Președintele Nicușor Dan i-a chemat marți, 11 august, pe liderii fostei coaliții de guvernare la Palatul Cotroceni, pentru o rundă finală de negocieri privind Legea salarizării unitare. Miza este uriașă: adoptarea proiectului condiționează accesul României la 770 de milioane de euro din PNRR, cu termen-limită 31 august 2026.

Scopul întâlnirii este de a evalua șansele reale ca legea să treacă printr-o sesiune extraordinară a Parlamentului, în condițiile în care sindicatele din Educație și Sănătate au declanșat deja proteste, iar unele partide politice și-au exprimat rezerve față de forma actuală a proiectului. Negocierile se desfășoară pe fondul unei crize politice prelungite de aproape patru luni, în care România a funcționat cu un guvern interimar.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a transmis un avertisment ferm: „Este ultima șansă.” El a explicat că niciun venit nu va scădea și că două treimi dintre angajații din sectorul public vor beneficia de majorări salariale. Sporurile nu au fost eliminate, ci integrate în salariul de bază, ceea ce asigură o creștere reală și transparentă a veniturilor.

Bugetul alocat legii a fost majorat la aproximativ 12 miliarde de lei pentru a acoperi revendicările considerate justificate. Cu toate acestea, sindicatele din Sănătate și Educație amenință cu acțiuni de protest, susținând că noua formulă de calcul le afectează drepturile câștigate anterior, în ciuda asigurărilor că anvelopa salarială pentru aceste sectoare a crescut considerabil.

Pe scena politică, divergențele rămân profunde. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a cerut Guvernului să explice sursa celor patru miliarde de lei adăugate suplimentar la bugetul inițial, iar reprezentanții PSD au condiționat votul din Parlament de respectarea intereselor angajaților din sistemul sanitar și din învățământ, solicitând clarificări oficiale de la Comisia Europeană.

Premierul interimar Ilie Bolojan s-a arătat optimist, estimând că legea ar putea fi adoptată în cel mult două săptămâni dacă există voință politică. Săptămâna viitoare, Nicușor Dan va relua consultările cu PSD, PNL, USR și UDMR pentru formarea unui nou Executiv cu puteri depline, iar rezultatul discuțiilor de la Cotroceni va influența decisiv stabilitatea financiară și politică a României.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, avertizează că România se află în ultima săptămână în care mai poate fi obținut un acord politic pe Legea Salarizării. Fără acest acord, legea nu poate fi adoptată și promulgată până pe 31 august, termenul limită impus de PNRR, iar țara riscă să piardă 770 de milioane de euro destinate investițiilor.

Pîslaru acuză partidele de dezinformare și de blocarea unui proiect amânat de patru ani, readus în discuție abia după ce guvernul a rămas în formula interimară. „Vorbim de o lege scoasă la suprafață după ce guvernul a rămas interimar și care a fost supusă unei campanii masive de dezinformare în ultimele săptămâni”, a scris ministrul pe Facebook.

Ministrul susține că unele formațiuni politice se opun proiectului din calcule electorale. Adoptarea legii ar introduce predictibilitate salarială și ar elimina posibilitatea de a promite creșteri de salarii înaintea alegerilor din 2028. „Dispare arbitrarul și scenariul cu dacă susții partidul X, atunci se dă mai mult”, a explicat Pîslaru.

În domeniul sănătății, ministrul anunță că au fost operate corecții privind sporurile și matricea de diferențiere a coeficienților în funcție de tipul de unități și specializări. Personalul TESA beneficiază de o încadrare corectă, iar creșterile de venituri salariale în sectorul medical depășesc deja 75% per total față de situația actuală.

Pentru educație, Ministerul Muncii a îmbunătățit remunerarea pentru plata cu ora și a propus o variantă mai atractivă pentru indemnizația de dirigenție. De asemenea, a fost identificată o soluție pentru eșalonarea în 2028 a unor majorări substanțiale de grile și coeficienți, urmând ca sindicatele să fie consultate pe acest scenariu.

Pîslaru speră că sindicatele vor participa la discuții pentru a valida scenariul propus, pe care îl descrie ca apropiindu-se de dezideratele ambelor sectoare. Miza rămâne adoptarea legii înainte de expirarea termenului PNRR, un jalon critic de care depinde accesarea celor 770 de milioane de euro.

O săptămână decisivă se anunță pentru finanțările europene ale României. Legea salarizării și legea ANI, ambele jaloane obligatorii în PNRR, riscă să nu fie adoptate la timp, punând în pericol peste 750 de milioane de euro.

Parlamentul a convocat o sesiune extraordinară pe 11 și 12 august, în care deputații urmează să voteze mai multe proiecte restante. Printre acestea se numără și o inițiativă PSD privind sprijinul financiar pentru adulții cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale și se integrează în comunitate. Măsura fusese adoptată inițial printr-o hotărâre de guvern, suspendată ulterior de Curtea de Apel București chiar la sesizarea social-democraților, care o reiau acum sub formă de proiect legislativ propriu.

Un alt dosar sensibil este legea ANI, contestată la Curtea Constituțională de USR. Forma adoptată de Parlament prevede că soții, soțiile și partenerii demnitarilor trebuie să depună declarații de avere și ar putea duce la pierderea mandatului primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Potrivit surselor Digi24, magistrații Curții Constituționale se reunesc la mijlocul acestei săptămâni, deși se află în vacanță, pentru a dezbate legea, care trebuie publicată în Monitorul Oficial până pe 31 august pentru ca România să încaseze 770 de milioane de euro.

Cel mai mare risc rămâne însă legat de Legea salarizării. Partidele nu au reușit până acum să ajungă la un acord, iar sindicatele contestă forma actuală a proiectului. Zilele următoare sunt programate noi discuții tehnice la Palatul Cotroceni, cu reprezentanți ai partidelor și ai Administrației Prezidențiale.

Sursele din PSD transmit că șansele ca legea salarizării să fie adoptată înainte de termenul-limită sunt minime, din cauza nemulțumirilor persistente. Eșecul adoptării acestei legi ar reprezenta cel mai costisitor blocaj din actualul ciclu de reforme asumate prin PNRR.

În ultimele două săptămâni, mai multe legi-jalon au fost totuși adoptate de Parlament în sesiuni extraordinare, însă nu pentru toate s-a găsit consens între partide. Fiecare zi pierdută reduce marja de manevră a României în fața Comisiei Europene și crește riscul de a pierde finanțări esențiale pentru bugetul de stat.