Se pare că în manualul de reducere la tăcere a electoratului greu de măsurat al INSCOP, 2% a devenit noul 12%. Practic, candidații outsider sau cei cu electorat invizibil sunt transformați, prin magie statistică, în cifre fantomă.

Sondajele de opinie sunt prezentate ca busola alegerilor, dar uneori această busolă se rotește într-un vid, fără să indice nici nordul, nici realitatea. Alegerile prezidențiale din 2024 au demonstrat fără echivoc că institutele cu renume, inclusiv INSCOP, pot subestima dramatic candidații outsider și pot supraestima favoriții mainstream, transformând realitatea electorală într-o iluzie matematică frumos colorată pe hârtie.

Astăzi, aceeași poveste se repetă cu Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut sub numele de Makaveli, la Primăria Capitalei. Conform sondajelor INSCOP, scorul său oficial este de doar 2,1%, dar pattern-ul istoric și logica electorală sugerează că realitatea este mult diferită.

Privind retrospectiv, în noiembrie 2024, INSCOP a plasat pe Călin Georgescu la 5,5%, în timp ce rezultatul oficial a fost 22,94%. Diferența de aproape 17 puncte procentuale depășește cu mult marja de eroare declarată de ±2,95% și arată un pattern clar, candidatul outsider, cu electorat greu de contactat prin telefoane, este redus la o cifră fantomatică, în timp ce candidatul mainstream este supradimensionat.

Cei care contează cu adevărat, tineri, persoane fără abonament telefonic, votanți cu cartelă prepay, activi pe TikTok sau în comunități online, nu există pentru sociologi. Statistic, ei nu votează. Și totuși, în realitate, ei votează și influențează decisiv rezultatele. Această discrepanță creează ceea ce am putea numi „procentul fantomă”.

Metoda CATI presupune că telefonul sună doar la cine există pe hârtie. Dacă nu ai abonament, dacă trăiești cu cartelă prepay sau dacă participi la mobilizarea online, pentru sondaje nu exiști. Spirala tăcerii adaugă un strat suplimentar de absurd, un procent semnificativ dintre alegători nu declară cu cine votează, iar outsiderii sunt astfel subestimați sistematic.

Rezultatul este că Makaveli, în cifrele oficiale, devine fantomă electorală. În realitate însă, sprijinul său este mult mai mare, conform pattern-ului observat la Georgescu. Este o ironie subtilă, candidatul invizibil apare doar în cifrele minuscule, dar există, activ și relevant, prin mobilizarea directă și prin comunitățile digitale care nu răspund la telefonul fix.

Cine este Makaveli? Nu doar un nume, ci un fenomen, candidatul cu electorat activ și vizibil în mediul digital, care străbate TikTok, Instagram și comunitățile online cu o energie greu de cuantificat prin metode clasice de sondaj. Statisticile îl fac invizibil, dar realitatea îl menține viu. Tinerii, influencerii și comunitățile active care îl susțin sunt exact segmentul ignorat de CATI, explicând discrepanța între cifra de 2,1% și sprijinul real, mult mai consistent.

Diferențele dintre scorul oficial și cel real nu sunt doar niște cifre pe hârtie, ele afectează percepția publică, vizibilitatea mediatică și deciziile legate de finanțarea campaniei. Un scor sub 3% poate face ca o candidatură să pară „ineficientă” în ochii statisticii oficiale, chiar dacă sprijinul real este semnificativ mai mare. Aceasta nu este magie, ci consecința unor limite metodologice clare, metoda CATI, electoratul invizibil, spirala tăcerii și segmentul greu de sondat.

Pattern-ul istoric arată că fenomenul se repetă, candidatul outsider este subestimat, candidatul mainstream supraestimat, iar publicul crede că procentul mic este real. În realitate, Makaveli nu este fantomă, ci un candidat cu mobilizare reală și electorat activ, imposibil de capturat de sondajele tradiționale.

Ironia subtilă este că, în era digitală, cei care contează cu adevărat nu sunt măsurați, iar cei care sunt măsurați nu contează întotdeauna. Procentul fantomă devine astfel nu doar o cifră, ci o metaforă a limitelor metodologice și a absurdului în care pot cădea institute reputate de sondaje, când realitatea nu poate fi redusă la un număr pe hârtie.

Adevărul despre Makaveli și INSCOP nu este simplu, dar este clar, pattern-ul de eroare este sistematic. Scorul oficial nu reflectă nici pe departe sprijinul real. Realitatea bate statistica, iar cei invizibili pentru sondaje rămân totuși vizibili pentru alegători. Cifra de 2,1% devine, cu un zâmbet ironic, doar un procent fantomă, o amintire că statisticile nu pot captura întotdeauna pulsul real al cetățenilor.

Ninel PEIA

Senator al României

Chestor al Senatului