Teatrul pentru Copii și Tineret „Căluțul de Mare” din Constanța a pregătit două producții pentru săptămâna 12–18 octombrie 2026. Copiii pot vedea „Rățușca cea urâtă” și „Jocuri în ograda bunicilor”, spectacole adresate unor categorii diferite de vârstă.

• „Rățușca cea urâtă” va fi prezentată marți, 13 octombrie, miercuri, 14 octombrie, și vineri, 16 octombrie, de fiecare dată de la ora 10:00, la sediul teatrului din Constanța. Spectacolul pornește de la povestea lui H. Ch. Andersen și este recomandat copiilor cu vârste între 3 și 10 ani. Scenariul, regia și scenografia îi aparțin lui Valentin Dobrescu, iar muzica este semnată de Radu Alin Macovei Moraru.
• „Jocuri în ograda bunicilor” poate fi urmărit joi, 15 octombrie, de la ora 10:00, și duminică, 18 octombrie, de la ora 10:30, la Constanța. Producția durează aproximativ 45 de minute și se adresează copiilor cu vârste de peste 3 ani.

„Jocuri în ograda bunicilor” propune o incursiune în universul tradițional românesc. Scenariul, regia artistică și scenografia sunt realizate de Vera Stoykova, din Varna, Bulgaria, iar asistența de regie și ilustrația muzicală îi revin lui Lică Gherghilescu. Din distribuție fac parte Inga Marcu, Rovena Paraschivoi, Daniel Minciună și Grațian Prisacariu.

Reprezentații în Republica Moldova

Miercuri, 14 octombrie, „Jocuri în ograda bunicilor” va fi jucat și la Teatrul „B. P. Hasdeu” din Cahul. Sunt programate două reprezentații, la orele 10:00 și 12:30, în cadrul celei de-a III-a ediții a Festivalului TFC 2026 – „Teatru fără frontiere”, organizat sub genericul „Aripile copilăriei”.

Profesoara și diriginta Camelia-Isabela Marcu cere verificări independente după ce susține că un elev de clasa a IX-a s-ar simți marginalizat și ar fi ajuns să ia în calcul transferul la un alt liceu. În paralel, cadrul didactic contestă acuzațiile dintr-o notă administrativă emisă de directoarea Adela-Cristina Filip. Conducerea liceului și Inspectoratul Școlar Județean Constanța sunt așteptate să clarifice situația.

Situația de la Liceul Economic „Virgil Madgearu” din Constanța continuă să ridice semne de întrebare după incidentul violent din 2 octombrie 2026 și măsurile administrative adoptate ulterior. De această dată, în centrul unei sesizări adresate presei se află relația dintre conducerea unității de învățământ, un cadru didactic și un elev minor, despre care profesoara Camelia-Isabela Marcu afirmă că ar putea fi afectat de tensiunile din interiorul instituției.

Într-o informare transmisă redacției la 9 octombrie, profesoara economistă și dirigintă solicită verificarea independentă a unor posibile situații de intimidare, presiune psihologică și marginalizare a elevului. Cadrul didactic precizează că nu cere sancționarea anticipată a vreunei persoane, ci clarificarea faptelor și protejarea copilului.

Identitatea elevului minor nu va fi făcută publică, pentru a evita expunerea acestuia într-o controversă care îi implică pe adulții din comunitatea școlară.

Notă administrativă cu acuzații pe care profesoara le contestă

Potrivit informării, la 8 octombrie 2026, Camelia-Isabela Marcu a primit o notă administrativă înregistrată cu nr. 2619/02.10.2026, emisă de directoarea liceului, Adela-Cristina Filip.

Documentul ar conține acuzații privind presupuse comportamente necorespunzătoare ale profesoarei, inclusiv jigniri, ridicarea tonului, țipete, îmbrânciri și trântirea ușilor.

Cadrul didactic respinge aceste acuzații și susține că nota nu ar individualiza suficient incidentele reclamate, prin indicarea unor date concrete, a persoanelor implicate și a probelor care le-ar susține.

Profesoara cere verificarea obiectivă a faptelor și clarificarea împrejurărilor în care a fost întocmit documentul.

Până la publicarea unui punct de vedere al conducerii liceului și la examinarea documentelor relevante, acuzațiile din notă, precum și contestarea lor de către profesoară trebuie tratate ca poziții ale părților, nu ca fapte stabilite.

Un elev de clasa a IX-a, în centrul disputei

Un alt aspect semnalat de Camelia-Isabela Marcu privește menționarea unui elev minor în nota administrativă. Profesoara afirmă că i s-a cerut să nu îl scoată de la ore și să nu îl rețină în alte spații ale școlii.

Potrivit relatării sale, elevul ar fi ales din proprie inițiativă să își petreacă anumite pauze alături de ea și de elevii clasei la care este dirigintă, fie în sala de clasă, fie în curtea liceului.

Marcu respinge categoric afirmația că l-ar fi determinat pe adolescent să părăsească activitățile didactice pentru a participa la întâlniri cu ea. Ea solicită verificarea situației prin orarele școlare, documentele privind prezența la cursuri și, dacă există și pot fi consultate legal, înregistrările video relevante.

Aceste verificări ar putea lămuri dacă elevul a lipsit de la activități didactice, în ce împrejurări și dacă au existat încălcări ale regulilor școlare.

„Se simte tot mai inconfortabil în mediul școlar”

Cea mai sensibilă parte a sesizării vizează starea elevului și relațiile acestuia în comunitatea școlară.

Profesoara susține că familia adolescentului ar fi primit comunicări repetate privind relația dintre acesta și cadrul didactic. De asemenea, afirmă că elevul i-ar fi povestit că se simte tot mai inconfortabil în mediul școlar și că i-ar fi cerut sfatul în legătură cu posibilitatea transferului la un alt liceu.

Aceste relatări nu reprezintă, în sine, dovada unei situații de intimidare sau marginalizare. Ele justifică însă, dacă sunt confirmate, o evaluare atentă, confidențială și independentă, în care să fie ascultate persoanele implicate și să fie protejat interesul superior al copilului.

Profesoara solicită să se stabilească dacă au existat presiuni psihologice, comportamente de excludere sau alte conduite care ar putea afecta siguranța emoțională a elevului.

Ce obligații are școala în cazul suspiciunilor de violență psihologică?

Legislația în vigoare prevede mecanisme de prevenire și gestionare a violenței în mediul școlar, inclusiv a formelor psihologice, emoționale și sociale.

Procedura aprobată prin Ordinul ministrului educației nr. 6.235/2023 stabilește responsabilități pentru identificarea, raportarea și gestionarea cazurilor de violență asupra elevilor și personalului școlii. Ministerul Educației precizează că sesizările pot fi făcute de elevi, părinți sau cadre didactice și că identitatea persoanelor implicate trebuie protejată în condițiile procedurii aplicabile. De asemenea, sunt prevăzute măsuri de sprijin și consiliere, în funcție de situația constatată.

Sursa oficială: Ministerul Educației – Managementul cazurilor de violență.

În acest context, una dintre întrebările esențiale este dacă mecanismele interne ale liceului au fost activate și dacă situația elevului a fost evaluată de persoanele și structurile competente.

Întrebări pentru conducerea liceului și Inspectoratul Școlar

Prin informarea transmisă redacției, Camelia-Isabela Marcu solicită clarificări privind mai multe aspecte:

• Care sunt faptele concrete și probele care au stat la baza acuzațiilor din nota administrativă nr. 2619/02.10.2026?
• A fost verificată prezența elevului la ore înainte de formularea acuzațiilor privind presupusa sa scoatere de la cursuri?
• Ce comunicări au fost transmise familiei și cum a fost protejat interesul superior al copilului?
• Au fost analizate eventuale situații de intimidare, marginalizare sau presiune psihologică?
• Au fost implicate comisia pentru prevenirea și eliminarea violenței și consilierul școlar?
• Ce verificări a efectuat sau intenționează să efectueze Inspectoratul Școlar Județean Constanța?

Redacția va solicita puncte de vedere oficiale conducerii liceului și Inspectoratului Școlar Județean Constanța, precum și clarificări privind procedurile aplicate în acest caz.

Siguranța școlară nu înseamnă doar reguli și porți închise

Sesizarea vine după ce, în urma incidentului violent din 2 octombrie, conducerea liceului a anunțat măsuri restrictive privind accesul și părăsirea incintei. Aceste măsuri au generat deja întrebări privind modul în care sunt gestionate siguranța elevilor și drepturile acestora.

Camelia-Isabela Marcu susține că siguranța școlară trebuie să includă nu doar reguli administrative, ci și prevenție, supraveghere, dialog, consiliere și transparență.

Într-o instituție de învățământ, eventualele neînțelegeri dintre adulți nu ar trebui să se răsfrângă asupra elevilor. În același timp, orice acuzație privind conduita unui profesor sau a unui membru al conducerii trebuie verificată cu obiectivitate, pe baza probelor și cu respectarea dreptului tuturor părților de a-și prezenta punctul de vedere.

Miza acestei sesizări nu este stabilirea vinovăției prin intermediul presei, ci lămurirea faptelor și garantarea unui mediu școlar sigur pentru elevi. Dacă există indicii de presiune psihologică sau marginalizare, acestea trebuie investigate de instituțiile competente; dacă acuzațiile formulate împotriva profesoarei sunt susținute de probe, și ele trebuie analizate potrivit procedurilor legale.

Redacția va reveni cu răspunsurile conducerii Liceului Economic „Virgil Madgearu” și ale Inspectoratului Școlar Județean Constanța, după primirea acestora.

Procesul civil în care Dan Diaconescu solicită despăgubiri morale de un milion de lei de la instituții judiciare și polițiști a ajuns la finalul cercetării judecătorești. Tribunalul Tulcea urmează să pronunțe prima soluție pe 23 octombrie 2026.

Fostul patron al postului OTV cere ca Inspectoratul de Poliție al Județului Constanța, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța, Judecătoria Constanța și Tribunalul Constanța să fie obligate, în solidar, la plata sumei de 1.000.000 de lei.

Acțiunea vizează presupusa divulgare în presă a unor informații nepublice din dosarul penal în care Dan Diaconescu este acuzat de act sexual cu un minor. Reclamantul susține că aceste fapte i-ar fi produs un prejudiciu moral și solicită, totodată, constatarea culpei procesuale a instituțiilor chemate în judecată.

Dosarul a fost mutat la Tulcea

Cauza a fost înregistrată inițial la Tribunalul Constanța. Aproape 50 de judecători ai instanței au formulat însă cereri de abținere, iar Curtea de Apel Constanța a decis, la 4 octombrie 2025, ca dosarul să fie trimis la Tribunalul Tulcea – Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal.

La 8 octombrie 2026, Tribunalul Tulcea a declarat încheiată cercetarea judecătorească. Decizia anunțată pentru 23 octombrie va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța, indiferent de soluția pronunțată.

Separat, procesul penal continuă

Dosarul civil are legătură cu informațiile apărute în spațiul public în timpul anchetei penale în care este judecat Dan Diaconescu. Într-o cauză distinctă, Curtea de Apel Constanța a anulat, la 21 martie 2025, condamnarea de opt ani și patru luni de închisoare pronunțată de Judecătoria Constanța.

Instanța de apel a admis cererea de strămutare formulată de Dan Diaconescu și a dispus reluarea procesului de la etapa sesizării instanței cu actul de inculpare. Dosarul penal a fost trimis la Judecătoria Tulcea, fiind menținută măsura controlului judiciar, iar hotărârea de condamnare din 12 februarie 2025 a fost desființată.

În prezent, cauza penală se află pe rolul Judecătoriei Tulcea și poate ajunge la Curtea de Apel Constanța după pronunțarea unei soluții. Trimiterea în judecată marchează finalul anchetei penale, însă nu înlătură prezumția de nevinovăție.