Călin Georgescu, un nume devenit sinonim cu suveranismul de manual, își proiectează viziunea pentru România ca pe o utopie economică desprinsă din basmele naționaliste. „România nu produce nimic, trebuie să revenim la rădăcini și să construim o economie bazată pe produse locale”, susține candidatul Călin Georgescu cu o fervoare care poate impresiona doar pe cei dispuși să ignore realitatea. Dar ce ascunde acest idealism și, mai ales, ce consecințe ar putea avea pentru viitorul României?
Suveranismul cu față de porțelan
În spatele retoricii sale aparent bine intenționate despre „autonomie economică” și „renașterea spiritului național”, se ascunde o agendă alarmant de toxică. Cu o atitudine pro-Rusia, pro-Putin și anti-UE, Georgescu pare mai degrabă preocupat să scoată România din concertul european decât să o transforme într-o economie competitivă. Într-un discurs recent, a afirmat: „România trebuie să iasă din sclavia NATO și să-și găsească propriul drum.” Este o propoziție care, tradusă în practică, ar putea echivala cu un exod al investițiilor externe, o destabilizare a piețelor și, în cele din urmă, cu o economie aflată la cheremul unor puteri din Est.
Made in Romania: miraj sau faliment?
Planul său pentru un paradis al produselor „made in Romania” nu este decât o fantezie bine ambalată. Într-o economie globalizată, izolarea economică este un drum sigur către sărăcie. România, deși încă dependentă de importuri în multe sectoare, are o industrie agricolă, IT și auto care supraviețuiește tocmai datorită integrării în piețele europene. Dacă am urma direcția trasată de Călin Georgescu, am risca să ne întoarcem la o economie premodernă, incapabilă să răspundă nevoilor actuale.
„Trebuie să ne rupem de UE și să ne refacem suveranitatea,” afirmă Georgescu, ignorând faptul că peste 70% din exporturile României sunt către statele Uniunii Europene. Fără aceste parteneriate, industria locală ar fi condamnată la stagnare, iar românii ar simți pe pielea lor ce înseamnă inflația necontrolată și lipsa locurilor de muncă.
O economie sub dictatura extremismului
Viziunea sa economică este doar un fragment dintr-o agendă mai amplă, care îngrijorează prin tonul său extrem de radical. De la simpatiile sale legionare până la respingerea valorilor democratice occidentale, Călin Georgescu reprezintă un pericol pentru stabilitatea internă și externă a țării. Într-un eventual mandat prezidențial, România s-ar putea transforma într-o insulă izolată, condusă de o retorică periculoasă, cu o economie în colaps și un popor privat de perspective reale.
Ironia este că acest suveranist convins vorbește despre „neproducând nimic”, dar planurile sale ne-ar putea duce exact acolo: la o economie care nu produce nimic și la o societate închisă, prizonieră în propria utopie naționalistă.
