzit.
Mai multe locuri, ocupare mai mică
În cele zece destinații, capacitatea de cazare disponibilă a crescut cu 5,8% în primele opt luni ale anului, până la 44,39 milioane de locuri-zile. În schimb, numărul total al înnoptărilor, cumulat pentru turiștii români și străini, a avansat cu numai 2,4%.
Diferența dintre extinderea ofertei și ritmul cererii a dus la reducerea gradului de ocupare în nouă dintre cele zece destinații. În Sibiu, deși înnoptările totale au crescut, capacitatea disponibilă s-a majorat cu 12,5%, iar gradul de ocupare a coborât de la 26,1% la 24,3%. În Mureș, indicatorul a scăzut de la 32,4% la 31,3%.
Bihorul a avut cea mai mare diminuare a gradului de utilizare, de la 33,4% la 27,6%, în timp ce Suceava a coborât de la 28% la 22,6%. În București, gradul de ocupare s-a redus de la 47% la 44,6%, iar în Brașov a ajuns la 24,4%.
Constanța a fost singurul județ din grupul analizat în care gradul de ocupare s-a îmbunătățit. Pe fondul cererii estivale, indicatorul a urcat de la 47% în 2025 la 48,9% în 2026, chiar dacă numărul locurilor disponibile a crescut cu 11,7%.
Industria cere măsuri predictibile
Adrian Voican, președintele BIBI Group4Travel, consideră că piața internă dă semne de epuizare și că sprijinirea turismului românesc trebuie însoțită de măsuri legislative ferme. El a atras atenția că deschiderea de noi unități de cazare, fără o creștere comparabilă a numărului de nopți petrecute de turiști, pune presiune pe profitabilitatea operatorilor.
Reprezentanții industriei solicită un sistem predictibil de acordare a voucherelor de vacanță pentru următorii cinci ani și aplicarea efectivă a primei de incoming anunțate de guvernanți. Măsurile sunt prezentate ca soluții pentru prelungirea sejururilor și atragerea unor venituri mai mari din turismul internațional.
Potrivit lui Adrian Voican, anul 2026 ar putea depăși rezultatele din 2018 și 2019, înainte de pandemie, însă această evoluție nu elimină problemele structurale ale pieței. Extinderea capacității de cazare trebuie însoțită de o cerere suficientă pentru ca hotelurile și pensiunile să își poată menține gradul de ocupare.
Editorial
CSM Constanța întâlnește AHC Potaissa Turda marți, în Sala Sporturilor
CSM Constanța revine rapid în Liga Națională de handbal masculin după debutul victorios din Cupa României. Formația antrenată de Marius Stavrositu și Aihan Omer joacă marți, de la ora 18.00, în Sala Sporturilor, împotriva celor de la AHC Potaissa Turda, în etapa a cincea.
Constănțenii au trei victorii consecutive înaintea confruntării și urmăresc să continue seria pozitivă. Cele două echipe au câte patru puncte și ocupă poziții consecutive în clasament, CSM Constanța fiind pe locul al șaptelea, iar Potaissa Turda pe opt.
Un succes le-ar permite gazdelor să urce în prima jumătate a ierarhiei. Turda este una dintre echipele importante ale campionatului și reprezintă România în cupele europene.
Mesajul transmis de echipă
Centrul Călin Căbuț consideră că partida este una cu tradiție și spune că echipa are nevoie de sprijinul publicului, în condițiile unui program aglomerat.
„Este un derby de tradiție cu Turda, avem un moral foarte bun, pentru că venim după trei victorii consecutive, iar victoriile aduc victorii. Nu prea am avut timp să pregătim meciul, am făcut un singur antrenament după deplasarea din Cupa României, de la Vaslui. Este o situație mai dificilă, dar sperăm să ne adaptăm într-un timp atât de scurt, să facem un meci bun și să luăm cele două puncte. Ne bazăm pe suporteri, pentru că s-a văzut la fiecare meci că ne-au dat un boost de încredere”, a declarat Călin Căbuț.
Mihai Dobra a vorbit despre atmosfera îmbunătățită din lot și despre importanța unei noi victorii pentru clasament și moral.
„După trei victorii la rând, ar fi frumos să vină și a patra. Atmosfera este mult mai bună decât în startul sezonului, iar cu un suport foarte important al constănțenilor și cu un joc bun al nostru, putem obține o victorie care ne-ar ajuta și în clasament și din punct de vedere moral”, a spus handbalistul.
Directorul tehnic Aihan Omer a subliniat valoarea adversarului, dar și încrederea câștigată prin ultimele evoluții ale formației constănțene.
„Jucăm împotriva unei echipe valoroase, care este an de an pe podium, dar evoluțiile bine ne dau încrederea de care avem nevoie”, a completat Aihan Omer.
Programul etapei și clasamentul
Etapa a cincea a Ligii Naționale se desfășoară pe parcursul mai multor zile. Partida Dinamo București – CSM Vaslui, încheiată cu scorul de 31-22, s-a disputat luni.
- Miercuri: Potaissa Turda – SCM Politehnica Timișoara;
- Duminică: CSU din Suceava – CSM București, HC Buzău – U Cluj;
- Luni: Steaua București – CSO Teutonii Ghimbav.
Clasamentul este condus de Dinamo București, cu opt puncte din cinci meciuri. SCM Politehnica Timișoara are șapte puncte din patru partide, iar CSM București și CSU din Suceava au câte șase puncte. CSM Vaslui are tot șase puncte, urmată de CS Minaur Baia Mare, cu cinci puncte.
- 1. Dinamo București – 8 puncte, 5 meciuri;
- 2. SCM Politehnica Timișoara – 7 puncte, 4 meciuri;
- 3. CSM București – 6 puncte, 4 meciuri;
- 4. CSU din Suceava – 6 puncte, 4 meciuri;
- 5. CSM Vaslui – 6 puncte, 5 meciuri;
- 6. CS Minaur Baia Mare – 5 puncte, 4 meciuri;
- 7. CSM Constanța – 4 puncte, 4 meciuri;
- 8. AHC Potaissa Turda – 4 puncte, 4 meciuri;
- 9. HC Buzău – 2 puncte, 4 meciuri;
- 10. U Cluj – 2 puncte, 4 meciuri;
- 11. Steaua București – 0 puncte, 4 meciuri;
- 12. CSO Teutonii Ghimbav – 0 puncte, 4 meciuri.
-
Editorialacum 7 zileAcuzații grave la Liceul „Virgil Madgearu” din Constanța: un profesor reclamă posibile presiuni asupra unui elev minor
-
Politică localăacum 3 zileDispute în Consiliul Local Constanța după propunerea candidaturii la Capitala Europeană a Culturii 2034
-
Socialacum 2 zilePrimăria Constanța oferă sprijin lunar pentru plata bonelor. Ce condiții trebuie îndeplinite
-
Politică localăacum 4 zileVergil Chițac propune despăgubiri pentru terenul confiscat lângă Plaja Reyna
-
Politică localăacum 5 zileCosmin Hristu anunță implicare directă în dezvoltarea organizației AUR Techirghiol – Medicul Ciprian Badea, numit președinte interimar al organizației locale
-
Politică localăacum 5 zileConstanța plătește căldura anul acesta din banii pentru consolidarea falezelor și reparația canalizărilor? Felicia Ovanesian acuză Primăria că taie din investițiile esențiale
-
În Județacum 3 zileUrmărire penală redeschisă în cazul primarului Robert Șerban din Eforie
-
Administrațieacum 3 zileAvarie pe strada Cutezătorilor: RAJA oprește apa în Constanța până la ora 17:00





