Delegația României a încheiat Campionatul Mondial de Ju-Jitsu 2026 de la Abu Dhabi cu un bilanț excepțional: 43 de medalii, dintre care 15 de aur, 15 de argint și 13 de bronz. Competiția s-a desfășurat între 1 și 9 august la Mubadala Arena și a reunit peste 1.500 de sportivi din întreaga lume.

România a participat cu 42 de sportivi legitimați la nouă cluburi, dintre care 36 au concurat la Campionatul Mondial propriu-zis, iar șase la JJIF World Cup U14. Delegația a inclus sportivi și antrenori de la CS Marina Constanța, printre care Dan Ungureanu și Laurențiu Avram, alături de reprezentanți ai cluburilor CS Dinamo București, ACS Invictus, ACS Shi Tei Do Ko și ACS Budo Seishin.

La categoria Masters, România a obținut cinci medalii. Ionuț Costin Dobre a cucerit titlul mondial la Masters 2 Fighting (-77 kg), iar Radu Cătălin Carabelea, Bogdan Nicolae Mazilu și Remus Corbei au urcat pe locul secund. La JJIF World Cup U14, tinerii sportivi au adus trei medalii de aur și una de bronz, România clasându-se pe primul loc în ierarhia Fighting și pe locul trei în clasamentul general pe națiuni.

Cea mai bogată recoltă a venit de la Campionatul Mondial Youth și Adults: 33 de medalii, distribuite egal între aur, argint și bronz, în probele de Fighting System, Jiu-Jitsu Gi, Jiu-Jitsu No-Gi, Duo și Show. La seniori, Adrian Alexandru a obținut bronzul la Fighting -77 kg, iar Ștefan Avram și Mihai Nicușor Antonio Velicicu s-au clasat în Top 8 mondial.

România a urcat pe podium la toate categoriile de vârstă și a câștigat trofeul Best Fighting Team – Youth, locul I în clasamentul general U18 și locul III la U16. Aceste rezultate confirmă dezvoltarea echilibrată a ju-jitsu-ului românesc la nivel de club și lot național. Trei arbitri români — Ioana Peiculeasa, Răzvan Iacob și Ioana Grosu — au oficiat în cadrul competiției, semn al recunoașterii internaționale a arbitrajului românesc.

Petre Bulmagă, președintele Federației Române de Arte Marțiale, a subliniat că performanțele de la Abu Dhabi sunt meritul întregii echipe: „Rezultatele obținute de sportivii noștri la toate categoriile de vârstă, precum și clasamentele și trofeele obținute în competiția pe națiuni sunt meritul unei întregi echipe: sportivi, antrenori, cluburi și colaboratori. Aceste performanțe ne motivează să continuăm investiția în dezvoltarea Ju-Jitsu-ului românesc și în susținerea noilor generații de sportivi.”

Joi, 13 august 2026, de la ora 18.00, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța vernisează expoziția „Mozaic Design ’26. Reper istoric în arta vestimentară”, găzduită la boltele Edificiului Roman cu Mozaic din Piața Ovidiu. Evenimentul reunește zece costume experimentale care reinterpretează simbolurile și motivele decorative ale mozaicului roman într-un limbaj vestimentar contemporan.

Lucrările îi aparțin Teodorei Hatman, elevă a Atelierului de Creație și Design vestimentar din cadrul Palatului Copiilor Constanța, și au fost realizate sub coordonarea prof. drd. Anca Pașa Deaconu. Costumele-obiect preiau fragmente vizuale din patrimoniul antic și le integrează în construcții vestimentare originale, prin forme, accente decorative și palete cromatice inspirate direct din mozaicul roman.

Teodora Hatman frecventează atelierul coordonat de prof. drd. Anca Pașa Deaconu din anul 2017. De-a lungul acestor ani, a participat la concursuri naționale, workshopuri și experimente artistice, acumulând numeroase premii și conturând treptat un stil propriu, centrat pe explorarea formelor și a materialelor neconvenționale.

La vernisaj vor lua cuvântul dr. Aurel Mototolea, șef al Secției Muzeografie și Muzee Locale din cadrul MINAC, și prof. drd. Anca Pașa Deaconu, coordonatoarea proiectului. Expoziția este organizată sub egida Consiliului Județean Constanța, în parteneriat cu Palatul Copiilor Constanța, și poate fi vizitată până pe 30 septembrie 2026.

„Mozaic Design ’26” se înscrie într-un demers de lungă durată al prof. drd. Anca Pașa Deaconu, dedicat valorificării patrimoniului cultural prin creație contemporană. Proiectul urmărește ca, an de an, tinerii artiști să descopere și să reinterpreteze, prin propriul limbaj artistic, elemente ale trecutului local.

Prin această abordare, expoziția demonstrează că arheologia și designul vestimentar pot dialoga în mod firesc, iar patrimoniul antic poate deveni o sursă vie de inspirație pentru noi forme de expresie. Edificiul Roman cu Mozaic, din Piața Ovidiu nr. 5, Constanța, oferă cadrul potrivit pentru o astfel de întâlnire între trecut și prezent.

Litoralul românesc pierde teren în fața celui bulgăresc, deși condițiile naturale sunt comparabile. Consultantul în turism Ciprian Enea spune că rădăcina problemei nu sunt controalele sau prețurile, ci absența unui plan integrat de dezvoltare, construit cu toți actorii implicați.

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a efectuat vineri un control pe litoral, identificând 23 de terase care încalcă legislația, un număr semnificativ mai mic față de anii anteriori. Buzoianu a declarat că operatorii respectă legea într-o măsură mult mai mare decât în sezonul trecut, când aproximativ o treime dintre ei aveau nereguli privind construcțiile ilegale de pe plaje.

Controalele au generat imediat reacții politice. Deputata PSD Mirela Matichescu a acuzat că declarațiile ministrei despre o conductă prin care s-ar fi deversat reziduuri în mare au creat panică în rândul turiștilor, deși Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral a confirmat ulterior că instalațiile erau autorizate. Senatorul PSD Daniel Zamfir a catalogat acțiunea drept un „circ”, iar deputatul AUR Eduard Koler a apărat public terasele vizate, deși și-a declarat interese în HoReCa.

Buzoianu a respins criticile, susținând că „nu controalele au distrus turismul, ci zecile de ani de neglijență și încălcare a legii”. Ciprian Enea consideră însă că întreaga dezbatere rămâne la suprafață. Fără un acord între ministere, investitori, autorități locale și organizații profesionale, soluțiile aplicate vor fi mereu punctuale și insuficiente.

Enea subliniază că România nu a stabilit niciodată cui se adresează, de fapt, litoralul său. Tinerii, familiile cu copii și seniorii au așteptări complet diferite privind plajele, hotelurile și infrastructura, iar investițiile făcute fără un studiu serios al publicului-țintă riscă să nu răspundă niciunei nevoi reale.

La acestea se adaugă haosul urbanistic, hoteluri de două stele reconvertite superficial în unități de patru stele, clădiri abandonate și o infrastructură rutieră și feroviară insuficientă între stațiuni. „De 35 de ani, litoralul românesc este plin în vârful sezonului. Potențialul există, dar rămânem într-un cerc vicios. Problema de fond rămâne”, a concluzionat Ciprian Enea.