Viziunea suveranistă sau cum să negi realitatea fără să clipești
Călin Georgescu, un personaj care aspiră să devină președintele României, a reușit să transforme pandemia de COVID-19 într-o platformă politică neobișnuită. Într-o demonstrație de suveranism extrem, Georgescu insistă că virusul care a paralizat economia globală și a provocat milioane de decese „nu a existat cu adevărat.” Dincolo de ironia unei asemenea declarații, rămâne întrebarea: dacă acesta este nivelul său de înțelegere a unei crize mondiale, ce s-ar putea întâmpla cu România sub conducerea sa?
Criza sanitară, o conspirație inventată?
În retorica sa, Georgescu afirmă că pandemia a fost o „manipulare globalistă” menită să controleze popoarele. Desigur, ignoră complet rapoartele detaliate ale Organizației Mondiale a Sănătății, mărturiile medicilor și ale celor care au pierdut pe cineva drag din cauza COVID-19. Într-un discurs alunecos, acesta îmbină negarea cu un atac subtil la adresa măsurilor de protecție: „Ne-au închis în case ca pe niște sclavi.” Poate că Georgescu confundă disciplina sanitară cu „dictatura globalistă”, dar această confuzie devine periculoasă când vine vorba despre aspirațiile sale politice.
Economia în viziunea lui Georgescu: criza perpetuă
Cu o viziune ce pare desprinsă din manualul de populism, Călin Georgescu promite o economie „suverană” și „independentă de influențele străine.” Sună bine pe hârtie, dar detaliile sunt înfricoșătoare. Refuzul său de a colabora cu partenerii europeni sau de a adopta măsuri economice bazate pe realități globale ar arunca România într-o criză profundă. Într-o țară dependentă de exporturi și fonduri europene, retragerea într-un „colț suveranist” ar echivala cu un dezastru economic. Mai grav, o astfel de abordare ar putea duce la creșterea șomajului și la scăderea investițiilor externe.
Extrema dreaptă și viziunea „alternativă” pentru România
Georgescu promovează o retorică ce amintește de mișcările extremiste, cu un accent pe naționalismul exacerbat și teoria conspirației. De la negarea COVID-19 până la planuri fanteziste de „recuperare a suveranității,” fiecare declarație ridică întrebări serioase despre competențele sale. Ce viitor poate avea o țară condusă de cineva care respinge evidențele științifice și propune soluții rupte de realitate?
Președintele crizei permanente?
Dacă Georgescu ar câștiga alegerile, este greu de imaginat altceva decât o Românie izolată, în derivă economică și divizată social. Poporul ar putea deveni victima propriului lider, prins între promisiuni utopice și realități dure. Pandemia, pe care el o consideră inexistentă, ar deveni doar începutul unei noi crize – o criză a incertitudinii și a regresului. România merită mai mult decât negarea realității, chiar dacă aceasta vine împachetată în discursuri patriotarde și promisiuni de suveranitate.
