Raluca Turcan afirmă că scăderea deficitului bugetar confirmă corectitudinea deciziilor Guvernului Bolojan, dar propune măsuri urgente pentru a nu descuraja cetățenii cu venituri suplimentare.

Reducerea deficitului bugetar a devenit un subiect central în ultimele luni, fiind analizată atât de Ministerul Finanţelor, cât și de mediul de afaceri. Deputata Raluca Turcan a făcut declaraţii clare privind acest subiect, apreciind eforturile Guvernului Bolojan pentru rezultatele obținute, dar atrăgând atenţia că oamenii nu simt încă aceste schimbări în viața de zi cu zi. Creșterea constantă a preţurilor și presiunea pe cheltuielile statului au afectat serios veniturile populaţiei. Din acest motiv, Turcan propune măsuri concrete pentru a-i sprijini pe români.

Un semnal care schimbă calculele pentru anul viitor

România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65%, cu 0,7 puncte procentuale mai mic decât se estima iniţial, potrivit datelor bugetare prezentate de Ministerul Finanţelor. Turcan consideră această scădere drept un semn bun pentru economie și explică ce ar putea însemna pentru țară și pentru cetățeni.

„un semnal clar că deciziile luate de Guvernul Bolojan au fost corecte, eficiente și responsabile”.

„Deocamdată, reducerea deficitului bugetar nu se simte în buzunare. Mai mult decât atât, creșterea constantă a prețurilor a erodat veniturile oamenilor, iar presiunea socială este tot mai mare și nu o ignoră nimeni. Însă, un deficit bugetar ţinut sub control reprezintă garanția că în anul 2026 nu vor fi majorate taxe și impozite. Dimpotrivă, așa cum am spus constant, corecţia bugetară trebuie să fie urmată de măsuri pentru stimularea economiei, pentru stimularea celor care muncesc sau vor să muncească mai mult”.

Chiar și așa, Turcan subliniază că un deficit ţinut sub control înseamnă că nu vor crește taxe și impozite în 2026. Ea adaugă că menţinerea sub ţintă de deficit bugetar reprezintă o condiţie esenţială pentru stabilitatea finanțelor publice și pentru evitarea unor noi rectificări bugetare. Corecţia bugetară, potrivit deputatei, trebuie urmată de măsuri pentru stimularea economiei și a celor care muncesc sau vor să muncească mai mult.

Propuneri care ar putea schimba regulile jocului

Deputata a venit cu două propuneri principale pentru îmbunătăţirea situaţiei fiscale. Prima se referă la contractele part-time, unde Turcan consideră că supraimpozitarea trebuie eliminată cât mai repede, pentru a reduce presiunea asupra mediului privat și a stimula piaţa muncii.

O altă măsură propusă de Turcan vizează plata CASS pentru cei care obţin venituri suplimentare pe lângă salariu. Ea consideră că nu este corect ca o persoană care plătește deja CASS ca angajat să fie obligată să plătească din nou contribuţii de sănătate pentru venituri obținute din chirii, dobânzi, dividende, drepturi de autor sau ca PFA. În plus, există situații în care persoanele respective nu beneficiază de servicii medicale de la stat, deoarece au asigurare privată.

„O altă măsură absolut necesară este majorarea la 12 salarii minime brute a plafonului pentru plata CASS, pentru persoanele care deja plătesc CASS printr-un contract de muncă. Nu este nici corect și nici stimulativ pentru oamenii care susțin economia pentru ca, după ce plătești CASS ca angajat, să fii obligat să plătești din nou contribuţii de sănătate dacă ai obţinut venituri din închirierea unui apartament, din dobânzi, dividende, drepturi de autor sau ca PFA. Culmea, poate tu nici nu beneficiezi de servicii medicale de la stat, pentru că ţi-ai făcut o asigurare de sănătate la privat”.

Totodată, Turcan propune majorarea plafonului pentru plata CASS de la echivalentul a 6 salarii minime brute la 12, subliniind efectul descurajator al plafonului actual.

„actualul plafon de 24.300 lei pe an, echivalentul a 6 salarii minime brute frânează inițiativa și creșterea economică. Trebuie să-i sprijinim pe oameni să obţină venituri mai mari, nu să-i descurajăm!”

Aceste măsuri ar putea aduce beneficii semnificative pentru angajaţii români și antreprenori, stimulând iniţiativa și reducând presiunea fiscală asupra celor cu venituri suplimentare.

Noi direcţii pentru cei care muncesc și investesc

Turcan subliniază că nu este corect să fie criticaţi cei care încearcă să corecteze dezechilibrele bugetare, fără să fie analizate cauzele reale ale situației actuale. Ea consideră că este momentul să se adopte măsuri liberale, care să sprijine pe cei care muncesc și investesc în economie. Acest lucru este esenţial pentru ca bugetul de stat să poată susţine investiţii și cheltuielile bugetare necesare dezvoltării.

Turcan vede ca prioritare eliminarea barierelor fiscale și încurajarea iniţiativei. Ea crede că sprijinirea celor care obţin venituri suplimentare este esenţială pentru o economie sănătoasă și corectă. Măsurile propuse ar putea aduce schimbări importante pentru angajaţi, antreprenori și pentru piața muncii în general. Reducerea deficitului bugetar și stimularea creșterii economice sunt obiective asumate de Guvernul Bolojan și de Comisia Europeană, care urmăresc stabilitatea pe termen lung.

Următoarele luni vor fi decisive pentru implementarea acestor propuneri. Dacă vor fi puse în practică, ar putea ușura povara fiscală pentru mulţi români și ar putea stimula economia. Turcan insistă că taxele nu ar trebui să descurajeze iniţiativa, ci să o susţină. O eventuală reducere a cheltuielilor și o politică fiscală echilibrată pot contribui la consolidarea finanţelor publice și la atingerea țintei de deficit bugetar mai mic.

Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi adoptate și ce impact vor avea asupra economiei românești. Dezbaterea pe tema fiscalităţii continuă, iar așteptările din partea celor care muncesc și investesc sunt tot mai mari.

Europarlamentarii PSD au oferit cele 10 voturi esenţiale pentru suspendarea Acordului Mercosur, în așteptarea analizei CJUE. Votul final în Parlamentul European a fost de 334 pentru sesizarea Curţii și 324 împotrivă.

Votul decisiv a venit într-un moment important pentru procesul de aprobare a acordului comercial UE-Mercosur. PSD a avut un rol cheie în oprirea temporară a acordului comercial, folosindu-se de cele 10 voturi ale europarlamentarilor săi, care au făcut diferenţa într-un scrutin extrem de echilibrat. Acest rezultat arată cât de sensibilă este tema acordului UE-Mercosur la nivel european.

Un vot care schimbă calculele din Parlamentul European

Ilmediat după vot, PSD a transmis un comunicat de presă, subliniind că europarlamentarii săi au fost decisivi pentru rezultat. Parlamentul European a aprobat trimiterea acordului cu Mercosur la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a verifica dacă acesta respectă tratatele europene.

Rezultatul votului a fost foarte strâns: 334 pentru sesizare și 324 împotrivă, diferenţa fiind dată exact de cele 10 voturi ale europarlamentarilor PSD.

„Votul europarlamentarilor PSD a înclinat decisiv decizia Parlamentului European în favoarea verificării Acordului Mercosur de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene! Decizia Parlamentului European de a solicita CJUE să analizeze dacă Acordul Mercosur respectă tratatele europene a fost adoptată cu o majoritate de 334 de voturi pentru, faţă de 324 de voturi împotrivă. Cele 10 voturi ale europarlamentarilor PSD au făcut diferenţa”, arată comunicatul PSD.

Ca urmare, procesul de ratificare a acordului este suspendat până la decizia Curţii de Justiţie.

Motivele din spatele deciziei PSD

PSD afirmă că a acţionat pentru a apăra interesele fermierilor români și ale agriculturii europene. Partidul susține că și-a respectat angajamentul public de a proteja aceste sectoare importante, având în vedere preocupările privind concurenţa cu fermierii din America Latină.

„Am votat pentru protejarea fermierilor români”, transmite clar PSD. Ei consideră că beneficiile acordului nu ar trebui să afecteze negativ agricultura românească și europeană, motiv pentru care au solicitat garanţii suplimentare pentru fermierii europeni.

Poziţia PSD este una de susținere condiționată. „Susţinem Acordul, dar cu garanţii corecte pentru fermierii români şi europeni”, se arată în comunicat. Cu alte cuvinte, acordul poate fi benefic, dar nu fără protecţii clare pentru agricultori și pentru sectorul agricol din România.

PSD subliniază că a votat pentru protejarea fermierilor români şi a sectorului agricol din România şi din Europa, așa cum a promis anterior. Urmează pași importanţi în acest proces, iar PSD va insista pentru ca acordul UE-Mercosur să nu fie contra intereselor fermierilor europeni.

Etapele următoare aduc incertitudini

După votul din Parlamentul European, procedura de adoptare a acordului Mercosur este suspendată până la decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. PSD confirmă acest lucru: „Votul exprimat astăzi în Parlamentul European va suspenda procedura de adoptare a Acordului Mercosur până la pronunţarea CJUE. PSD va continua să folosească toate canalele posibile pentru a determina ca instituţiile europene să introducă în Acord garanţii ferme şi eficiente care să asigure o competiţie egală între fermierii europeni şi cei din America Latină”.

PSD transmite că va folosi toate căile posibile pentru ca instituţiile europene să introducă în acord garanţii solide, care să asigure o concurenţă loială între fermierii europeni și cei din America Latină. Această poziţie este susținută și de alte state membre care doresc protecţii suplimentare pentru agricultura europeană.

Dacă CJUE va decide că acordul nu respectă legislația europeană, există două variante: fie se reia procesul cu modificările cerute, fie se renegociază întregul acord cu statele Mercosur. Acest lucru ar putea duce la amânarea acordului pe termen nedefinit.

Decizia finală poate schimba totul

În cazul în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene va găsi probleme, procesul de adoptare poate fi reluat sau chiar renegociat de la zero. Astfel, fermierii europeni ar putea obţine garanţii suplimentare față de forma actuală a acordului.

Aceste modificări pot aduce beneficii suplimentare pentru agricultura europeană, iar PSD și-a exprimat clar intenţia de a urmări acest obiectiv în continuare, având în vedere importanţa acordului de liber schimb pentru Uniunea Europeană.

Un acord de amploare rămâne în așteptare

Votul din Parlamentul European reprezintă un moment important pentru acordul Mercosur. Decizia de a sesiza CJUE, luată cu o majoritate foarte strânsă datorită votului PSD, a blocat temporar unul dintre cele mai mari acorduri comerciale ale Uniunii Europene.

Acum, procesul intră într-o perioadă de așteptare a deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Viitorul acordului depinde de concluziile acestei instanțe. Dacă CJUE va valida acordul, procesul de adoptare va putea fi reluat rapid.

Dacă însă Curtea va găsi neconformităţi, Uniunea Europeană va trebui să aleagă între modificări punctuale sau o renegociere completă. Între timp, PSD anunţă că va insista pentru ca orice variantă viitoare să includă protecţii clare pentru agricultura europeană și pentru fermierii români.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), semnat în 2019 după aproape două decenii de negocieri, rămâne astfel în așteptare. Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene va fi esenţială pentru viitorul acestui acord.

Europarlamentarul USR Dan Barna critică decizia Parlamentului European de a trimite acordul UE-Mercosur la Curtea de Justiţie a UE, considerând că acest pas întârzie semnificativ accesul Europei la o piață strategică și avantajează rivalii globali.

Un pas care schimbă regulile jocului pentru Europa

Parlamentul European a decis miercuri să trimită acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Mercosur la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru o analiză suplimentară, decizie care a stârnit numeroase reacţii. Trimiterea acordului cu Mercosur la Curtea de Justiţie a UE a fost un subiect dezbătut intens și de europarlamentarii români.

_

Dan Barna, europarlamentar USR, a reacționat rapid, spunând: „Prin votul de azi, Parlamentul nu a făcut decât să arate că nu înţelege mizele politice majore.” El consideră că această hotărâre întârzie intrarea în vigoare a unui acord comercial important pentru UE și pune sub semnul întrebării capacitatea Uniunii Europene de a-și asigura competitivitatea economică.

Prin acest vot, parteneriatul economic cu Mercosur, blocul format din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, se amână, deși ar fi deschis accesul la o piață uriașă pentru exportatorii europeni. Barna subliniază că acordul cu Mercosur ar fi adus beneficii clare pentru industria auto, farmaceutică și agricolă din ţările europene.

O alianţă care schimbă balanța în Parlament

Barna a remarcat o alianţă rar întâlnită la acest vot: „A fost, într-adevăr, o unire a extremelor. Am văzut voturi masive atât de la comunişti, cât şi de la extrema dreaptă. Au fost câteva voturi şi, în majoritate, sunt suficiente. Au fost, practic, zece voturi. Practic, putem spune că cele zece voturi ale PSD-ului au făcut această diferenţă. Trimiterea la Curte arată că, de fapt, Europa rămâne tributară ideii de birocraţie, ideii de ‘hai să nu luăm decizii pe mizele mari”.”

Din perspectiva lui Barna, această decizie arată că Europa rămâne blocată în birocraţie și evită să ia decizii importante atunci când contează cel mai mult. El consideră că accesul la piața Mercosur, cu sute de milioane de consumatori, ar fi reprezentat o oportunitate unică pentru exportatorii europeni.

Barna vede acordul cu Mercosur drept „Un plămân de oxigen, nu o bulă de oxigen.” pentru economia europeană, menţionând că avantajele pentru exportatorii europeni nu pot fi ignorate, chiar dacă presiunile politice interne au influenţat rezultatul votului.

De ce nu toată lumea trage în aceeași direcţie

Votul a fost extrem de strâns, iar Barna recunoaște că au existat diferențe de opinie chiar și în cadrul grupului Renew Europe, unde europarlamentarii irlandezi și francezi au susținut trimiterea la Curte. Trimiterea acordului cu Mercosur la Curtea de Justiţie a UE a evidenţiat diferențele dintre statele membre și interesele lor economice și politice.

El explică această dezbinare prin interese interne, spunând: „Exact ceea ce a făcut şi PSD în România. Pentru că aici este o discuţie distinctă şi vreau să fiu foarte clar: problemele agriculturii româneşti, problemele agriculturii europene, problemele din politica agricolă comună nu sunt nici rezolvate, nici agravate de Mercosur, a fost folosit ca o supapă de păcălire a oamenilor pe o direcţie în care s-a căzut foarte uşor pe retorica extremistă. Pentru că impactul asupra cărnii de vită, asupra cărnii de pui, vorbim de 1,6% din producţia europeană, vorbim, practic, să fie foarte clar, de două fripturi de vită pentru fiecare cetăţean european, adică impactul este foarte mic în realitate.”

Mesajele nu au ajuns la timp acolo unde contează

Barna consideră că o cauză importantă a rezultatului votului este comunicarea slabă a Comisiei Europene: „Nici comisia şi nici preşedinta CE nu au reuşit să comunice importanţa acestui acord, astfel încât scrisorile care au venit în ultimele zile, de la industrie – de la industria auto, de la industria chimică, de la industria farmaceutică, de la industria agricolă până la urmă, producătorii de brânză, de vinuri, pentru care piaţa Mercosur înseamnă o deschidere a unei pieţe uriaşe – aceste mesaje au venit târziu, au fost comunicate slab, în comparaţie cu lupta extremei drepte, a acestui suveranism antieuropean, care a fost foarte vocal şi foarte zgomotos.”

În România, Barna spune: „Asta s-a întâmplat şi în România, PSD-ul s-a urcat pe această temere a fermierilor şi a speculat actualul context, în speranţa unei victorii efemere şi foarte mici, a unor beneficii foarte mici. Pentru că problema de fond a acestui vot este că da, în unele state, valabil şi în Franţa, şi în Polonia, beneficiile interne politice sunt mult mai mici în realitate şi pentru o durată mult mai scurtă faţă de impactul pe care acest acord îl are.”

Ce se ascunde în spatele amânării acordului Mercosur

Chiar și în aceste condiţii, Dan Barna rămâne optimist și crede că, în cele din urmă, acordul UE-Mercosur va intra în vigoare. El consideră că decizia Parlamentului European, în contextul actualelor tensiuni globale, oferă avantaje pentru Donald Trump și pentru alte puteri economice rivale Uniunii Europene.

Totuși, Barna avertizează: „Dar această întârziere, de câteva luni cel puţin, nu aduce niciun beneficiu şi ţine în continuare economia europeană încătuşată şi fără posibilitatea de a se dezvolta pe această piaţă.”

Votul Parlamentului European arată cât de greu este să găsești echilibrul între oportunităţile economice și presiunile politice interne. Chiar dacă acordul are șanse să fie pus în aplicare, drumul său va fi mai lung și mai complicat, iar viitorul buget al UE ar putea fi influenţat de această întârziere.