Fondatorul UDMR și fost parlamentar Istvân Antal a încetat din viaţă la 77 de ani, după o perioadă îndelungată de boală. Anunţul a fost făcut de fiul său, senatorul Lorand Antal.

O pagină importantă din politica românească se încheie odată cu dispariția lui Istvân Antal. Numele său a fost legat de UDMR și de activitatea parlamentară timp de decenii. Vestea trecerii sale în neființă aduce un moment de reflecţie atât pentru comunitatea pe care a reprezentat-o, cât și pentru scena politică din România. Lideri ai comunităţii maghiare și membri ai Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) au transmis mesaje de condoleanţe, subliniind rolul său esenţial în reprezentarea minorităţii maghiare în Parlamentul României.

O carieră care a schimbat parcursul unui partid

lstvân Antal nu a fost doar un parlamentar. S-a implicat în politică încă de la începuturile UDMR, fiind recunoscut ca unul dintre fondatorii formaţiunii. Acest rol i-a asigurat un loc aparte în istoria reprezentării maghiarilor din România și în consolidarea drepturilor minorităţilor naţionale.

De-a lungul carierei, a fost ales de șase ori deputat în Parlamentul României, acumulând experienţă în domeniul legislativ. Aproape douăzeci de ani de activitate legislativă, cu implicare constantă, i-au adus încrederea alegătorilor și respectul colegilor. În timpul mandatelor sale, a susținut inițiative legislative dedicate protejării identităţii culturale și lingvistice, fiind mereu preocupat de dialogul interetnic.

În toţi acești ani, Antal a fost un lider important în cadrul UDMR, având o influență majoră în dezvoltarea organizaţiei. Rolul său de mentor a fost recunoscut atât de tinerii politicieni, cât și de cei cu experienţă. A contribuit la definirea politicilor partidului și la stabilirea unor direcţii clare pentru viitorul comunităţii maghiare din România, implicându-se activ în promovarea valorilor democratice și a dialogului cu instituțiile statului.

Activitatea sa parlamentară a inclus numeroase iniţiative legislative, susținerea drepturilor minorităţilor și implicarea activă în dialogul cu instituțiile statului. În fiecare mandat, a adus în atenţie problemele comunității maghiare, fără a ignora contextul naţional. De asemenea, Antal a fost un susținător al cooperării cu alte formaţiuni politice pentru asigurarea stabilităţii legislative.

Un anunţ care a emoţionat scena politică

Vestea dispariţiei sale a fost anunțată public de fiul său, Lorand Antal, senator UDMR. Acesta a transmis un mesaj emoţionant, subliniind drumul greu parcurs de tatăl său și recunoștința pentru sprijinul familiei. Comunitatea maghiară a resimţit profund această pierdere, iar reacţiile de compasiune nu au întârziat să apară din partea colegilor de partid și a altor lideri politici.

„O călătorie lungă și dificilă s-a încheiat astăzi. Majoritatea familiei este sus și te așteaptă! Vă mulțumesc pentru tot, vă iubesc!”

Mesajul a fost preluat rapid în mediul public și a generat reacţii de compasiune din partea colegilor de partid, dar și a altor lideri politici. Mulţi și-au exprimat aprecierea pentru activitatea și dedicarea lui Istvân Antal, subliniind impactul pe care l-a avut în politică. Printre cei care și-au exprimat regretul se numără și foști parlamentari și lideri ai comunităţii din județul Harghita.

Ecoul pierderii resimţit în familie și comunitate

Plecarea lui Istvân Antal a lăsat un gol adânc în familie, dar și în rândul celor care au lucrat cu el. Pentru Lorand Antal și ceilalți membri ai familiei, momentul este unul de mare durere, dar și de mândrie pentru moștenirea lăsată în urmă. Comunitatea maghiară pe care a reprezentat-o simte la rândul ei această pierdere, iar mesajele de condoleanţe au venit din toate colţurile ţării.

Urmele lăsate în istoria UDMR

Moștenirea lui Istvân Antal rămâne vie prin activitatea sa parlamentară și prin implicarea în dezvoltarea UDMR. Cele șase mandate obţinute sunt dovada unei cariere solide, construite pe încredere și perseverenţă. A participat la definirea identităţii politice a UDMR și la promovarea reprezentării corecte a comunităţii maghiare la nivel naţional.

Fiind printre fondatorii UDMR, a avut un rol esenţial în organizarea și consolidarea partidului. A contribuit la stabilirea unor direcţii clare pentru reprezentarea intereselor maghiarilor din România. Potrivit site-ului stiripesurse.ro, Istvân Antal a fost considerat „unul dintre cei mai importanți lideri ai UDMR”. Această recunoaștere vine după ani de muncă și dedicare, reflectând aprecierea de care s-a bucurat în rândul colegilor și al comunității.

Activitatea sa va fi analizată și în viitor, atât de istorici, cât și de cei care vor continua să construiască pe baza muncii sale. Experiența și devotamentul lui rămân un reper pentru cei care vin din urmă, iar valorile promovate de Istvân Antal vor rămâne fundamentale pentru următoarele generaţii de lideri politici ai UDMR.

Un drum nou pentru cei rămași

Plecarea lui Istvân Antal înseamnă încheierea unei etape pentru UDMR și pentru comunitatea maghiară. Cei care au lucrat alături de el pierd un mentor și un coleg cu experienţă. Viitorul partidului va fi construit pe temelia pusă de generaţia lui Antal, iar absența unor astfel de lideri va fi resimţită atât la nivel local, cât și naţional.

Moștenirea sa politică rămâne un reper pentru toţi cei care cred în dialog, reprezentare corectă și protejarea identității minorităţilor. Pentru comunitatea din județul Harghita și pentru întreaga Uniune Democrată Maghiară din România, Istvân Antal va rămâne simbolul perseverenței și al implicării civice. După o „călătorie lungă și dificilă”, așa cum a spus fiul său, și-a găsit liniștea, lăsând în urmă o carieră dedicată serviciului public și consolidării valorilor democratice.

Sursa: <a href=”https://ziarulamprenta.ro/stirile-zilei/a-murit-istvan-antal-fost-deputat-udmr-a-avut-6-mandate-in-parlamentul-romaniei-o-calatorie-lunga-si-dificila-s-a-ir </a>

Primul grup de lucru pentru repartizarea impozitelor către autorităţile locale s-a întrunit la Palatul Victoria. Există susţinere pentru ca impozitul pe venit să rămână la bugetele locale, dar se discută și despre echilibrul bugetar naţional.

Astăzi, la sediul Guvernului, a avut loc prima ședință a Grupului de lucru la nivelul coaliției de guvernare pentru stabilirea sistemului de defalcare și de echilibrare a impozitului pe venit și a taxei pe valoarea adăugată alocate autorităţilor administraţiei publice locale. La discuţii a participat și prim-ministrul Ilie Bolojan.

Negocierile privind modul în care vor fi împărţiţi banii publici ai primăriilor au început oficial miercuri, la Palatul Victoria, cu scopul de a stabili cum vor fi distribuite impozitele între stat și administraţiile locale în următorii ani. Ministerul Finanţelor are rol esenţial în centralizarea punctelor de vedere și analiza nivelurilor de repartizare a fondurilor, având în vedere impactul asupra bugetului de stat și a bugetului local.

Discuţii intense la masa negocierilor

Ședinţa de debut a grupului de lucru format la nivelul coaliţiei de guvernare a dat startul unui proces important pentru împărțirea veniturilor fiscale. Coordonat de vicepremierul Tânczos Barna, grupul analizează modul actual de împărțire a impozitului pe venit și a taxei pe valoarea adăugată, pentru a identifica soluţii eficiente pentru administraţia publică locală.

Au participat reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, membri ai partidelor din coaliţie și reprezentanţi din toate nivelurile administrative: judete, municipii, orașe și comune. Discuţiile au vizat identificarea nevoilor reale de finanțare la nivel local și opiniile privind cotele de împărțire a impozitelor către autorităţile locale, dar și modul în care sistemul actual de echilibrare finanţat din TVA către autorităţile locale poate fi optimizat.

Misiunea Grupului de lucru este de a analiza nivelurile de repartizare a impozitelor către autorităţile administraţiei publice locale, oportunitatea eventualelor modificări, modul de aplicare și impactul acestora, în vederea fundamentării deciziilor guvernamentale privind elaborarea bugetului de stat pentru anul 2026.

Impozitul pe venit schimbă regulile jocului

Prima reuniune a avut ca obiectiv centralizarea punctelor de vedere de la nivelul formațiunilor politice privind necesarul de finanţare la nivel local și cotele de repartizare a impozitului pe venit și a taxei pe valoarea adăugată. În urma discuțiilor, s-a conturat o susținere pentru păstrarea integrală a impozitului pe venit ca sursă de finanțare a administraţiei publice locale, fiind, în același timp, reiterată nevoia de echilibru în ceea ce privește reducerea treptată a presiunii asupra bugetului național a sistemului de echilibrare din taxa pe valoarea adăugată.

Ministerul Finanţelor va realiza simulări financiare pe baza mai multor scenarii de împărţire a impozitelor către autorităţile administraţiei publice locale. Aceste analize vor sta la baza dialogului cu structurile asociative ale autorităţilor locale, pentru a găsi soluţii care să răspundă atât nevoilor comunităţilor, cât și cerințelor de consolidare bugetară și reducerea deficitului bugetar.

Planuri de viitor pentru bugetul local

Obiectivul Guvernului este construirea unui buget echilibrat, care să susțină dezvoltarea comunităţilor locale, în paralel cu consolidarea fiscal-bugetară și continuarea eforturilor de reducere a deficitului bugetar.

Grupul de lucru are ca termen să ofere recomandări pentru bugetul de stat din 2026. Membrii săi vor analiza nivelurile de împărțire, oportunitatea modificărilor, modul de aplicare și impactul asupra administraţiilor locale și a bugetului naţional. Accentul se pune pe identificarea celor mai bune măsuri fiscale care să asigure o repartizare corectă a resurselor.

Acest proces de consultare și analiză va continua în perioada următoare, urmând ca rezultatele să fie discutate cu reprezentanţii autorităţilor locale și să fie incluse în propunerile pentru bugetul viitor.

Ce urmează pentru primării și consilii

Primele semnale de la Palatul Victoria arată că există dorinţa clară de a oferi stabilitate financiară autorităţilor locale, fără a pierde din vedere responsabilitatea faţă de bugetul naţional. Pentru mulți primari, această susţinere pentru păstrarea impozitului pe venit la nivel local ar putea însemna resurse suplimentare pentru proiecte și servicii publice, facilitând astfel o mai bună gestionare a taxelor și impozitelor la nivel local.

Totuși, rezultatele simulărilor realizate de Ministerul Finanţelor vor fi decisive pentru forma finală a împărțirii. Aceste analize vor arăta cum va fi afectat bugetul naţional de o posibilă creștere a sumelor alocate local, dar și dacă sunt necesare ajustări suplimentare pentru păstrarea echilibrului fiscal și pentru respectarea obligaţiilor fiscale la nivel naţional.

Procesul este abia la început, iar următoarele luni vor fi esenţiale pentru conturarea unui sistem de finanțare care să răspundă atât nevoilor locale, cât și cerinţelor macroeconomice. Negocierile și consultările vor continua, cu impact direct asupra modului în care vor fi gestionate resursele publice în următorii ani, atât la nivelul administraţiilor locale, cât și la nivelul bugetului de stat.

Deciziile finale vor influența nu doar bugetele locale, ci și relația dintre autorităţile centrale și cele locale. Rămâne de văzut dacă echilibrul dorit va fi atins și dacă soluţiile propuse vor fi suficiente pentru a susţine dezvoltarea comunităţilor pe termen lung.

Sursa: :

Sondajul INSCOP arată că AUR se află pe primul loc, urmat de PSD cu 18,2 la sută și PNL cu 13,5 la sută. USR obţine 11,7 la sută. Evoluţiile lunare indică o consolidare pentru AUR, în timp ce principalele partide de opoziţie au scăderi ușoare.

Un nou lider se conturează în preferinţele românilor

Cel mai recent sondaj INSCOP Research, prezentat de Observator, oferă o imagine clară asupra modului în care românii își aleg favoriţii înainte de alegerile parlamentare. AUR se detașează cu un scor ridicat, consolidându-și poziția în fruntea clasamentului politic.

Datele arată că 40,9% dintre respondenţi ar vota pentru Alianţa pentru Unirea Românilor, ceea ce plasează partidul cu mult înaintea celorlalţi competitori. Intenţie de vot ridicată pentru AUR evidenţiază schimbarea preferințelor electoratului român. Diferenţa față de următoarele partide este semnificativă, iar acest lucru îi oferă AUR un avantaj clar în acest moment.

Pe locul al doilea se află Partidul Social Democrat, cu 18,2%. Urmează Partidul Naţional Liberal, cu 13,5%. Uniunea Salvaţi România ajunge la 11,7%, completând astfel tabloul principalelor forțe politice din acest sondaj INSCOP. Aceste rezultate reflectă o evoluţie a influențelor politice în România, cu efecte directe asupra strategiilor partidelor pentru alegerile parlamentare.

Schimbări care se văd de la o lună la alta

O parte importantă a sondajului INSCOP este modul în care procentele s-au modificat în ultimele luni. Pentru AUR, se observă o creștere constantă, ceea ce arată că partidul și-a consolidat poziţia de lider în preferințele românilor.

În noiembrie, AUR era la 38%, iar în octombrie la 40%. În septembrie, procentul era de 40,8%, iar în iunie 40,5%. Acest parcurs arată că AUR a reușit să menţină și să crească treptat susținerea electoratului pe tot parcursul anului, inclusiv în rândul alegătorilor care de obicei susțin partide de opoziție.

În același timp, PSD a scăzut de la 19,5% în noiembrie la 18,2% acum. PNL a coborât de la 14,6% la 13,5%. USR rămâne aproape de același nivel, cu o mică scădere de la 12,3% la 11,7%. Aceste modificări, deși nu sunt majore, pot influența modul în care partidele își gândesc strategiile pentru perioada următoare, în special în contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare.

Privind înapoi la cifrele din anii trecuţi

Analizând datele din mai 2025, AUR avea 38,1%, PSD 17,4% şi PNL 16%. De atunci, AUR a crescut treptat, în timp ce PNL a pierdut din susţinere. PSD a avut o evoluție oscilantă, dar rămâne pe locul al doilea, potrivit datelor centralizate de INSCOP Research.

Detalii mai puţin vizibile despre alte formaţiuni

Pe lângă partidele mari, sondajul INSCOP arată și scorurile formațiunilor mai mici și ale candidaţilor independenți. Chiar dacă nu ating praguri ridicate, aceste rezultate întregesc imaginea politică actuală și sugerează o anumită mobilitate în rândul alegătorilor.

Uniunea Democrată Maghiară din România este cotată cu 4,9%, o ușoară creștere faţă de luna trecută. Partidul SENS se află la 3,4%, iar Partidul Oamenilor, Muncii și Antreprenoriatului (POT) a scăzut la 1,5%, după ce în noiembrie avea 3,1%.

SOS România a crescut la 2,8% de la 1,7% în noiembrie. Doar 1,1% dintre respondenţi ar vota cu un alt partid, în scădere faţă de 1,8% luna anterioară. Pentru candidaţii independenţi, intenţia de vot a ajuns la 2%, faţă de 1% în noiembrie. Aceste cifre arată că și partidele mici sau candidaţii independenţi pot avea un rol în modificarea echilibrului politic.

Ce urmează și cum se pot schimba lucrurile

Sondajele de opinie precum cel realizat de INSCOP Research și prezentat de Observator arată o imagine de moment a preferințelor electorale. Aceste date sunt importante pentru a înțelege atmosfera politică, dar nu pot prezice cu exactitate rezultatul final al alegerilor parlamentare.

În contextul alegerilor parlamentare care se apropie, cifrele prezentate vor fi analizate atent de partide și de analiști. Liderii politici își vor adapta strategiile și mesajele în funcţie de aceste rezultate, încercând să atragă cât mai mulți alegători, inclusiv din rândul celor indeciși sau care au susținut anterior alte formaţiuni.

În articolul original a fost menţionată și o știre despre activitatea premierului, care precizează:

Premierul llie Bolojan, așteptat la Constanţa. Va avea întâlniri cu primarii PNL

Privind evoluţia procentelor, AUR pare să-și consolideze poziţia de lider, iar PSD și PNL înregistrează scăderi moderate. USR rămâne aproape constant. Următoarele sondaje vor arăta dacă aceste tendințe se mențin sau dacă vor apărea schimbări importante înainte de alegeri. Este de așteptat ca percepția românilor privind principalele partide să continue să evolueze pe măsură ce campania electorală avansează.

Sursa: ziarulamţ