Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a apărat duminică seară Legea salarizării, susținând că niciun angajat plătit din fonduri publice nu va pierde bani prin aplicarea acesteia. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la Digi 24.

Gheorghiu a explicat că legea urmărește un principiu simplu: la muncă egală, salariu egal. „Nu există reducere de venituri. Nimeni nu va pierde niciun ban”, a afirmat vicepremierul interimar, adăugând că sporurile vor fi menținute pentru profesiile cu grad ridicat de dificultate.

Referindu-se la protestele sindicale față de acest proiect, Oana Gheorghiu și-a exprimat nedumerirea: „Este pentru prima oară în istorie când sindicatele protestează pentru că li se vor mări salariile. Pentru mine este de neînțeles.” Declarația a stârnit reacții în spațiul public, în contextul în care mai multe federații sindicale au contestat public conținutul legii.

Întrebată despre opoziția PSD față de lege și față de alte inițiative legislative ale guvernului, Gheorghiu nu a ezitat să fie tranșantă: „PSD se comportă precum copiii din curtea școlii care fac bullying.” Vicepremierul a avertizat că există linii roșii în politică pe care nu ar trebui să le treacă nimeni din interes personal sau din calcule politice legate de figuri precum Dominic Fritz sau Ilie Bolojan.

Gheorghiu a subliniat că adoptarea legii are și o miză financiară directă pentru România. Banii atrași prin această măsură au fost incluși în calculul reducerii deficitului bugetar pe anul în curs, iar întârzierea votului pune în pericol echilibrul fiscal asumat. „Avem nevoie absolută de acești bani”, a spus ea.

Premierul demis Ilie Bolojan declarase vineri că proiectul este pregătit pentru a fi depus la Parlament, însă lipsa unui acord politic privind votul a blocat acest pas. „S-a întârziat depunerea ei tocmai din cauza acestor discuții care nu s-au finalizat și pe fondul unor discursuri iresponsabile din spațiul public”, a explicat Bolojan. Oana Gheorghiu a precizat că Parlamentul ar putea dezbate legea chiar săptămâna viitoare.

O săptămână decisivă se anunță pentru finanțările europene ale României. Mai multe jaloane din PNRR rămân neîndeplinite, iar riscul de a pierde sute de milioane de euro devine tot mai concret pe măsură ce termenele se apropie.

Parlamentul a adoptat în ultimele două săptămâni mai multe legi care reprezintă jaloane în PNRR, însă nu toate proiectele au obținut acordul partidelor. Deputații sunt convocați în sesiune extraordinară pe 11 și 12 august pentru a vota câteva proiecte restante, printre care o lege inițiată de PSD privind sprijinul financiar acordat adulților cu dizabilități care părăsesc centrele rezidențiale și se integrează în comunitate. Această măsură fusese adoptată anterior printr-o hotărâre de guvern, suspendată ulterior de Curtea de Apel București chiar la sesizarea social-democraților.

Un alt dosar sensibil este legea integrității, contestată la Curtea Constituțională de USR. Forma adoptată de Parlament ridică semne de întrebare cu privire la mandatul primarului Dominic Fritz și introduce obligația soților, soțiilor și partenerelor demnitarilor de a depune declarații de avere. Potrivit surselor Digi24, magistrații Curții Constituționale urmează să se reunească la mijlocul săptămânii pentru a dezbate legea, deși se află în vacanță.

Miza financiară este uriașă: legea ANI reprezintă un jalon evaluat la 770 de milioane de euro, iar pentru ca România să încaseze acești bani, reforma trebuie publicată în Monitorul Oficial cel târziu pe 31 august. Orice întârziere sau decizie nefavorabilă a Curții Constituționale ar putea compromite accesarea acestei tranșe.

Cel mai mare risc rămâne însă Legea salarizării, unde blocajul politic persistă. Partidele nu au reușit să ajungă la un consens, iar sindicatele contestă forma actuală a proiectului. Potrivit surselor Digi24, în zilele următoare vor avea loc noi discuții tehnice la Palatul Cotroceni, cu reprezentanți ai partidelor și ai Administrației Prezidențiale.

Sursele din PSD apreciază că șansele ca Legea salarizării să fie adoptată înainte de termenul limită sunt minime, din cauza nemulțumirilor acumulate. Dacă această lege nu trece, România se confruntă cu pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR, cel mai costisitor eșec legislativ al acestei perioade.

As Cyprus approaches the parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, political analysts are closely watching the rise of ELAM (National Popular Front), a conservative and nationalist political party that is expected to record its strongest electoral result to date.

According to recent political reports and media coverage in Cyprus, the 2026 elections could significantly reshape the country’s political landscape, with traditional parties facing increasing pressure from newer political movements and nationalist formations.

ELAM leader Christos Christou officially submitted his candidacy in Nicosia, while the party continues an intensive national campaign focused on sovereignty, national identity, migration policy, and support for Cypriot families and local communities.

The parliamentary elections will determine the composition of the 56-seat House of Representatives and are considered among the most important political contests in recent years for the Republic of Cyprus.

Support and Interest from Conservative Political Circles in Romania

The electoral evolution of ELAM has also attracted attention among conservative political figures in Romania and within the broader European conservative movement.

Among those who publicly expressed interest in the developments in Cyprus are George Simion, president of the Alliance for the Union of Romanians (AUR) and Vice President of the European Conservatives and Reformists Party (ECR Party), as well as Romanian conservative politician Cezara Popescu, former candidate for the Mayor of Constanța.

Political observers note that cooperation and dialogue between conservative political actors across Europe have intensified in recent years, particularly within the framework of European conservative organizations and initiatives.

Cypriot Diaspora in Romania Following the Elections Closely

Members of the Cypriot community living in Romania are also following the elections with interest, especially given the increasing political debates taking place across Europe regarding identity, economic stability, sovereignty, and migration.

The May 24 elections are expected to draw significant public attention both in Cyprus and among Cypriot communities abroad, as the country enters a potentially transformative political period.

Βουλευτικές Εκλογές Κύπρου 2026: Το ΕΛΑΜ πλησιάζει σε ιστορικό αποτέλεσμα

Καθώς η Κύπρος πλησιάζει στις βουλευτικές εκλογές της 24ης Μαΐου 2026, το ενδιαφέρον στρέφεται στην άνοδο του ΕΛΑΜ (Εθνικό Λαϊκό Μέτωπο), το οποίο σύμφωνα με πολιτικούς αναλυτές και δημοσκοπήσεις αναμένεται να καταγράψει το υψηλότερο ποσοστό στην ιστορία του.

Οι φετινές εκλογές θεωρούνται ιδιαίτερα σημαντικές για το πολιτικό μέλλον της χώρας, καθώς το πολιτικό σκηνικό στην Κύπρο παρουσιάζει αυξημένη κινητικότητα και ανακατατάξεις.

Ο πρόεδρος του ΕΛΑΜ, Χρίστος Χρίστου, κατέθεσε επίσημα την υποψηφιότητά του στη Λευκωσία, ενώ το κόμμα συνεχίζει την προεκλογική του εκστρατεία με έμφαση σε ζητήματα εθνικής κυριαρχίας, μεταναστευτικής πολιτικής, στήριξης των κυπριακών οικογενειών και διατήρησης της εθνικής ταυτότητας.

Οι εκλογές της 24ης Μαΐου θα καθορίσουν τη σύνθεση της Βουλής των Αντιπροσώπων, η οποία αποτελείται από 56 έδρες.

Ενδιαφέρον και από συντηρητικούς πολιτικούς κύκλους της Ρουμανίας

Η πολιτική άνοδος του ΕΛΑΜ παρακολουθείται και από πολιτικούς κύκλους στη Ρουμανία, ιδιαίτερα από πρόσωπα που ανήκουν στον ευρωπαϊκό συντηρητικό χώρο.

Μεταξύ αυτών είναι ο George Simion, πρόεδρος του κόμματος AUR και αντιπρόεδρος του Ευρωπαϊκού Κόμματος Συντηρητικών και Μεταρρυθμιστών (ECR Party), καθώς και η Ρουμάνα πολιτικός Cezara Popescu, πρώην υποψήφια δήμαρχος Κωνστάντζας.

Αναλυτές επισημαίνουν ότι τα τελευταία χρόνια έχει ενισχυθεί ο διάλογος και η συνεργασία μεταξύ συντηρητικών πολιτικών δυνάμεων στην Ευρώπη, ιδιαίτερα στο πλαίσιο ευρωπαϊκών πολιτικών οργανισμών και κοινών πρωτοβουλιών.

Η κυπριακή διασπορά στη Ρουμανία παρακολουθεί στενά τις εξελίξεις

Η κυπριακή κοινότητα που ζει στη Ρουμανία παρακολουθεί με ιδιαίτερο ενδιαφέρον τις πολιτικές εξελίξεις στην Κύπρο, σε μια περίοδο όπου ζητήματα όπως η οικονομία, η ταυτότητα, η ασφάλεια και η μετανάστευση βρίσκονται στο επίκεντρο των δημόσιων συζητήσεων σε ολόκληρη την Ευρώπη.

Οι εκλογές της 24ης Μαΐου αναμένεται να αποτελέσουν ένα από τα σημαντικότερα πολιτικά γεγονότα της χρονιάς για την Κυπριακή Δημοκρατία και την κυπριακή διασπορά.