Programul de guvernare pentru anii 2026–2028, depus joi seară la Parlament de premierul desemnat Luca Niculescu, propune o extindere amplă a producției interne de energie. Executivul urmărește ca România să își acopere consumul din resurse proprii și să reducă importurile de electricitate până la sfârșitul lui 2028.

Documentul prevede punerea în funcțiune, până la finalul anului 2027, a unor capacități noi de producție cu o putere totală de 5.800 MW. Guvernul ar urma să publice lista proiectelor și să raporteze la fiecare șase luni stadiul acestora.

• 3.600 MW ar urma să provină din surse regenerabile;
• 2.200 MW sunt prevăzuți în centrale moderne pe gaze naturale, în special la Mintia și Iernut;
• până în 2028, obiectivul este acoperirea necesarului național din producție internă;
• importurile de electricitate ar urma să fie diminuate prin creșterea capacităților de producție și stocare.

Gazele din Marea Neagră

Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, este inclus printre principalele surse pentru consolidarea securității energetice. Producția este estimată să înceapă în prima jumătate a anului 2027 și să ajungă la aproximativ opt miliarde de metri cubi anual.

Gazele extrase ar urma să fie folosite cu prioritate pentru consumul intern, producția de electricitate, fabricarea îngrășămintelor și dezvoltarea industriei petrochimice. Exporturile ar fi permise doar pentru volumele care depășesc necesarul național.

Programul propune și modificarea regimului redevențelor pentru resursele naturale înainte de debutul efectiv al producției. Contractele aflate deja în vigoare ar urma să fie respectate.

Stocare, hidrocentrale și cărbune

Capacitatea de stocare a energiei ar urma să crească prin instalarea unor baterii de mari dimensiuni și prin dezvoltarea unor proiecte hidroenergetice. Ținta pentru sfârșitul lui 2026 este de aproximativ 1.500 MW, iar pentru anul 2028 ajunge la 4.500 MW.

Printre investițiile hidro menționate se află Tarnița-Lăpuștești, în județul Cluj, și Frasin-Pângărați, în zona lacului Bicaz din județul Neamț.

Grupurile pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia ar urma să rămână disponibile atât timp cât sunt necesare pentru siguranța sistemului. Retragerea centralelor pe cărbune se va face treptat, în funcție de apariția capacităților înlocuitoare și de calendarul stabilit împreună cu Comisia Europeană, care va fi verificat din șase în șase luni.

În paralel, Complexul Energetic Oltenia are programată pentru 2027 finalizarea unor parcuri fotovoltaice cu o putere cumulată de aproximativ 735 MW.

Investițiile nucleare de la Cernavodă

Retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă este inclusă în strategia energetică, proiectul având deja aprobată o finanțare de 800 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiții.

Pentru Unitățile 3 și 4, cu o putere combinată estimată la circa 1.400 MW, Guvernul își propune să pregătească finanțarea și să încheie procedurile privind ajutorul de stat la nivelul Comisiei Europene. Aceste etape sunt necesare înaintea deciziei finale de investiție.

Rețele mai rapide și termoficare

Planul de dezvoltare a rețelelor de transport al energiei electrice pentru intervalul 2026–2035 cuprinde 117 lucrări, dintre care 25 sunt proiecte noi. Sunt prevăzute și legături transfrontaliere mai puternice cu Ungaria și Bulgaria, precum și modernizarea rețelelor de distribuție.

Programul stabilește reducerea cu 30% a timpului mediu de racordare pentru noii consumatori și producători.

Pentru modernizarea termoficării urbane sunt avute în vedere 590 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare și alte 450 de milioane de euro pentru instalații de cogenerare de înaltă eficiență. Un program separat, finanțat împreună cu Banca Mondială, ar urma să dispună de 300 de milioane de euro.

În cazul Capitalei, documentul indică finalizarea transferului ELCEN către Municipiul București. Măsura ar permite administrarea integrată a producției și distribuției energiei termice de către o singură entitate.

Medici Horeca SRL, acționarul majoritar al Xenoti SRL, compania care deține Hotelul Flora din Mamaia, a acordat firmei un nou împrumut de 100.000 de euro. Banii sunt destinați achitării obligațiilor curente și susținerii planului de revenire a societății în circuitul economic normal.

Procedura insolvenței continuă la Tribunalul Constanța, care a stabilit următorul termen pentru 21 ianuarie 2027. Dosarul se află pe rolul instanței din decembrie 2016, iar insolvența a fost deschisă prin încheierea pronunțată la 9 ianuarie 2017.

Cine controlează compania

Xenoti SRL are sediul social în Mamaia. Printre asociații minoritari se numără Radu Ștefan Mazăre, fost primar al municipiului Constanța, Nicușor Daniel Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, și omul de afaceri Gabriel Sorin Strutinsky.

Acționarul majoritar este Medici Horeca SRL, societate cu sediul în București, specializată în activități de restaurante. La rândul său, Medici Horeca SRL este controlată de compania Eurofast Hotels Ltd din Cipru.

Conform Buletinului Procedurilor de Insolvență nr. 25396 din 14 octombrie 2026, finanțarea a fost acordată pentru stingerea unor obligații curente și pentru atingerea obiectivului de ieșire din insolvență. Din suma primită au fost plătite drepturi salariale, datorii către furnizori și obligații către bugetul de stat.

Planuri pentru sezonul următor

Administratorul judiciar Artemis Legal Insolvency SPRL a arătat, în raportul aferent perioadei 11 septembrie–14 octombrie 2026, că sezonul estival din acest an a avut un caracter atipic și a afectat activitatea întregului turism de pe litoral, nu doar operațiunile Xenoti SRL.

Administratorul special caută noi piețe de desfacere, inclusiv în afara țării, și pregătește negocierile pentru sezonul următor. În perioada de iarnă, compania urmărește să păstreze personalul necesar pentru întreținerea și conservarea complexului hotelier.

Potrivit raportului, sunt continuate și demersurile pentru identificarea unor resurse investiționale care să permită pregătirea și susținerea activității în sezonul viitor. În paralel, societatea încearcă să își extindă relațiile comerciale pe piața din România.

Pentru anul 2025, Xenoti SRL a raportat o cifră de afaceri de 4.016.905 lei și o pierdere de 1.856.031 de lei. Prin decizia din 9 ianuarie 2017, Tribunalul Constanța a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței și desemnarea Artemis Legal Insolvency SPRL ca administrator judiciar provizoriu.

Judecătoria Constanța a amânat procesul privind delimitarea unor terenuri din Zona Peninsulară, în care sunt implicați moștenitorii omului de afaceri Petrică Iordache și fostul senator și deputat Mircea Banias. Instanța a stabilit un nou termen pentru 23 noiembrie 2026, după ce nu a fost prezentată dovada avizării raportului de expertiză.

Expertiza are rolul de a clarifica limitele proprietăților aflate în zona disputată. Raportul, dispus de judecători, nu a putut fi valorificat la termenul recent, astfel că dosarul a fost reprogramat pentru ora 9.00.

Dosarul nr. 5654/212/2019 se află pe rolul Secției Civile a Judecătoriei Constanța din 28 februarie 2019 și are ca obiect o revendicare imobiliară. Reclamanții sunt Carmen Celestina Iordache, Renato Albert Iordache și Francesco Lorin Iordache, soția și copiii regretatului om de afaceri.

În proces sunt pârâți Municipiul Constanța, prin primar, Primarul Municipiului Constanța, Mircea Banias și soția acestuia, Ramona Virginia Banias. Fostul parlamentar a fost introdus ulterior în cauză, după ce a cumpărat un teren aflat în vecinătatea proprietății familiei Iordache.

De ce a fost inclus Banias în dosar

Acțiunea inițială a familiei Iordache nu îl viza pe Mircea Banias. Moștenitorii au urmărit clarificarea situației juridice și identificarea corectă a terenului deținut de familie, iar fostul parlamentar a devenit parte în dosar după achiziția suprafeței din Peninsula Constanței.

Familia Iordache a transmis observații și în perioada de transparență publică a documentației pentru locuința pe care Mircea Banias intenționează să o construiască. Ulterior, reclamanții au cerut să renunțe la judecata în contradictoriu cu fostul senator, urmând să continue litigiul doar cu municipalitatea.

Mircea Banias nu a fost de acord cu această renunțare, solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre care să lămurească situația terenului. Decizia Judecătoriei Constanța va putea fi contestată la Tribunalul Constanța.

Proiectul locuinței din Peninsula

Terenul pentru care a fost elaborat Planul urbanistic de detaliu are 200 de metri pătrați și se află pe strada Sulmona nr. 1, având numărul cadastral 254255. Investiția prevede construirea unei locuințe individuale cu subsol și două etaje, beneficiarii fiind Mircea Marius Banias și Ramona Banias.

Consiliul Local Constanța a aprobat PUD-ul la 26 februarie 2026. Proiectul, intitulat „Construire imobil locuință individuală, str. Sulmona, nr. 1 – investitor Banias Mircea Marius”, a primit 24 de voturi favorabile.

Documentația prevede asigurarea locurilor de parcare în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 113 din 27 aprilie 2017 și a HCL nr. 28/2018. Regulamentul prevede excepții pentru anumite construcții amplasate în zona Peninsula, delimitată de străzile stabilite prin actele administrative locale.

Comisia Zonală a Monumentelor Istorice 4 a respins, în forma prezentată, documentația pentru proiect și a solicitat completări și modificări. Investiția se află în Situl urban Zona Peninsulară Constanța, în Situl arheologic Orașul Antic Tomis și în zonele de protecție ale mai multor monumente istorice.

Avizul negativ a vizat documentația pentru „Construire locuință individuală și Organizare de șantier”, faza DTAC, cu documentația înregistrată la 6 mai 2026. Proiectant este SC MOFT ART SRL, iar arhitectul este Ștefan Adrian Odăgescu.

Procesul va continua la Judecătoria Constanța pe 23 noiembrie 2026, când instanța ar urma să verifice depunerea și avizarea raportului de expertiză privind limitele proprietăților.